Articole

Depresia este o boală mintală care afectează milioane de oameni din întreaga lume și provoacă modificări severe ale dispoziției, împreună cu alte simptome emoționale și fizice. Fluctuația pronunțată a greutății este un motiv de îngrijorare pentru persoanele cu depresie.

Creşterea dramatică sau scăderea în greutate poate provoca multe alte probleme de sănătate fizică şi mentală. De fapt, un studiu din 2009 a constatat că cei cu simptome depresive au fost mai susceptibili de a deveni obezi (și au alte afecțiuni legate de obezitate, cum ar fi bolile cardiovasculare) decât cei fără simptome depresive. Depresia ne poate afecta apetitul și poate schimba relația pe care o avem cu mâncarea. Ne poate face să mâncăm nesănătos, să mâncăm mai mult decât de obicei și poate duce, de asemenea, la pierderea apetitului.

Tulburarea depresivă majoră sau depresia afectează aproximativ 264 de milioane de persoane din întreaga lume. Depresia este, de asemenea, asociată cu un risc crescut de afecțiuni cronice, inclusiv diabetul de tip 2, precum și o funcționare mai slabă, dizabilitate și mortalitate precoce. Adulții cu depresie au un risc cu 18% mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, comparativ cu adulții fără depresie. Cu toate acestea, tulburarea depresivă majoră este o afecțiune foarte eterogenă și poate include simptome care au asocieri opuse cu sănătatea metabolică, cum ar fi creșterea în greutate legată de depresie și pierderea în greutate. Într-un studiu legat de depresie, 12% dintre bărbații și 17% dintre femeile cu depresie au prezentat simptome de creștere în greutate, în timp ce 11% dintre bărbați și 17% dintre femei au prezentat simptome de pierdere în greutate.

Depresia poate fi văzută și ca o afecțiune care tulbură întreaga funcționare a organismului. Când suntem stresați, corpul nostru intră în modul “fight sau flight”. De asemenea, cunoscut sub numele de răspunsul la stresul acut, acest mecanism fiziologic spune corpului că trebuie să răspundă la o amenințare percepută. Răspunsul “fight sau flight” ne poate accelera metabolismul. Corpul se pregătește prin eliberarea de hormoni, cum ar fi adrenalina și cortizolul. Adrenalina ne pregătește corpul pentru o activitate viguroasă, dar ne poate reduce și dorința de a mânca. Între timp, cortizolul semnalează corpului să suprime temporar funcțiile care sunt neesențiale în timpul unei crize. Acestea includ răspunsurile sistemului digestiv, imunitar și reproducător. Corpul încetinește digestia în timpul răspunsului “fight sau flight” astfel încât să se poată concentra asupra modului în care să răspundă la stresor. Acest lucru poate duce la disconfort gastrointestinal, cum ar fi:

• dureri de stomac


• arsuri la stomac


• diaree


• constipație

Stresul cronic poate amplifica aceste simptome și poate duce la alte afecțiuni subiacente, cum ar fi sindromul intestinului iritabil. Aceste modificări ale sistemului digestiv ne pot determina să mâncăm mai puțin, scăzând ulterior în greutate.

Dovezile transversale în rândul adulților cu depresie și simptome de schimbare a apetitului sugerează că depresia cu apetit crescut este asociată cu o funcționare metabolică mai slabă. Adulții cu episoade depresive care au simțit creșterea apetitului au avut valori mai mari ale IMC (indicele de masă corporală), un număr mai mare de componente ale sindromului metabolic și markeri crescuți ai inflamației. Adulții cu simptome depresive care au simțit scăderea apetitului au avut valori mai mici ale IMC, circumferințe mai mici ale taliei, mai puține componente ale sindromului metabolic și niveluri mai scăzute ale inflamației. Aceste constatări sugerează că adulții cu depresie și apetit crescut și cei cu creștere în greutate legată de depresie pot avea o sănătate metabolică mai slabă și pot avea mai multe șanse de a dezvolta diabet de tip 2.

Dovezile din studiile longitudinale s-au concentrat pe grupuri de simptome depresive, mai degrabă decât pe simptome individuale.

În DSM-V, episoadele depresive cu trăsături atipice includ simptome de reactivitate a dispoziției și cel puțin două dintre următoarele:

• creșterea apetitului sau creșterea în greutate


• hipersomnie


• paralizie


• sensibilitatea la respingere interpersonală

Caracteristicile melancolice ale depresiei includ fie pierderea de energie, fie lipsa reactivității dispoziției, precum și trei dintre următoarele:

• scăderea apetitului sau scăderea în greutate


• depresia care se resimte a fi mai gravă dimineața


• trezirea de dimineaţă devreme


• schimbarea psihomotorie


• vinovăţia excesivă

Care sunt simptomele fizice ale depresiei?

Există o legătură strânsă între depresie și schimbările de greutate, care pot funcționa în ambele sensuri. Modificările drastice în greutate pot afecta stabilitatea emoțională a unei persoane și pot crea schimbări fizice în corpul ei, care pot duce, de asemenea, la dezechilibre legate de starea de spirit sau stima de sine.

Depresia poate schimba obiceiurile alimentare ale unei persoane, nivelul de activitate fizică și sistemul metabolic, care pot afecta greutatea. Cercetătorii descriu două tipuri de depresie:

Tipul 1: simptomele de tip 1 includ pierderea poftei de mâncare, scăderea în greutate, insomnia și gândurile suicidare.

Tipul 2: simptomele de tip 2 includ creșterea apetitului și creșterea în greutate, un sentiment de greutate în membre, somnolență excesivă în timpul zilei și profil metabolic slab.

Un studiu din 2016 – Trusted Source a explorat motivele potențiale din spatele diferitelor modele de apetit și creștere în greutate sau pierdere cu depresie. Cercetătorii au arătat imagini cu produse alimentare și nealimentare la trei grupuri de oameni:

• persoanele cu depresie majoră care au observat creșterea apetitului


• persoanele cu depresie majoră care au observat scăderea apetitului


• un grup de control de persoane fără depresie

Cei cu apetit crescut păreau să arate cea mai mare activitate în regiunile creierului asociate cu recompensa. Persoanele cu pierderea poftei de mâncare păreau să prezinte mai puțină activitate într-o zonă a creierului asociată cu interceptarea, un sentiment care ne ajută să simțim și să înțelegem senzațiile corporale cum ar fi foamea și setea. Celelalte grupuri nu au avut o activitate similară. Autorii studiului notează că legăturile dintre aceste regiuni ale creierului pot contribui la pierderea poftei de mâncare, dezinteresul față de alimente și pierderea în greutate.

Pe lângă modificările apetitului și greutății, câteva exemple de simptome care sunt rezultatul depresiei care se manifestă fizic includ: 

• dureri de cap


• probleme digestive și dureri de stomac


• nivel scăzut de energie


• dureri inexplicabile


• probleme de adormire


• dormit excesiv

Depresia are ca rezultat o mare varietate de simptome care se manifestă atât mental, cât și fizic. În funcție de fiecare persoană, este posibil ca acestea să se resimtă într-o intensitate mai mare sau mai mică:

• Scăderea apetitului și pierderea interesului pentru alimente: un simptom comun al depresiei este anhedonia sau pierderea interesului pentru lucruri care au fost odată plăcute. La mulți oameni, acest lucru se manifestă ca pierderea poftei de mâncare și, la rândul său, pierderea în greutate.


• Simptome gastrointestinale: depresia poate provoca simptome gastrointestinale datorită axei intestinului-creier. Dacă suferim de depresie și avem adesea greață sau durere abdominală, poate fi dificil să mâncăm.


• Modificări în reglarea hormonală: deoarece depresia afectează direct echilibrul hormonal, aceasta poate afecta și hormonii specifici, inclusiv cortizolul, hormoni care sunt implicați în reacția la indiciile alimentare și la foame.


• Răspunsuri inflamatorii crescute: depresia este adesea legată de creșterea răspunsurilor inflamatorii în întregul corp, răspunsuri care pot interfera cu funcțiile corpului, inclusiv reglarea apetitului, ceea ce duce la pierderea poftei de mâncare și, implicit la pierdere în greutate.


• Efectele secundare ale medicamentelor: dacă luăm antidepresive, este posibil ca medicamentul să ne determine să ne pierdem apetitul. În plus, unele antidepresive, sunt mai susceptibile de a ne face să pierdem în greutate decât să câștigăm în greutate.


• Apariția anxietății: este foarte frecvent întâlnit ca persoanele cu depresie să aibă, de asemenea, o tulburare de anxietate. Aproximativ 41% dintre persoanele cu depresie majoră au, de asemenea, o tulburare de anxietate. Anxietatea este o altă afecțiune care duce la pierderea apetitului.


• Tulburări de alimentație care apar în mod concomitent: persoanele cu depresie sunt mai susceptibile de a avea o tulburare de alimentație. Tulburările de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă și bulimia, pot duce la pierderea extremă a greutății corporale.

Putem și câștiga în greutate atunci când suntem deprimați?

Pe de altă parte, este posibil să câștigăm în greutate atunci când suntem deprimați. Câteva motive pentru creșterea în greutate asociată depresiei ar fi:

• 
  
  
  
  • Creșterea apetitului: în timp ce unii oameni cu depresie își pierd apetitul, alții au un apetit crescut. Depresia atipică este legată în special de creșterea apetitului și de creșterea în greutate. Depresia sezonieră în timpul iernii este, de asemenea, notorie pentru acest lucru, provocând pofte pentru carbohidrați și supraalimentare.
  
  
  • Nivelurile de activitate scăzute: multe persoane cu depresie se confruntă cu oboseală și lipsă de motivație, ceea ce poate face dificilă ridicarea din pat, să nu mai vorbim de motivația de a lucra, de a fi activi din punct de vedere social sau de a ne angaja în orice activitate fizică. Dacă suntem deprimați și trăim un stil de viață destul de sedentar, creșterea în greutate este posibilă.
  
  
  • Efectele secundare ale medicamentelor: antidepresivele pot provoca creșterea în greutate. Anumite antidepresive sunt mai susceptibile de a provoca creșterea în greutate ca efect secundar în comparație cu altele.
  
  
  
  

Ce putem face pentru a ne ține sub control greutatea și depresia?

• Să avem o rutină: să încercăm să ne punem la masă la o oră anume și să continuăm să gătim și să mâncăm la ore regulate.


• Să avem o dietă echilibrată și variată: să încercăm să evităm deficiențele nutriționale. Dacă este cazul, să luăm în considerare administrarea de multivitamine.


• Să limităm consumul de cofeină și de alcool: ambele pot fi legate de insomnie, schimbări de dispoziție și anxietate ceea ce ne poate face să ne simțim și mai rău.


• Să facem exerciții fizice: acestea ne pot îmbunătăți starea de spirit și apetitul.


• Să avem mereu un plan de masă: să planificăm mesele pe o săptămână și să cumpărăm alimente în consecință.


• Să cumpărăm online: dacă ideea de a merge la cumpărături este prea copleșitoare, să minimalizăm deplasările și să încercăm cumpărăm online. Este important să fim atenți la modul în care ne simțim și să nu ne forțăm în a face lucruri care ne obosesc și mai mult.


• Să mâncăm alimente care ne plac: chiar dacă nu ne simțim plini de vitalitate, este important să încercăm să facem lucruri pozitive pentru noi înșine deorece acest lucru ne poate ajuta să ne stimulăm starea de spirit. Aceasta ar putea include consumul de alimente care ne plac sau pe care le considerăm a fi ”mâncare confortabilă.”


• Să mâncăm și/sau să gătim cu cineva: izolarea nu ne ajută și a alege o companie plăcută este de preferat decât să stăm singuri.


• Să începem un proces terapeutic care să ne ajute să ne înțelegem depresia și impactul pe care îl are asupra vieții noastre, per ansamblu.

Referințe:

”Legături pierdute”, de Johann Hari

”Demonul amiezii. O anatomie a depresiei”, de Andrew Solomon

”Antidot pentru depresie”, de Lisa Miller