BTS

Vezi galerie foto

Gonoreea este o boala cu transmitere sexuala. Este o infectie bacteriana a uretrei masculine si a uretrei feminine, colului uterin sau ambelor la femeie. Gonoreea poate afecta rectul, anusul, gatul sau organele pelvine si rar conjunctiva (membrana ce captuseste pleoapa si suprafata ochiului).

Multi oameni numesc gonoreea si blenoragie (sau sculament). Riscul de a face boala este mai mare la femei decat la barbati.

Gonoreea este cauzata de bacteria Neisseria gonoree. Aceasta se transmite in timpul unui act sexual neprotejat (vaginal, anal, oral) cu un partener infectat. O femeie insarcinata poate transmite boala la copil in timpul nasterii.

Gonoreea poate fi transmisa in orice moment de catre o persoana infectata cu Neisseria gonoree, indiferent daca acea persoana prezinta sau nu simptome. O persoana bolnava este contagioasa pana la efecturea tratamentului.

Daca o persoana a avut gonoree nu este protejata impotriva unei viitoare infectii. O expunere noua la gonoree duce la reinfectare, chiar daca inainte s-a urmat tratament si boala a fost vindecata.

- parteneri multipli (sex cu mai mult de un partener in anul trecut);
- un partener cu risc (partener care a avut relatii sexuale cu alti parteneri infectati);
- un barbat care are contact sexual neprotejat cu alt barbat;
- inceperea vietii sexuale mai devreme de 18 ani;
- orice copil cu gonoree trebuie consultat de catre medic pentru a determina cauza infectarii si pentru a descoperi un eventual abuz.

Aproape jumatate din oamenii bolnavi nu au simptome. Perioada de incubatie (timpul scurs de la infectare pana la aparitia simptomelor) este de 2-5 zile, dar exista situatii in care simptomele nu apar dupa 30 zile.

Gonoreea poate fi simptomatica doar atunci cand s-a extins in alte regiuni ale corpului.

Simptome la femei

La femei, simptomele initiale sunt usoare si pot fi confundate cu o infectie a vezicii urinare sau a vaginului. Simptomele pot include:

- urinari frecvente si dureroase;
- prurit (mancarime) anal, dureri, sangerari, incontinenta
- scurgeri vaginale anormale;
- sangerari vaginale anormale, in timpul sau dupa contact sexual si intre menstruatii;
- prurit genital;
- ciclu menstrual neregulat sau menstruatii mai abundente;
- dureri pelvine;
- febra si astenie (stare generala de oboseala);
- glandele Bartholin inflamate si dureroase (glande situate la intrarea in vagin);
- act sexual dureros (dispareunie);
- dureri de gat, mancarime (prurit), dificultati de a inghiti si/sau inflamarea nodulilor limfatici din zona gatului (rar);
- conjunctivita (ochi rosii), rar.

Simptome la barbati

La barbati, simptomele sunt mai serioase, acestia mergand la medic pentru tratament inainte sa apara complicatii. Exista barbati care nu prezinta sau prezinta simptome usoare, acestia transmitand boala involuntar. Simptomele pot include:

- secretii peniene (clare sau cu aspect alb-laptos la inceput, devenind galbene, cremoase si excesive, cateodata cu aspect sangvinolent);
- prurit (mancarime) anal, dureri la defecare, sangerari, incontenenta;
- dureri de gat, rar;
- conjunctivita (ochi rosii), rar.

Simptomele gonoreei care s-a raspandit in alte parti decat organele genitale (infectie gonococica diseminata) includ:
- eruptii;
- dureri articulare (artrita);
- tendoane inflamate.

Gonoreea nu cauzeaza probleme pe termen lung daca este tratata la timp, inainte sa apara complicatiile. Consultul de specialitate trebuie sa se faca imediat, daca sunt prezente simptome de tipul:

La femei:
- durere severa, brusca in regiunea pelvina;
- durere pelvina asociata cu sangerari vaginale sau secretii si febra (38 grade Celsius sau mai mare);
- urinari dureroase, frecvente sau imposibilitatea urinarii si febra (38 grade Celsius sau mai mare).

La barbati:
- secretii peniene si febra (38 grade Celsius sau mai mare);
- urinari dureroase (disurie), frecvente sau imposibilitatea urinarii si febra (38 grade Celsius sau mai mare);
- durere, inflamare, sensibilitate a scrotului si febra (38 grade sau mai mare).

Medicul trebuie intrebat daca este nevoie de o evaluare in urmatoarele situatii:

La femei:
- secretii vaginale galbui, dense sau urat mirositoare;
- sangerari intre menstruatii care apar de mai multe ori, ciclurile menstruale fiind neregulate;
- contact sexual dureros;
- sangerari dupa un contact sexual;
- eruptii, basici (flictene), inflamatie, dureri in sau in jurul ariei genitale sau anale;
- arsuri, dureri, prurit la urinare sau urinari frecvente care dureaza mai mult de 24 ore;
- dureri pelvine sau abdominale care nu au o cauza aparenta, precum diaree sau crampe menstruale.

La barbati:
- eruptii, basici, umflaturi, dureri in sau in jurul ariei genitale sau anale;
- arsuri, dureri, prurit la urinare sau urinari frecvente care dureaza mai mult de 24 ore;
- expunere la o boala cu transmitere sexuala;
- secretii peniene anormale;
- conjunctivita.

Consultul trebuie facut atunci cand o persoana are contact sexual neprotejat cu cineva care are sau este suspecta de a avea o boala cu transmitere sexuala.

Este perioada de timp in care pacientul si medicul monitorizeaza simptomele fara tratament. Expectativa nu este recomandata in cazul gonoreei. Tratata la timp, aceasta nu produce probleme pe termen lung, dar netratata, duce la complicatii. Evitarea contactului sexual pana la examinarea de catre medic este obigatorie, pentru a nu se infecta si alte persoane.

Daca o persoana a fost expusa, acea persoana, impreuna cu partenerul, trebuie sa urmeze tratament, chiar daca nu au simptome. Partenerii cu care s-au intretinut relatii sexuale in ultimele 60 zile de cand au aparut simptomele sau s-a confirmat diagnosticul trebuie anuntati.

Daca acest lucru nu poate fi facut de catre persoana in cauza, se poate apela la departamente specializate din cadrul spitalelor, acestea ocupandu-se de acest proces.

- medic de familie;
- internist;
- ginecolog, urolog.

Diagnosticul si tratamentul se poate face la spitalele locale, la centrele de planificare familiala.

Majoritatea oamenilor nu se simt confortabil sa mearga la medicul lor curant pentru o boala cu transmitere sexuala. Exista clinici unde diagnosticul si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala este strict confidential.

Stabilirea diagnosticului implica cunoasterea antecedentelor si o examinare a pacientului. Intrebarile ce pot fi puse de catre medic se refera la boala cu transmitere sexuala la care pacientul s-a expus, la partener, la simptome (descrierea eventualelor secretii, dureri genitale sau in alta regiune, simptome urinare, dureri abdominale sau pelvine), la metode de contraceptie folosite.

De asemenea, medicul trebuie sa stie de existenta unui partener cu risc mare de boli cu transmitere sexuala, de antecedentele patologice.

Dupa aceste informatii se trece la examinarea pacientului:

- femeile sunt supuse la examen ginecologic;
- barbatii sunt examinati genital pentru semne de uretrita sau epididimita.

Testele specifice pentru gonoree se efectueaza pentru detectarea sau confirmarea gonoreei. Medicul preleveaza o proba de secretie sau urina si o testeaza pentru Neisseria gonoree.

Rezultatele testelor sunt gata in cateva zile. Alte boli cu transmitere sexuala pot fi prezente.

Medicul recomanda teste pentru:

- Chlamydia, o infectie bacteriana a uretrei masculine si a uretrei, colului uterin sau organelor reproducatoare feminine. Aproximativ 40% din persoanele care au gonoree au si Chlamidya;

- sifilis, infectie bacteriana al carui simptom este sancrul (cordon nedureros) la nivelul organelor genitale;

- hepatita B - provoaca inflamatie la nivelul ficatului;

- virusul imunodeficientei umane (HIV) este un virus care ataca sistemul imun, determinand scaderea capacitatii organismului de a lupta impotriva unor infectii sau boli.

In cazul practicarii relatiilor sexuale neprotejate, este nevoie de efectuarea unor analize, chiar daca nu sunt prezente simptomele. Analizele vor face posibila detectarea timpurie a gonoreei si tratamentul precoce al acesteia.

Astfel, va scadea riscul transmiterii gonoreei si a aparitiei complicatiilor. De asemenea, este nevoie de realizarea unui screening la femeile insarcinate care au risc crescut de a face gonoree si de a o transmite mai departe fatului.

Toate femeile insarcinate ar trebui supuse screeningului dupa prima vizita prenatala. Daca riscul de aparitie a gonoreei este crescut, femeile insarcinate vor fi testate si in cel de-al treilea semestru de sarcina.

Tratament

Daca se aplica tratamentul in faza initiala a bolii, inainte de aparitia complicatiilor, gonoreea nu cauzeaza probleme de durata. Netratata, insa, gonoreea poate duce la aparitia multor complicatii.

Tratament initial

Se realizeaza cu antibiotice. Acest tratament este recomandat in urmatoarele cazuri:
- persoane cu teste pozitive pentru gonoree;
- parteneri sexuali din ultimele 60 de zile, ai unor bolnavi de gonoree, chiar daca nu exista simptome sau s-a folosit sau nu prezervativ;
- nou-nascutii femeilor bolnave de gonoree.

Daca unul dintre partenerii unui cuplu infectat de gonoree se trateaza, iar celalalt nu exista posibilitatea de reaparitie a bolii. Pentru a se preveni reaparitia bolii, trebuie folosit prezervativul si tratat si partenerul.

De asemenea, foarte important in tratarea bolilor cu transmitere sexuala este abstinenta! Nu numai ca astefl se va preveni infectarea altor persoane sau reinfectarea si reaparitia bolii in acelasi cuplu, dar se va putea preveni si suprainfectarea aceleiasi persoane aflate sub tratament cu antibiotice.

Tratament in cazul agravarii bolii

Unele tulpini de gonoree au devenit rezistente la actiunea antibioticelor, printre acestea aflandu-se penicilina, tetraciclina si sulfamidele. Cand bacteria devine rezistenta, antibioticele nu mai pot eradica acea bacterie.

In unele tari, multe tulpini de gonoree au devenit rezistente si la quinolone. Pentru cei infectati cu gonoree in aceste zone s-au dezvoltat noi scheme de tratament.

Daca apare rezistenta la un tip de antibiotic, se va incerca folosirea altui antibiotic pentru tratamentul infectiei. Daca dupa terminarea unui tratament, inca persista simptomele, este nevoie de retestarea prin cultura a gonoreei, pentru a se determina daca e vorba de rezistenta la antibioticul folosit.

De retinut!

Unii oameni care prezinta infectie cu gonoree au, de asemenea, si infectie cu Chlamidya. De aceea, in tratament trebuie introduse antibiotice care au si actiune pe Chlamidya.

Reinfectia poate sa apara. Simptomele care nu se remit dupa tratament pot fi cauzate de o reinfectie cu gonoree sau de tratament ineficient, in special daca s-a realizat un contact sexual cu o persoana dintr-o zona de risc crescut de rezistenta la antibiotice.

Pentru a se preveni reinfectia este nevoie de evaluarea si tratarea concomitenta a partenerului. Pentru tratamentul reinfectiei se vor folosi antibiotice.

Boala inflamatorie pelvina (BIP) este o complicatie serioasa a gonoreei, putand duce la infertilitate si, in cazuri mai rare, la moarte. Pentru prevenirea BIP este nevoie de tratamentul imediat al gonoreei.

Tratamentul infectiei gonococice diseminate (IGD) necesita de obicei spitalizare si tratament antibiotic administrat intravenos (i.v.) sau intramuscular (i.m.).

Tratament ambulator (la domiciliu)

Se realizeaza cu antibiotice, care in mod normal duc la tratarea totala a infectiei. Daca s-a stabilit diagnosticul de gonoree trebuie:

- sa se administreze pe intreaga perioada prescrisa de medic. Daca se omite administrarea unor doze sau nu se realizeaza tratamentul pe intreaga perioada, s-ar putea ca boala sa nu se remita complet;

- evitarea contactului sexual pe durata tratamentului. Daca tratamentul consta intr-o singura doza medicamentoasa, se asteapta timp de 7 zile dupa administrarea dozei inainte de inceperea relatiilor sexuale;

- partenerul trebuie sa cunoasca faptul ca trebuie sa urmeze tratament chiar si in lipsa aparitiei simptomelor. Infectia se poate raspandi si daca nu sunt prezente simptomele;

- trebuie consultat medicul daca simptomele reapar dupa incetarea tratamentului sau daca apar simptome noi. Se poate sa fie nevoie de schimbarea antibioticului sau de reevaluare.

Odata ce a aflat ca are gonoree, o persoana poate simti repulsie pentru propria persoana sau fata de actul sexual. Discutia cu un psiholog sau alaturarea unui grup de discutii format din oameni cu BTS poate fi de ajutor.

Indicatii

- oamenilor cu teste pozitive la gonoree;
- partenerilor sexuali in ultimele 60 de zile ai unor bolnavi de gonoree, chiar daca nu exista simptome;
- nou-nascutilor ai femeilor cu gonoree in momentul delivrentei;
- tratamentul infectiei gonococice diseminate (IGD) necesita de obicei spitalizare si tratament antibiotic administrat intravenos (i.v.) sau intramuscular (i.m.)

Evaluarea tratamentului

Daca se urmeaza tratamentul antibiotic indicat, gonoreea este curabila. Daca tratamentul antibiotic nu se administreaza corect, atunci infectia nu se va remite.
Antibioticele sunt recomandate pentru tratamentul infectiei cervicale, uretrale sau rectale.

De retinut!

Unele tulpini de gonococ nu pot fi ucise de cateva tipuri de antibiotice. Daca exista aceasta rezistenta, medicul va prescrie alt medicament pentru tratamentul infectiei.

Daca dupa terminarea tratamentului simptomele nu au remis, e nevoie de retestare si de confirmarea rezistentei la antibiotice.

Medicul trebuie consultat daca simptomele continua sa persiste dupa 3-4 saptamani de tratament. Ar putea fi nevoie de internare in spital si administrare de medicamente intravenoasa in cazul femeilor cu boala inflamatorie pelvina si barbati cu epididimita.

Tratamentul chirurgical

Se poate folosi daca apar complicatii ale infectiei gonococice, ca si abcesul. In acest caz va fi nevoie de drenarea si excizia chirurgicala a abcesului.
In acest moment nu se cunosc tratamente alternative pentru gonoree.

Tratata timpuriu gonoreea nu cauzeaza probleme pe termen lung. Lasata netratata, gonoreea duce la complicatii serioase.

Complicatii la femei

Femeile bolnave pot dezvolta complicatii ale sistemului reproducator in lipsa tratamentului:

- boala inflamatorie pelvina - riscul de infertilitate creste la fiecare episod al bolii;
- abces ovarian sau tubo-ovarian;
- inflamatii ale glandelor Bartholin;
- sarcina ectopica;
- durere cronica pelvina;
- infertilitate;
- sindrom Fitz-Hugh-Curtis (rar).

Complicatii la femeile gravide

Probleme legate de gonoreea netratata la femei gravide includ:

- posibilitatea pierderii sarcinii;
- nastere prematura - femeile pot lua medicamente pentru prevenirea nasterii premature, dar trebuie spitalizate, un copil prematur este cu risc pentru probleme de sanatate ;
- ruptura prematura de membrane apare inaintea inceperii contractiilor travaliului;
- infectii ale endometrului (endometrita), stratul ce captuseste uterul.

O femeie cu gonoree poate infecta copilul in timpul nasterii. Femeile cu gonoree netratata si copil infectat la nastere mai mult ca sigur dezvota complicatii pe termen lung.

Complicatii la nou-nascuti

- conjunctivita - majoritatea nou-nascutilor cu gonoree au conjunctivita;
- infectie diseminata prin sange (sepsis);
- inflamatii ale articulatiilor (artrita);
- infectii ale scalpului pe locul dispozitivului de monitorizare fetala;
- infectiile lichidului si tesuturilor din jurul creierului si maduvei spinarii (meningita).

Complicatii la barbati

Barbatii cu gonoree netratata pot dezvolta:

- infectii ale uretrei (uretrita);
- epididimita, o inflamatie si infectie a epididimului (un tub lung, infasurat strans care se gaseste inspatele fiecarui testicul si care colecteaza sperma);
- inflamatia prostatei;
- infertilitate.

Complicatii ale gonoreei netratate in alte parti ale organismului

Complicatiile infectiei gonococice diseminate includ:

- febra;
- infectii diseminate prin sange (sepsis)
- inflamatia articulatiilor (artrita), afecteaza genunchii si mainile;
- infectia si inflamarea valvelor si camerelor inimii (endocardita)
- infectiile lichidului si tesuturilor din jurul creierului si maduvei spinarii (meningita).

Deoarece femeile nu au simptome timpurii, ele nu cauta tratament si, astfel, creste riscul complicatiilor, gonoreea aparand in diferite parti ale organismului.

Daca o persoana a avut gonoree nu este protejata impotriva unei viitoare infectii. O expunere noua la gonoree duce la reinfectare, chiar daca inainte s-a urmat tratament si boala a fost vindecata.

Se pot lua masuri de reducere a riscului de infectie gonococica sau a altor boli cu transmitere sexuala (BTS). De asemenea, se poate reduce riscul transmiterii gonoreei la partenerul sexual.

- practicarea sexului protejat - prevenirea aparitiei unei BTS este mai facila decat tratarea ei. Trebuie discutat cu partenerul despre BTS inaintea inceperii unei relatii sexuale.

A nu se uita faptul ca boala poate exista si daca nu exista simptome. Unele dintre BTS, ca SIDA pot evolua in decurs de 6 luni pana sa apara semne de infectie in sange.

Intretinerea unui act sexual este un act de responsabilitate. De aceea, se vor evita relatiile sexuale in cazul unei BTS sau in timpul tratamentului pentru o BTS. Se evita relatiile sexuale cu cineva care este suferind de o BTS sau ar putea sa fi fost expus la o BTS.

Nu este indicata intretinerea relatiilor sexuale cu mai multi parteneri in acelasi moment, deoarece creste riscul aparitiei BTS. Daca s-a practicat sex in grup in ultimii ani, trebuie realizat screeningul pentru gonoree sau alta BTS, chiar daca nu exista simptome

- folosirea prezervativului - acesta reduce riscul de aparitie a unei BTS, in special a gonoreei, infectiei cu Chlamidya si HIV. Prezervativele trebuie puse inainte de inceperea contactului sexual. In cazul schimbarii partenerului trebuie folosit prezervativul la fiecare contact sexual, pana cand se stie cu certitudine ca noul partener nu are BTS. Se pot folosi atat prezervative pentru femei, cat si pentru barbati.

Chiar daca femeile folosesc si alte metode de contraceptie, se poate folosi prezervativul pentru prevenirea aparitiei unei BTS. Prezervativele feminine se folosesc atunci cand partenerul nu foloseste prezervativ.