rizomi

Ce este Calami Rhizoma si pentru ce se utilizeaza Indicatii Radacina de obligeana contine un ulei volatil placut mirositor si un principiu amar (acorina), datorita carora are proprietati tonic‑aperitive, eupeptic-amare, antispastice gastro-intestinale, sedative, analgezice. Se foloseste ca stimulent al secretiei gastrice, marind pofta de mincare si in diferitele afectiuni ale stomacului. In balonari abdominale (flatulenta), obligeana usureaza eliminarea gazelor (carminativ) si calmeaza colicile. Datorita unui principiu activ numit azarona, obligeana are actiune tranchilizanta (calmant psihic). Preparatele din radacina de obligeana combat febra, au excelente proprietati diuretice, anticonvulsive, antiaritmice, antitabagice si bactericide. Radacina de obligeana nu este utilizata numai datorita puterii ei intaritoare in cazul unei slabiri generale a organelor digestive, in balonari stomacale si intestinale, precum si in colici, ci ea ajuta si in dereglari glandulare si artrita.... [continuare]

Amareala este o planta care creste spontan prin paduri, pe terenuri intelenite, pe marginea drumurilor, pasuni si fanete in regiuni alpine si subalpine. Este o planta de dimensiuni reduse (maximum 20 cm) cu flori ce pot fi albe, violete, albastre, cel mai adesea albastre. Rizomul este scurt, ramificat, brun-galbui, se prelungeste cu o radacina groasa de aproximativ 1 mm, iar partea aeriana a acestei plante se prezinta sub forma de tufa. Florile sunt grupate in spice terminale de culoare albastra, uneori violeta, rosiatica sau alba sunt neregulate, cu caliciu format din 5 sepale, 3 exterioare mai mici si doua laterale petaloide mai mari, iar corola din 5 piese, petala anterioara fiind mai dezvoltate si concava. Fructul este o capsula. Infloreste la sfarsitul primaverii si aproape toata vara (din mai pana in iulie). Se recolteaza in timpul infloririi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta sau partea aeriana a plantei. Gustul ei fiind, dupa cum ii... [continuare]

Reventul este o planta de cultura (se cultiva in sol nisipos). Este foarte inalt; poate atinge chiar si 3 metri lungime. Frunzele au dimensiuni mari, de un metru, mai mult late decat lungi. Florile sunt mici, de culoare alb-verzui. Planta infloreste in luna mai si iunie. Fructul este o achena de culoare bruna. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii sau radacina de la plantele cu varsta de minim 4 ani, dar si coaja. Planta contine reoantracenazide, principiu amar si taninuri. Reventul are actiune tonica asupra organismului, are efect astringent, laxativ, este tonic hepatic. Uz intern: - coaja si radacina - alcoolism, colici, constipatie, parazitoze intestinale, astenii - sub forma de infuzie, decoct. Contraindicatii: - Nu se recomanda in caz de hemoroizi, cistite. [continuare]

Pecetea lui Solomon este o planta din familia Liliaceae, care creste in Europa si Asia. In Romania se gaseste in padurile de foioase, tufarisuri, de la campie pana in zonele montane, dar poate fi cultivata cu succes in gradina, in zone mai umbroase. Planta creste inalta de pana la 50 de cm, are in pamant un rizom carnos, din care pleaca tulpinile aeriene. Are tendinta de a creste in colonii. Tulpina este neramificata, arcuita sub greutatea florilor. Frunzele cresc infasurate pe tulpina, sunt ovale, verzi uneori cu dungi alburii pe margini si la varfuri, acoperite de perisori pe partea inferioara. Florile apar la subsuara frunzelor, sunt albe si au forma de clopotei, raspandesc un miros dulceag si infloresc in lunile aprilie si mai. toamna se formeaza fructele, care sunt bace, ovale, albastru-negricioase. Pecetea lui Solomon contine urmatoarele principii active:  glucozizi, taninuri, saruri minerale. Principalele proprietati: astringent, antidot al otravurilor... [continuare]

Planta medicinala care creste in sol nisipos, in zona de deal sau ses. Florile au miros placut, sunt dispuse spre varful tulpinii, au culoare alba sau roz si sunt acoperite de peri. Fructul este o capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii cu radacini, frunzele sau inflorescentele sau planta intreaga. Planta infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Recoltarea partii superioare se face in perioada de inflorire, iar a radacinii primavara in lunile martie-aprilie sau toamna in lunile octombrie noiembrie. Planta contine saponozide triterpenice, saponarina, taninuri, flavonoide. Sapunarita are efect fluidificant, expectorant, hipoclesterolomiant, tonic.   Uz intern: - planta intreaga - bronsite, boli renale, boli reumatice, afectiuni ale cailor urinare, boli hepatobiliare, gripa, dispepsie, neurastenie, insomnii, anxietate, paraziti intestinali, sifilis - s ub forma de... [continuare]

Planta medicinala raspandita mai ales in zona alpina, la noi in tara. Tulpina este dreapta, paroasa acoperita de frunze mici ca dimensiune, de culoare rosie. Frunzele pot atinge chiar si un metru in diametru; sunt acoperite de peri si au marginea zimtata. Radacina este carnoasa si lunga. Florile sunt mici, grupate, de culoare rosie sau alb patat, cu miros placut, dulceag. Captalanul infloreste in luna martie sau aprilie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele si rizomii. Recoltarea se face in timpul infloririi. Planta contine ulei volatil, inulina, rezine, substanta amara, saruri minerala, proteine, mucilagii, furanopetazina. Captalanul are efect diuretic, diaforetic, expectorant, antiasmatic, hipotensiv, antispastic. Uz intern: - edeme, ast bronsic, bronsita, tuse, hipertensiune, boli reumatice, colici biliare, dischinezii biliare, meteorism, colici abdominale, anxietate, boala Basedow, hipertiroidie, insomnie, manifestari... [continuare]

Planta face parte din flora spontana din Europa, asia si America de Nord. In Romania este intalnita in zone umede, mlastinoase sau este cultivata ca planta decorativa. Planta are in pamant un rizom scurt si orizontal. Tulpina creste pana la 30 cm inaltime si este neteda. Frunzele sunt lanceolate sau liniare, sesile, cresc opus, din dreptul nodurilor si sunt ascutite la varf. Floarea este alba si creste in varful tulpinii sau la subsuara frunzelor. Infloreste din aprilie pana in iunie cand este flora spontana sau din iunie pana in octombrie atunci cand este cultivata. Printre substantele chimice din compozitia plantei se numara: uleiuri grase, substante amare, tanante si glicozidul gratiotoxina. Principalele proprietati sunt: iritanta, vomitiv drastic, periculos. Uz intern: - boli gastrointestinale, leucoree si gonoree, insomnie, nimfomanie. Se recomanda utilizarea produselor prelucrate farmaceutic. Se regaseste in cantitati mici in ceaiurile recomandate in: bolile... [continuare]

Planta este originara din Europa centrala, dar apare si in Rusia. In Romania este intalnita ca flora spontana prin locuri umede si umbroase, in taieturi de padure din zona montana. Planta erbacee ce are in pamant rizomul carnos din care pornesc mai multe radacini. Tulpina ajunge pana la 1 m inaltime, frunzele sunt moi, intregi, lanceolate, ovale, dispuse altern. Florile sunt solitare, putine ca numar si sunt violacee sau brun –roscate. In fitoterapie se folosesc rizomii ce trebuie recoltati primavara sau toamna. Printre componentele chimice constituente se numara: atropina, belaradina, hiosciamina, scopolamina, scopina tropica. Principalele calitati ale acestei plante sunt: sedativ nervos, antiasmatic, narcotic in bolile de ochi, dilata pupila. Uz intern: - dureri nevralgice, boli de inima, reumatism, impotenta, astm. Efecte adverse: - Este o planta toxica. Se recomanda utilizarea preparatelor farmaceutice rezultate din prelucrarea ei si sub supraveghere... [continuare]

Planta originala din Europa, face parte din familia Ranunculaceae. In Romania este flora spontana intalnita pe pajisti si in livezile din zonele de deal si de munte, prefera zonele deschise, dar poate fi si cultivata. Este o planta ierboasa, care are in pamant un rizom carnos, puternic, din care iese tulpina. La baza tulpinii frunzele sunt dispuse in forma de rozeta si sunt acoperite de perisori si au despicaturi adanci. Celelate frunze sunt lungi, asemanatoare unui deget (de unde si denumirea populara de deditel), sunt segmentate in trei si sunt inconjurate de tulpinite cu flori. Florile sunt de culoare mov, foarte catifelate, irizate pe margini cu galben si au forma de clopotel. Infloreste in luna aprilie pana spre vara, cand atat frunzele, cat si florile emana un miros puternic daca sunt strivite. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei, recoltata in martie-aprilie. Anemone pulsatilla este bogata in uleiuri volatile, acid anemonic, alcaloizi.... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica Europei. In Romania poate fi intalnita pe campii,  pajisti, la liziera padurilor, dar este si cultivata ca planta decorativa. stevia de munte are in pamant un rizom carnos si ramificat. Tulpina creste pana la un metru inaltime, este puternica si ramificata la varf. Frunzele sunt mari, palmate, alcatuite din trei pana la sapte lobi, crestate pe margini si comestibile. Florile sunt grupate in inflorescenta umbeliforma si sunt albe sau roz pal. Dintre substantele chimice continute de planta amintim: protide, emodine, acid oxalic, mici cantitati de grasimi, vitamina C, saruri minereale. Principalele calitati ale Steviei sunt: astringenta, antianemica, depurativa, digestiva, laxativa, diuretica, purgativa (in functie de doza), remineralizanta. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si radacina. Uz intern: - afectiuni hepatice, atonie digestiva, blocaj urinar, boli endocrine, diabet, diaree, dizenterie,  hemoptizie, hemoragii... [continuare]

Iarba mare este o planta ierboasa, din flora spontana, face parte din familia Compositae, dar poate fi cultivata foarte usor. In tara noastra apare in preajma apelor, in fanete umede, pe langa paraie si la marginea padurilor, in zona de deal si munte si infloreste din iunie pana in septembrie. Creste inalta pana la 150 cm inaltime, are tulpina puternica, dreapta, acoperita cu perisori si este ramificata in partea superioara. Frunzele sunt mari, lanceolate, cu margini dintate, cu nervuri bine evidentiate, de culoare verde intens pe partea superioara si albicioase pe verso datorita perilor si sunt asezate altern pe tulpina. Florile sunt mari, de culoare galben intens, depasesc 5 cm in diametru, au petale subtiri, aciforme- tubuloase. rizomii (radacina) sunt lungi (30-50 cm), foarte puternice, ramificate si au un miros placut, balsamic. In fitoterapie sunt utilizati rizomii, ce trebuiesc colectati in lunile septembrie-octombrie sau primavara devreme - martie, aprilie. [continuare]

Curpenul face parte din familia  Ranunculaceae si este o liana ce creste in Europa, Africa si Asia. In Romania se intalneste in zonele impadurite umede de la campie pana in zonele de la poalele muntilor. Este o liana care se dezvolta pe arbori, vii, garduri si care daca nu are suport se taraie pe pamant si are un rizom subpamantean, foarte bine dezvoltat. Tulpina sa este lemnoasa, ramificata si are scoarta longitudinal exfoliata.Lujerii sai sunt verzi cenusii sau maronii,hexamuchiati. Frunzele sunt opuse, compuse si au 3-5 foliole ovale, sunt ascutite la varf, au marginile zimtate, iar partea inferioara sunt acoperite cu par. Coditele unor frunze se  transforma in carcei ce se ignifica treptat, cu ajutorul carora plata se catara. Florile sunt hermafrodite, albe si cu peri desi.Infloreste din iunie pana in octombrie. Planta contine urmatoarele substante:  anemonina, protoanemonina, vitamine, etc. Principalele proprietati sunt: antiinflamator, antibiotic (limiteaza... [continuare]

Planta tropicala, la noi in tara, de cultura, care prefera temperatura ridicata si umiditatea constanta. Tulpina creste ramificata si poate atinge chiar si un metru inaltime. Florile, grupate ca un ciorchine, au culoare alba strabatute de dungi purpurii. Frunzele sunt lungi si ascutite. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (rizomii) care este noduroasa, de culoare alba, de 5-6 cm lungime. Planta contine ulei volatil, fenoli, amidon, rasini, mucilagii. Are calitati carminative, diaforetice, antimicrobiene, antispastice. Gustul este intens si iute. Ghimbirul este cunoscut ca o planta aromata, utilizata si in gastronomie ca si condiment, Uz intern: - greturi, varsaturi, colici abdominale, rau de miscare, circulatie periferica defectuasa, febra, tuse, boli reumatice - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - luxatii, micoze cutanate, fibrozite, dureri de gat - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Utilizarea... [continuare]

Coada racului este o planta medicinala intalnita pe malurile nisioape de pe marginea apelor, in locuri umede, in zone de deal si munte. Planta cu tulpini taratoare, peri rari si o rozeta specifica in punctul de pornire al tulpinilor. In varful tulpinii se afla o singura floare, izolata, cu cinci petale, de culoare galben-aurie. Frunzele au margini zimtate. Coada racului se recolteaza in perioada infloririi, in luna mai pana in luna septembrie. In scop medicinal se utilizeaza partea aeriana a plantei si mai ales rozeta de frunze bazale, florile si rizomii. Planta este bogata in substante amare si tanin, flavone, colina, steroli, mucilagii,  saruri minerale, ulei volatil si substante glucidice. Printre proprietatile ei se numara efectul astringent, hemostatic, coagulant. antiseptic, antispastic. Frunzele tinere ale plantei se pot consuma sub forma de salata sau supe de verdeturi.   Uz intern: [continuare]

Rodul pamantului este o planta din familia Araceae, intalnita in Europa. In tara noastra creste in solurile bogate din paduri, prefera penumbra, dar se dezvolta de la campie pana in zona deluroasa. Planta are in pamant un rizom tuberculiform care creste pana la 40 cm lungime, secreta o substanta laptoasa atunci cand este taiat (ce da o senzatie de arsura cand intra in contact cu pielea), este alb in interior. Tulpina este scurta si are la baza frunze mari, late, sagitate, lucioase si de culoare verde- pal, uneori avand o pata ruginie in mijloc. Florile unisexuate cresc grupate in inflorescenta, pe un spadix, inconjurat de o spata verde- galbuie in forma de cornet, pe care se vor forma fructele, asemenea boabelor pe stiuletele de porumb. Fructele sunt de culoare rosie si sunt toxice. Florile apar in aprilie - mai, iar fructele in iulie- august. Planta emana un miros greu, de cadavru in putrefactie. In fitoterapie sunt utilizate rizomul si frunzele, care trebuie... [continuare]

Macrisul iepuresc este o palnta din flora spontana din regiunile cu clima temperata. In tara noastra este o planta comuna in padurile de munte, in molidisuri si fagete, pe soluri acide si bogate in humus. Este o planta de talie mica mica ce are in pamant un rizom din care pleaca frunzele trifoliate. Florile sunt mici, cate una pe fiecare tulpina, albe cu vinisoare purpurii. Intreaga planta are gust acrisor placut. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: acid oxalic, oxalat de potasiu, tanin, mucilagii, pectine, enzime, principii sulfurate, saruri minerale, vitamina C.Principalele calitati ale Macrisului iepuresc sunt: diuretic, antidiareic, antiscorbutic, antidot in intoxicatii cu arsen si mercur. In fitoterapie sunt utilizate frunzele si radacinile (crude sau uscate). Uz intern: - astenie de primavara, avitaminoze, boli hepatice cronice, cancer, diaree, digestie dificila, dureri de piept, febra, inapetenta, intoxicatii cu metale grele, scleroza in placi -... [continuare]

Planta medicinala care creste in zone de mlastina sau la marginea apelor, cu frunze lungi, in forma de sabie. Radacina are culoare alba in interior si verde in exterior, este noduroasa si carnoasa si poate atinge chiar si 50 de cm lungime. Florile sunt verzi sau verzi-galbui, de dimensiuni mici. Fructul este o baca rosie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina sau rizomii. Obligeana infloreste din luna mai pana in iulie. Recoltarea se face in luna septembrie sau octombrie. Obligeana contine ulei volatil, heterozide amare, amidon, mucilagii, colina, rezine, hinone, ligani, amidon, dextrine, acis ascorbic, rezine, saponine, tanin, sisterol, acid oxalic, acil palmitic, vitamina C, hidrocarburi, principiu amar. Planta are efect carminativ, colagog, stomahic, antibacterian, diuretic, antispastic, sedativ, fungicid, antiinflamator, nurotonic, analgezic, depurativ. Obligeana are miros aromat. Este utilizata in... [continuare]

Planta medicinala, subarbust, care creste spontan in zone umede, pe margine apelor, in mod special in zona Dobrogei si a Moldovei. Lemnul dulce poate atinge si inaltimea de 1,5 metri. Frunzele sunt lungi, rotunjite. Florile sunt asezate in forma de ciorchine, sunt mici ca dimensiune, de culoare violet deschis. Fructul este o pastaie dreapta de culoare bruna, cu seminte in interior. Radacina este groasa, compusa din mai multi rizomi de culoare galbena si gust dulce. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (stolonii). Lemnul dulce infloreste in luna iunie sau iulie. Recoltarea radacinii se face spre sfarsitul toamnei, de la plantele de 3-4 ani. Lemnul dulce contine amidon, fructoza, zaharoza, pectine, proteine, lipide, substante minerale, vitamine (acid ascorbic, niacina, acid nicotinic, riboflavina, tiamina), glicirizina, steroli, flavone, taninuri, enzime, estrogeni, sapone, uleiuri eterice, Planta are proprietati laxative, antiinflamatoare, expectorante,... [continuare]

Aceasta varietate de scai este flora spontana si este raspandit in Europa de Sud. In Romania se dezvolta pe pasiunile uscate. Tulpina este aproape globulos ramificata si albicioasa, de altfel ca intreaga planta. Frunzele sunt rigide, sectate si spinoase. Florile sunt mici, albe, cresc grupate in inflorescente in varful tulpinilor si sunt inconjurate la baza de frunzulite mici si tepoase si infloreste vara tarziu. fructele sunt mici si acoperite de spini. In fitoterapie este utilizat rizomul ce se recomanda a fi recoltat in perioada infloririi plantei. In componenta plantei se gasesc urmatoarele substante: saponozide, tanoizi, zaharuri, acid cafeic, acid clorogenic, cantitati mici de ulei volatil, poliine - felcarinona. Principalele proprietati ale plantei sunt: diuretic, vezicala, tonic, colagog si emenagog.   Uz intern:   - anorexie, balonari abdominale, blenoragie, diaree, dureri de stomac,  excitabilitate nervoasa, litiaze vezicale sau urinare,... [continuare]

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Talpa gastei are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub... [continuare]

Planta este raspandita in Europa, Asia si nordul Africii. In Romania poate fi intalnita in fanete si pasuni montane, unde creste in palcuri. Dintre elementele chimice din compozitia plantei subliniem: alcaloizi specifici-protoveratrina, veratramina, acid chelidonic si veratric, acetic, butiric, alfa-metil-butiric, tiglic, angelic, ulei gras, rezine si amidon. Planta are in pamant un rizom tuberculiform, din care creste tulpina ce este rotunda, striata si poate ajunge pana la 2 m inaltime. Frunzele sunt mari, sesile, ovale, cu nervuri groase. Florile sunt alb-galbui, cresc grupate intr-o inflorescenta mare, racemoase si sunt hermafrodite. Fructul este o capsula. Principalele proprietati ale plantei sunt: excitanta al secretiilor gastrice si biliare, expectoranta, antiparazitara externa, hipotensiva vasodilatatoare, depresoare cardiaca si respiratorie. In fitoterapie este utilizat rizomul, ce trebuie recoltat in iunie, inainte sa infloreasca planta. Extractul din rizom are si... [continuare]

Face este specifica zonelor din emisfera nordica (din Europa pana in zona arctica). In Romania creste in zonele umede, mocirloase, in rigole si unde se gaseste lemn umed, se dezvolta luxuriant la umbra, de la ses pana la zona subalpina. Poate fi si cultivata, desi se recomanda precautie la manevrarea unor cantitati mari de planta. Este o planta erbacee, ce creste pana la 80 de cm inaltime, frunzele sunt rotunjite, seamana la forma cu un rinichi, au margini usor zimtate si sunt ceroase. Florile sunt galbene, au 5 petale, infloresc primavara devreme- aprilie pana in luna iulie. Radacina este un rizom ramificat. Contine substante toxice si iritante: protoanemonina, saponine, coline si flavonine. In fitoterapie se folosesc rizomul si partea aeriana. Calitatile sale sunt laxativ, purgativ, antireumatic. Uz intern: - adjuvant in constipatii cronice asociate sau nu cu retentie hidrica, in raceli - sub forma de decoct. Uz extern: - dureri reumatismale... [continuare]

Spanzul este o planta erbacee din familia Ranunculaceae, este o specie care creste in Romania la marginea padurilor si in tufisurile din regiunile de deal la peste 500 m altitudine si la munte. Spanzul este o planta ce are  un rizom lung in pamant, cu un sistem de radacini bine dezvoltat, iar deasupra pamantului are o tulpina de 35-50 cm, dreapta, bifurcata, cu foite membranoase la baza. Frunzele sunt alterne, cu codite lungi, palmat sectate, cu 5-7 lobi. Florile sunt mari, formate din 5 elemente, de culoare verde-purpurie spre margine, sunt de regula solitare. Petalele sunt mult reduse si transformate in cornete nectarifere. Infloreste primavara devreme, incepind din februarie-martie. In fitoterapie sunt folositi rizomii si radacinile, din a caror extrase se prepara diferite produse pentru uz extern. Spanzul contine urmatoarele substante: glicozizi - heleborina, helebrina; saponozide, rezine, lactona, protoanemonina, substante minerale, etc. Cercetarile... [continuare]

Pochivnicul este o planta din flora spontana originara din zonele cu clima temperata din Europa. In Romania este intalnita in padurile de foioase si conifere din zonele montane. Este o planta scunda si are rizomi taratori; intraga planta este acoperita cu perisori fini. Frunzele sunt in numar de 2 sau 3, au forma de inima, sunt puternic striate si au o culoare verde intens. Intre frunze se dezvolta floarea, care este mica si rosie- negricioasa, are 3 petale carnoase. Printre constituientii chimici se numara: 1% ulei volatil,  asarina (alcaloid), un glicozid scindabil sub influenta emulsinei, acid ascorbic, vitamina B1, areasarona, aldehida asadilica, metileugenol, acetat de bornil, sesquiterpene, diasarona, tanin catehic, zaharuri reducatoare, rezine, fitoncide cu actiune antibiotica, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei sunt:  expectorant, emetic, diuretica, antibiotica. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei si rizomul. [continuare]

Planta perena cultivata, uneori datorita conditiilor de mediu sau cultura se poate salbatici. Leusteanul prezinta un rizom gros, usor brun, ramificat care se ontinua cu o tulpina aeriana dreapta si ramificata de pana la 2.5 m inaltime. Frunzele au forma de elipsa sau rombica, crestate si consistente, culoare verde-lucitor, cu teci membranoase si proeminente, prinse de tulpina prin petiol si cu un miros puternic, specific. Infloreste pe tot parcursul verii, cu flori mici hermafrodite, cu petale galbe-deschis. Fructul este dicariopsa lat-eliptica cu mericarpii cu coaste aripate.  In scop fitoterapeutic se poate utiliza intreaga planta dar in special rizomul, frunzele si semintele. Leusteanul se poate utiliza sub forma proaspata dar si uscat ca pulbere sau in infuzii si tincturi. Planta contine uleiuri eterice, terpinol, vitamine (acid scorbic), acizi organici, saruri minerale, glucide simple, amidon, rezine. Are... [continuare]

Este considerata planta monument al naturii in Muntii Bucegi. Planta erbacee, face parte din flora spontana, ajunge pana la 1-2 m inaltime, apartine familiei Gentianaceae si creste in Romanaia din zonele de campie, pana la cele subalpine, la marginea padurilor. Tulpina sa este dreapta, cilindrica, neramificata, se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. Frunzele sunt mari, opuse, au nervuri puternice, numai tulpinare, iar cele de la baza sunt petiolate. Florile sunt dispuse la baza frunzelor, sunt de culoarea galbena si alungite, au cate 5-7 petale. Infloreste in lunile iulie si august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii si radacinile, recoltate din august pana toamna tarziu. Componente chimice ale plantei: radacina - gentiopicrina, gentiomarina, amarogentina, gentiana, tanin, lipide, substante minerale, gentiopricozidul- principiul amar care prin hidroliza scindeaza in glucoza si gentiogenina, gentiamarina, gentiacaulina, amarogentina, care se scindeaza... [continuare]

Indicatii Parodium este un produs pentru tratamente buco-dentare. Trebuie aplicat direct pe gingie cu degetul sau cu aplicatorul. Nu stergeti. Va sfatuim sa-l folositi de 3 ori pe zi. Parodium favorizeaza prevenirea: inrosirii si umflarii gingiilor; sangerarii gingiilor; mirosului neplacut al respiratiei. Compozitie Clorhexidina (digluconat) 0,02 g; Rheum Palmatum (extract de) 0,20 g; Excipient q.s.p. 100 g. Contine formaldehida. Actiune terapeutica Gelul gingival Parodium pentru gingiisensibile contine un agent antibacterian puternic: clorhexidina si un extract din planta Rheum Palmatum. clorhexidina: un agent antibacterian puternic. Clorhexidina favorizeaza eliminarea placii bacteriene si impiedica reaparitia ei. Ea asigura o protectie de lunga durata, acoperind intervalul intre doua spalari pe dinti. Rheum Palmatum: o planta cu proprietati calmante. Aceasta planta de origine chineza este cunoscuta de 4000 de ani pentru proprietatile ei. Rizomul sau contine glicozide si... [continuare]

Ce este Calmotusin si pentru ce se utilizeaza Indicatii Se utilizeaza ca adjuvant in tuse de diverse etiologii cu caracter uscat (tuse uscata) sau umed (tuse productiva), tuse convulsiva, tuse spastica, bronsite acute si cronice, traheite, traheo-bronsite, astm bronsic, bronsite astmatiforme, catar bronsic, viroze respiratorii, stari gripale. Actiuni: Antitusiv, fluidifiant al secretiilor bronhice, expectorant, bronhodilatator, secretolitic (produce scaderea secretiilor), descongestionant al cailor respiratorii, antiinflamator, antispastic, calmant, antimicrobian. Mod de administrare Adulti si copii peste 14 ani: cate o lingura de sirop de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Copii 8-14 ani: cate o lingurita de sirop de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Copii 2-7 ani: cate 1/2-1 lingurita de sirop de 3 ori pe zi, pe stomacul gol. Atentionari si precautii Contraindicatii Diabet zaharat, sarcina, alaptare, alergie la propolis sau la produse apicole, alergie la oricare din... [continuare]