pedunculi
Polipii uterini, una dintre cauzele principale ale infertilitatii
Dr. Razvan Pop-Began
Medic ginecolog
Generalitati Polipii uterini reprezinta mase tisulare in stratul intern al uterului. Polipii care au o baza ovala si lata sau cu o zona elongata spre varf poarta denumirea de pedicul (polipi pedunculati). Dimensiunea acestor polipi poate varia de la cativa milimetri la cativa centimetri. In cazul polipilor pedunculati, acestia pot patrunde si prin zona colului uterin, ajungand chiar si la vagin. Cauze Desi nu este cunoscuta cauza principala de formare a acestor polipi, aparitia si dezvoltarea lor in dimensiuni pare a fi direct proportionala cu nivelul de estrogen din organism. Factorii de risc sunt reprezentati de hipertensiune si obezitate. Polipii uterini au tendinta de a recidiva. Studiile recente arata ca utilizarea pe termen indelungat a medicamentelor cu tamoxifen, medicamente ce sunt folosite in special in tratamentul cancerului de san, pot cauza aparitia de polipi uterini. O alta cauza o reprezinta terapia hormonala, precum si anticonceptionalele cu... [continuare]
Polipii intestinali
Dr. Antonius Adriana
Medic specialist Medicina Interna
Generalitati Termenul de polip, se refera la excrescenta anormala de tesut de la suprafata membranelor mucoase. Polipii intestinali cresc in afara mucoasei intestinului gros sau subtire. Polipii au o varietate de forme rotunda, ovala si forme neregulata. Anumiti polipi intestinali care apar sporadic (nu mosteniti) sunt un factor de risc pentru cancerul colorectal. Acesti polipi - mai ales cei clasificati ca adenoame (excrescente care au caracteristici asemanatoare cu ale glandelor) - sunt benigne, dar pot sa devina cancerosi, in special daca cresc mai mari de 2,5 cm in diametru. Descriere In cele mai multe cazuri, polipii colorectali nu cauzeaza simptome; cu toate acestea, pot fi prezente sangerari intermitente sau mucus o data cu miscarile intestinului. Daca sunt prea mari, ei pot obstructiona eliminarea scaunului. Adenoamele se regasesc in 70% din polipii colorectali indepartati prin examinare colonoscopica. Adenoamele sunt prezente la 30 la suta din cazul... [continuare]
Cum se manifesta ataxia cerebeloasa
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Date generale Sindromul cerebelos este o afectiune a sistemului nervos central care consta in afectarea cerebelului. Se mai numeste si ataxie cerebeloasa si se manifesta prin incapacitate de a coordona activitatea musculara in timpul miscarii voluntare, in absenta oricarui deficit al fortei musculare; pot fi afectate ritmul, amplitudinea, coordonarea, directia si forta miscarii. Poate interesa membrele superioare si inferioare de aceeasi parte, capul sau trunchiul. Cauza cea mai frecventa este data de o leziune cerebeloasa (ataxie cerebeloasa) sau a coloanei posterioare a maduvei spinarii, de o leziune a lobului frontal (ataxie frontala Bruns), o leziune parieto-occipitala (ataxia optica) sau o leziune a proprioceptorilor (ataxia senzoriala). Cauze Cauzele ataxiei cerebeloase pot fi congenitale (sindromul Dandy-Walker, sindromul Joubert si sindromul Gillespie) sau dobandite. Cele dobandite pot fi datorate accidentelor vasculare cerebrale, traumatisme craniene, tumori cerebrale,... [continuare]
Teratoamele, tumori cu celule germinale
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Ce sunt teratoamele? Teratoamele reprezinta un tip de tumora cu celule germinale. Celulele germinale sunt singurele celule care se pot transforma in alte tipuri de celule, astfel o tumora cu originea in celulele germinale poate sa se diferentieze in tipuri variate de tesuturi. Cum se manifesta? Cele mai frecvente structuri intalnite in teratoame sunt reprezentate de dinti, fire de par, grasime, muschi si os, iar, mai putin frecvent, pot contine si fragmente de ficat, plaman, creier, ochi (precum globul ocular) si glanda tiroida. Majoritatea teratoamelor sunt benigne si au un ritm de crestere accelerat, iar, in anumite situatii, pot deveni maligne. Desi teratoamele sunt considerate tumori rare, unele tipuri sunt mai frecvente, precum cele sacrococcigiene, ce sunt diagnosticate la aproximativ 1 din 40000 de nou-nascuti. Teratomul ovarian chistic matur afecteaza intre 1-14 din 100000 de femei anual, iar tipul fetiform, care este cel mai rar, afecteaza 1 din 500 000 de... [continuare]
Generalitati Indepartarea polipilor cervicali reprezinta o procedura ce se efectueaza pentru ameliorarea simptomatica si diagnosticul anatomopatologic. Polipii cervicali sunt leziuni fibroepiteliale, adesea pedunculate, care isi au originea la nivelul canalului endocervical si, mai rar, din epiteliul exocervical. Din punct de vedere structural, polipii cervicali se caracterizeaza printr-o stroma de tesut conjunctivo-vascular acoperita de un epiteliu, care poate fi columnar, scuamos sau scuamocolumnar. Diagnosticul diferential se face printre altele si cu leiomiomul si cu polipii endometriali. Polipii cervicali pot fi unici sau ocazional, multipli. Pot fi sesili (cu baza larga de implantare) sau pedunculati. De obicei acestia au un aspect rosu stralucitor, roz, purpuriu sau caramiziu (in functie de vascularizatie) si au o structura fragila spongioasa. Dimensiunile [continuare]
Sindrom bulbar
Ansamblu de semne care traduce o atingere a bulbului rahidian (portiunea inferioara a trunchiului cerebral, in continuitate cu maduva spinarii). Cauze - Numeroase afectiuni pot prezenta un sindrom bulbar: accident vascular cerebral, tumora, infectie, inflamatie, siringomielie (malformatie a bulbului rahidian). Simptome si semne - Exista, de fapt, mai multe sindroame bulbare, care grupeaza diferite semne. Acestea sunt indeosebi: - o hemiplegie sau paralizie a unei jumatati de corp, care scuteste fata (atingere a fasciculului de fibre nervoase motrice zise piramidale); - un sindrom cerebelos (tulburari ale echilibrului, tremuraturi, miscari dezordonate) cu tulburari ale coordonarii (atingere a pedunculului cerebel os, care leaga bulbul de cerebel); - o durere sau anestezie a fetei (atingere a nucleului de substanta cenusie la originea nervului trigemen); - zgomote in urechi si vertij (atingere a nervului cohleovestibular); - tulburari ale deglutitiei prin paralizia... [continuare]
Interpeduncular
Situat intre pedunculii cerebrali sau cerebelosi. [continuare]
Puntea lui varolio
Regiune a encefalului situata intre pedunculii cerebrali si bulbul rachidian. Sinonim: protuberanta inelara. [continuare]
Trunchi cerebral
Parte a sistemului nervos intracranian (encefal) care face tranzitia intre creier si maduva spinarii. trunchiul cerebral este unit in spate cu creierul mic prin pedunculii cerebelosi. El este divizat in trei parti: bulbul rahidian, protuberanta inelara si pedunculii cerebrali. substanta cenusie centrala este fragmentata in nuclei, care constituie originea ultimilor zece nervi cranieni. Substanta alba este reprezentata de fascicule lungi dintre care unii, ascendenti, sunt senzitivi (cai ale sensibilitatii de suprafata si ale sensibilitatii profunde), altii, descendenti, fiind motori (fascicul piramidal si cai extrapiramidale). Trunchiul cerebral delimiteaza, impreuna cu creierul mic, o cavitate umpluta cu lichid cefalorahidian, cel de al 4-lea ventricul. Centrii respiratori vitali se situeaza la nivelul sau. Patologie - Trunchiul cerebral poate fi sediul traumatismelor, tumorilor sau al inflamatiilor de origine degenerativa, infectioasa sau vasculara. [continuare]
Protuberanta inelara
Regiune a encefalului situata intre pedunculii cerebrali si bulbul rachidian. Sinonim : puntea lui Varolio. [continuare]
Creier
Parte superioara a sistemului nervos central, constituita din trunchiul cerebral, din cerebel si din creierul mare, asigurand controlul intregului organism. Structura - Encefalul ocupa cutia craniana si contine trei elemente: - trunchiul cerebral, care prelungeste maduva spinarii, amplasat in coloana vertebrala, cuprinde, incepand de jos in sus, bulbul rahidian, protuberanta inelara si pedunculii cerebrali. - cerebelul sau creierul mic este o masa rotunjita situata in spatele trunchiului cerebral - emisferele cerebrale. Functionare - Encefalul formeaza, impreuna cu maduva spinarii, sistemul nervos central, legat de organe prin nervii sistemului nervos periferic. Substanta alba asigura conexiunile de la un punct la altul al encefalului, precum si intre encefal si maduva. Substanta cenusie asigura receptarea informatiilor, analizarea lor si elaborarea raspunsurilor (contractiile musculare, de exemplu). Fiecare parte a encefalului are functiuni specifice, a caror... [continuare]
Encefal
Parte superioara a sistemului nervos central, constituita din trunchiul cerebral, din cerebel si din creierul mare, asigurand controlul intregului organism. Structura - Encefalul ocupa cutia craniana si contine trei elemente: - trunchiul cerebral, care prelungeste maduva spinarii, amplasat in coloana vertebrala, cuprinde, incepand de jos in sus, bulbul rahidian, protuberanta inelara si pedunculii cerebrali. - cerebelul sau creierul mic este o masa rotunjita situata in spatele trunchiului cerebral - emisferele cerebrale. Functionare - Encefalul formeaza, impreuna cu maduva spinarii, sistemul nervos central, legat de organe prin nervii sistemului nervos periferic. Substanta alba asigura conexiunile de la un punct la altul al encefalului, precum si intre encefal si maduva. Substanta cenusie asigura receptarea informatiilor, analizarea lor si elaborarea raspunsurilor (contractiile musculare, de exemplu). Fiecare parte a encefalului are functiuni specifice, a caror... [continuare]
Ciresul (cerasus vulgaris)
Ciresul este un pom fructifer cu trunchi de culoare brun-cenusie, frunze alungit-ovate cu margini dublu serat-crenate, flori albe si fructe mici, globuloase si rosii. Poate creste pana la 10-12 m atat la ses cat si la munte, foarte raspandit si apreciat la noi in tara. Componentii principali: vitamine (A - 0,40 mg la 100 g, B1, C), minerale (calciu, magneziu, potastiu, fier, fosfor, clor, sulf), oligoelemente (cupru, zinc, mangan, cobalt), zahar-levuloza, asimilata de catre diabetici. Partile cele mai utilizate ale ciresului in terapiile naturiste sunt fructele denumite cirese, coaja sau lemnul copacului, cleiul rezultat in ruma traumatismelor tulpinii si coditele (pedunculi). Fructele sunt dulci, unele cu gust dulce-amarui sau dulce-acrisor. Calitati terapeutice: antidiareic, diuretic, laxativ, depurativ, antiinflamator, remineralizant si bun purificator al organismului, sedativ nervos. Uz intern: - constipatie, diaree, obezitate, litiaza renala, edeme,... [continuare]
Mutatoarea (bryonia alba )
Mutatoarea este o planta intalnita in Europa si America si face parte din familia Cucurbitaceea. Are aspectul asemanator unei vite de vie, tulpinile se catara pe tufisuri si copaci, cu ajutorul carceilor, ce pot ajunge la lungimi de cativa metri. Planta este aspra la pipait, acoperita cu peri. Frunzele sunt pedunculate, amintesc de cele ale vitei de vie, sunt impartite in 5 lobi, cel median fiind cel mai lung si au margini angulate. Florile sunt mici si verzui, cresc in inflorescente si apar in luna mai. fructele sunt bobite de culoare mov inchis cand sunt coapte, cresc in ciorchini si emana un miros fetid. Radacina are aspectul unei gulii si este utilizata in scop fitoterapeutic. substantele chimice continute de planta sunt: brionicina, luponina,tionospermina, triterpene tetraciclice (cucurbitacina, elaterina), rasini, substante amare, tanin, aminoacizii: citrulina, acid glutamic, etilaspargina, uleiuri volatile, substante toxice necunoscute, substante minerale.... [continuare]
Lavandulae flos floare de levantica, fragmente
Flori uscate desprinse de pe pedunculii inflorescentelor, de culoare albastru-violet. Florile au bractee ovate, brune, membranoase, caliciul cilindric, paros si glandulos, cu peri glandulari unicelulari sau 8-12 celulari, au 4-6 mm lungime si diametrul de 3-4 mm; de culoare violet cenusiu cu 10-15 nervuri paralele, cu 5 dinti mici dintre care doi mai dezvoltati. Florile proaspete contin 0,5-1% ulei volatil iar cele uscate 1-3%. Uleiul volatil contine 44-50% acetat de linalil, butirat de linalil, geraniol, linalol in stare libera, valerianat de linali, borneol, cumarina, etil-n-amilcetona, nerol, furfurol, a-pinen, cariofilen, acizi si esteri etc. Florile mai contin tanin, un principiu amar, substante minerale. Datorita componentelor din uleiul volatil, aceasta este un aromatizant puternic cu actiune antiseptica locala si usor antispastica. Florile au actiune carminativa si slabe efecte stimulente nervoase. Se utilizeaza intern pentru actiunea carminativa, in tulburari digestive,... [continuare]
va rog sa ma ajutati cu interpretarea rezultatului rmn si va multumesc anticipat: RMN cranio-cerebral nativ si cu substanta de contrast - Radiodiagnostic Multiple leziuni focale in substanta alba periventricular , in hipersemnal FLAIR, unele fara priza de contrast, altele incarcare partial periferic, sugerand leziuni demielinizante in diferite grade de activitate: -5mm posterolateral la baza pedunculului cerebelos inferior drept; -8/4mm paravermian stanga ; -6mm in substanta alba central in emisferul cerebelos drept; -9/6mm lateral dreapta in spleniusul corpului calos; -9/5mm si 5/3mm adiacent carrefourului ventriculului lateral drept; -4mm in centrul semioval superior de acestea, parietal profund dreapta; -6/3mm similar peritrigonal stanga; -3mm in capsula externa dreapta; -9/6mm anterior de cornul frontal ventricular drept, prelungindu-se lamelar in extremitatea dreapta a comisurii anterioare; Se incarca cu contrast leziunea din emisferul cerebelos drept, cea din... [continuare]
Examinare IRM pre- si postadministrare de substanta de contrast (Gadovist) a etajului cerebral: Fara leziuni intracerebrale cu caracter acut decelabile in ponderatia de difuzie. Fara prize de contrast patologice intracerebrale. Axe vasculare arteriale si venoase omogen opacifiate, fara modificari de calibru. ` Numeroase leziuni demielinizante ovalare, cu dimensiuni milimetrice, localizate la nivelul puntii si mezencefalului, cu afectarea pedunculilor cerebrali, talamic bilateral, capsulo-lenticular stanga, respectiv temporo-fronto-parietal, cu topografie subcorticala si periventriculara, unele perpendiculare pe sistemul ventricular, ce apar in hipersemnal T2/FLAIR si hipo-/izosemnal T1, nerestrictive, negadofile, pe alocuri cu aspect cavitar, cea mai mare de ~ 14/12 mm parietal inalt dreapta (Se30 Ima124), cu aspect IRM ce ar putea sugera o patologie de tip SM, fara semne de activitate – de corelat cu consultul neurologic. Fara stigmate hemosiderinice... [continuare]
Interpretare rmn,sufăr de scleroza multipla?
PROTOCOL DE EXAMINARE R IRM CEREBRAL NATIV+k i.v Examinarea actuala regaseste anomalia de semnal a substantei albe cerebrale cu o fina plaja periventriculara de hipersemnal T2 si Flair,hiposemnal T1 inclusiv periV3 si V4 si bordand ambele parti ale corpului calos cu nenumarate focare nodulare cu aceleasi caracteristici de semnal majoritatea infracentimetrice cu distrubutie periventriculara perpendiculara pe perete inclusiv in corpul calos cu leziunile de dimensiuni mai mari din centrele ovale cu confluare si nucleoliza centrala leziuni situate spre parietal bilateral dar si in jurul raspantiilor ventriculare si in vecinatatea cornului ventricular F stg ;imagini similare milimetrice pe traseul capsulelor interne pe bratul posterior dar si talamic stg si caudat posterior dr si la jonctiunea cortico-subcorticala spre convexitate cu o zona giriforma de confluare pseudonofulara prerolandica stg ;imagini punctiforme cu semnal similar mezencefalice drstg ,la periferia puntii... [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »


Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter