Articole

Devine atât de dificil uneori… Rolurile pe care ni le-am asumat ajung să se încrucișeze, să se amestece, să se ascundă unul în spatele celuilalt și când după un timp ajungem să privim spre ele, ne este destul de neclar cum am ajuns în acel loc… Când de fapt totul a fost construit de noi înșine prin acțiunile pe care le-am făcut zi de zi și prin limitele pe care nu am fost capabili să le respectăm… Atât la noi înșine, cât și la cei din jur.

Viața personală nu poate fi ținută separată de viața profesională. Este himeric să avem o astfel de așteptare. Ceea ce însă putem face, este să menținem aceste două talere într-un cât mai bun echilibru. Acest echilibru evaziv muncă-viață este dificil de atins, mai ales atunci când munca ajunge un scop în sine pentru mulți dintre noi. Din păcate, în timp ce majoritatea dintre noi înțelegem importanța stabilirii limitelor, acest lucru este adesea mai ușor de spus decât de făcut. În ciuda celor mai bune intenții, mulți oameni se luptă să-și separe viața profesională și viața personală. Studiile ne arată că o treime dintre angajați spun că la momentul prezent cel mai greu le este să obțină un echilibru între viața profesională și cea personală.

Cum arată în procente echilibrul personal-profesional?

Odată ce învățăm (prin practică constantă) să stabilim și să menținem limite clare pe baza obligațiilor și priorităților pe care le avem, ajungem să ne simțim mai în control, luând decizii care să ne permită să ducem o viață productivă atât acasă, cât și la serviciu. Stabilirea unor limite sănătoase și distincte între viața profesională și viața personală are multe beneficii, de la îmbunătățirea perspectivelor de carieră la relații interpersonale mai bune.

Deși limitele vieții profesionale au fost întotdeauna importante, trecerea pe scară largă la munca la distanță din cauza pandemiei COVID-19 a evidențiat această problemă. Unii oameni consideră că este mai ușor să obțină un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată în timp ce lucrează de acasă, în timp ce alții cred că lucrul de acasă estompează liniile dintre viața profesională și viața personală.

Pentru a demonstra acest lucru, Fingerprint for Success a constatat că ziua medie de lucru s-a prelungit cu 48,5 minute după blocajele inițiale din martie 2020. În plus, 51% dintre angajați spun că se confruntă cu burnout în timp ce lucrează de acasă, în timp ce 67% simt presiunea de a fi disponibili la toate orele din zi. Mai mult, 40% spun că deconectarea după orele de muncă este cea mai mare provocare a lor. Pe de altă parte, 67% dintre oameni spun că echilibrul dintre viața profesională și cea privată s-a îmbunătățit atunci când au început să lucreze de la distanță.

Deși aceasta este o tendință pozitivă pentru unii, 66% dintre angajații cu normă întreagă din SUA, de exemplu, spun că au un echilibru slab între viața profesională și cea personală și 52% dintre angajații din Marea Britanie spun că limitele dintre munca lor și viața lor personală au devenit din ce în ce mai neclare.

Echilibrul slab dintre viața profesională și cea personală dăunează și organizațiilor

Limitele slabe ale vieții profesionale pot avea consecințe de anvergură, afectând negativ totul, de la motivația angajaților și satisfacția relațiilor până la sănătatea mentală și fizică. De exemplu, studiile ne arată că angajații care își neglijează viața personală și lucrează mai mult de 55 de ore pe săptămână au:

• un risc de 1,66 ori mai mare de depresie,


• un risc de 1,74 ori mai mare de anxietate


• un risc de 1,3 ori mai mare risc de boli coronariene și accident vascular cerebral

În mod similar, femeile cu parteneri de sex masculin care lucrează mai mult de 50 de ore pe săptămână sunt mai puțin mulțumiți de relația lor decât cele ale căror parteneri au lucrat mai puțin. Un sondaj realizat de Grand Canyon University susține acest lucru, constatând că relațiile de familie (48%) și prieteniile (47%) au suferit semnificativ pentru persoanele cu un echilibru slab între viața profesională și cea privată.

Un echilibru slab între viața profesională și cea privată nu dăunează doar angajaților, ci poate dăuna și organizațiilor. De exemplu, 72% dintre angajați consideră că echilibrul dintre viața profesională și cea privată este foarte important atunci când caută un nou loc de muncă, în timp ce 33% spun că echilibrul dintre viața profesională și cea privată este cel mai important beneficiu pe care îl poate oferi un loc de muncă. 68% dintre angajați spun, de asemenea, că echilibrul slab dintre viața profesională și cea privată are un impact negativ asupra moralului și motivației lor la locul de muncă.

Majoritatea oamenilor (60%) spun că șefii ”răi”, care sunt aroganți și exigenți sau mediile de lucru ostile sunt factorii care au afectat cel mai mult echilibrul dintre viața profesională și cea privată, urmați de orele suplimentare realizate frecvent, orele inflexibile de muncă, colegii incompetenți și navetele lungi.

În schimb, o cultură a companiei care încurajează un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată poate îmbunătăți productivitatea și retenția, reducând în același timp costurile asistenței medicale. 85% dintre companiile care oferă programe de echilibru între viața profesională și cea privată raportează o creștere a productivității, în timp ce 33% dintre angajații cu un echilibru bun între viața profesională și cea privată spun că intenționează să rămână mai mult timp în rolul lor actual. În cele din urmă, companiile cu programe bune de echilibru între viața profesională și cea privată au cu 50% mai puține costuri de asistență medicală.

Cum să stabilim limite clare și de urmat între viața profesională și cea personală?

Deși există multe strategii pentru a stabili limite sănătoase, un loc bun pentru a începe să facem asta este să ne asigurăm că ne luăm pauze suficiente astfel încât să evităm epuizarea. Un studiu realizat de Roy Morgan a constatat că, în medie, australienii au 16 zile de concediu personal neutilizat. Cercetările ulterioare au arătat că 2,4 milioane de australieni care lucrează cu normă întreagă au trecut peste un an fără a-și lua concediu, 86% dintre aceștia confruntându-se cu un anumit nivel de epuizare.

În plus, angajații ar trebui să discute cu angajatorii lor despre modalitățile flexibile de lucru. Potrivit unui sondaj, 69% dintre angajați sunt de acord că întreprinderile ar trebui să ofere o muncă flexibilă pentru a promova un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată. Normalizarea muncii la distanță a fost unul dintre puținele beneficii ale COVID-19, deschizând o lume cu totul nouă de posibilități pentru formule flexibile de lucru. Mulți angajați pot beneficia de un model de lucru hibrid sau chiar pot lucra de acasă cu normă întreagă.

După o zi lungă la birou, mulți dintre noi proiectăm stresul pe care îl resimțim asupra prietenilor, copiilor sau altor persoane semnificative. Și dacă nu suntem atenți, permitem stresului nostru de muncă să devină stres la domiciliu, adesea în detrimentul familiilor și relațiilor noastre sau a sănătății noastre.

În Marea Britanie, Health and Safety Executive a constatat că 43% din zilele pierdute din cauza bolilor au fost legate de stres. Un alt studiu, realizat de Asociația Americana de Psihologie (APA), a constatat ca cei mai frecvenți doi factori de stres printre cei chestionați au fost munca și banii, iar incidența stresului duce adesea la iritabilitate, furie, nervozitate și anxietate — toate aceste comportamente pot provoca tensiune atunci când sunt aduse acasă după muncă.

Un studiu realizat de Scott Schieman de la Universitatea din Toronto a constatat că 50% dintre oameni își aduc acasă locul de muncă și incidența interferențelor dintre viața profesională și cea privată este mai mare printre cei care au locuri de muncă profesionale care implică mai mai multă autoritate, putere de decizie, presiune legată de luarea de decizii. Ce este important însă?

• Să ne creăm un spațiu de muncă. Este important să avem reguli clare despre unde și cum lucrăm. Mai ales atunci lucrăm de acasă, este important să fim atenți la cum ne organizăm munca. Este important să nu ne plimbăm cu laptopul prin toate camerele, să nu gătim în timp ce vorbim la telefon, să nu facem alte treburi casnice în timp ce lucrăm etc.


• Să dezvoltăm obiceiuri și reguli care ne împiedică să ne folosim tabletele și telefoanele în-afara jobului. Este de preferat să avem două telefoane mobile separate — unul pentru muncă și unul pentru uz personal — și să lăsăm telefonul de lucru oprit după ce terminăm lucrul într-o zi, pe timpul nopții și în weekend. Totodată este de preferat să nu verificăm niciodată e-mailul de lucru cu o oră sau două înainte de culcare. Mai multe studii au constatat că citirea de informații legate de problemele de muncă înainte de culcare poate avea un impact negativ asupra capacității de a ne pregăti pentru un somn odihnitor, iar privarea de somn este strâns legată de stres. Când ne aflăm în vacanță, ar fi bine să ne blocăm dispozitivele mobile și să le verificăm numai în momente prestabilite.


• Să avem persoane apropiate care să ne susțină. Relațiile pe care le avem cu cei din jur sunt esențiale pentru modul în care reușim să facem față stresului. Dar a pune tot stresul pe care îl resimțim din cauza vieții profesionale pe un soț/soție sau partener/parteneră este nedrept pentru ei și periculos pentru relația pe care o avem cu ei. Este de preferat să dezvoltăm o ”rețea de sprijin” de prieteni și mentori care ne pot ajuta să gestionăm stresul profesional astfel încât acesta să nu ajungă să fie povara amândurora. De exemplu, a alege să ne implicăm într-un proces terapeutic cu un psiholog sau psihoterapeut poate deveni o resursă importantă pentru noi în acest sens. Studiile arată că la persoanele cu o rețea puternică de susținere socială nivelurile de stres sunt mai scăzute. A avea oameni pe care să ne sprijinim în momentele de stres ne poate crește capacitatea de a face față problemelor independent de susținerea pe care o primim deoarece ne crește autonomia și stima de sine.


• Să avem un obicei care să reprezinte sfârșitul zilei sau a timpului de muncă. Uneori, creierul are nevoie de un semnal pentru a ne pregăti pentru timpul liber. De exemplu, dacă ieșim de la birou:
  
  
  
  • putem alege să mergem o stație pe jos pentru a face ”transferul” către dinamica din afara biroului
  
  
  • să ascultăm muzica preferată în drum spre casă
  
  
  • să sunăm o persoană dragă cu care să ne facem planuri pentru seară sau weekend
  
  
  • să ne facem planuri pentru timpul liber
  
  
  • să mergem la un film, la teatru, la o ieșire cu prietenii
  
  
  • să medităm sau să folosim tehnici de respirație pentru a ne relaxa
  
  
  
  


• Fiecare partener dintr-o relație ar trebui să mențină obiceiuri și momente care să îi permită să-și exploreze interesele, să se relaxeze și să caute împlinire și să găsească acest spațiu în afara casei și a muncii. Aceste spații sunt diferite pentru toată lumea — cafenele liniștite, cluburi de carte, timpul petrecut în natură, studiu individual — dar ele sunt importante pentru menținerea identității noastre și a sentimentului nostru de pace și sens. Este important să ne oferim și nouă și partenerului/partenerei un astfel de spațiu pentru a ne explora interesele și pentru a ne reface energia și vitalitatea.

Eșecul de a separa viața profesională și viața personală ar putea părea inofensiv la început. Ajungem să fim angrenați în această normalitate pe care ne-am creat-o încât ne este destul de greu să înțelegem și să acceptăm că lucrurile se pot face într-o manieră diferită. ”Amestecul” personal-profesional, în timp, poate duce la rezultate dezastruoase, inclusiv la o sănătate mentală și fizică precară.