hipoplazia smaltului

Avantajele si dezavantajele fatetelor dentare

Actualizat la data de: 11 Decembrie 2017

Dr. Corina Sarchizian
Medic stomatolog

Generalitati Fatetarea este o metoda de rezolvare a unor defecte de fizionomie ale dintilor prin acoperirea totala a fetei lor vestibulare (externe) cu o fateta fizionomica. Metoda necesita indepartarea minima a smaltului de pe suprafata vestibulara a dintelui, motiv pentru care nu prezinta dezavantaje majore. Fatetarea poate fi folosita si dupa o prealabila decolorare a dintilor, atunci cand rezultatele acesteia nu sunt satisfacatoare, decolorarea potentand rezultatele fatetarii. Fatetele pot fi realizate din materiale compozite (prin tehnica directa, de catre medic in cabinet sau prin tehnica indirecta, in laborator de catre tehnicianul dentar) sau din ceramica (prin metoda indirecta). Cazurile in care sunt indicate fatetele din rasini compozite sunt cele in care este afectat smaltul dintelui fara interesarea dentinei. Aceste situatii clinice sunt reprezentate de uzura dentara prin abraziune, localizata la limita dintre radacina si coroana a dintilor anteriori, eroziuni... [continuare]

Sindromul prader-willi

Actualizat la data de: 27 Septembrie 2022

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Introducere Sindromul Prader Willi (PWS) este o boala genetica rara si complexa, cu numeroase implicatii asupra sistemelor metabolice, endocrine, neurologice, cu dificultati de comportament si intelectuale. PWS se caracterizeaza in principal prin hipotonie severa cu dificultati de hranire in primii ani de viata. Intarzieri globale de dezvoltare, hiperfagie cu o dezvoltare treptata a obezitatii morbide la aproximativ trei ani. Este, de asemenea, recunoscut dupa trasaturile faciale, strabism si alte afectiuni musculo-scheletale. Multi pacienti cu PWS manifesta statura mica din cauza deficientei hormonului de crestere. Acesti indivizi prezinta si disfunctie hipotalamica, ducsnd la mai multe endocrinopatii precum hipogonadism, hipotiroidism, insuficienta suprarenaliana centrala, cu densitate minerala osoasa redusa. Prin urmare, acesti pacienti trebuie sa fie urmariti indeaproape de un endocrinolog pe toata durata vietii. Etiologie Sindromul Prader Willi rezulta din pierderea... [continuare]

Afectiuni genetice rare

Actualizat la data de: 23 Decembrie 2021

Dr. Negrutiu Claudia
Medic rezident Medicina Muncii

Generalitati si alte informatii Articolul prezinta o serie de afectiuni genetice rar intalnite: Sindromul Adams Oliver este o afectiune genetica foarte rara ce se caracterizeaza prin existenta unor defecte congenitale ale scalpului (numite aplazia cutis congenitala) si a unor defecte speciale ale membrelor, cu interesarea degetelor de la maini si picioare. In unele cazuri exista si malformatii (defecte congenitale) cardiace. In general, anomaliile fizice care apar difera foarte mult de la pacient la pacient. Sindromul WAGR reprezinta o afectiune genetica rara, in care pacientii sufera de mai multe malformatii congenitale. WAGR este de fapt acronimul acestor anomalii caracteristice sindromului si anume: tumora Wilms (cel mai frecvent tip de cancer renal la copii), aniridie (lipsa partiala sau completa a irisuluui), malformatii genitourinare (cum ar fi hipospadias, testicul necoborat) si retard mintal. Pacientii diagnosticati cu sindrom WAGR au minim 2 din aceste anomalii... [continuare]

Factori mai putini cunoscuti care determina ingalbenirea dintilor

Actualizat la data de: 11 Decembrie 2017

Dr. Corina Sarchizian
Medic stomatolog

Generalitati Modificarile de culoare ale dintilor, cunoscute si sub denumirea de discromii dentare, reprezinta una dintre cele mai frecvente disfunctii fizionomice pentru care apeleaza pacientii la un tratament estetic. Ele au etiologie diversa si manifestari clinice diferite. Clasificarea discromiilor Din punctul de vedere al mecanismului producerii lor, discromiile se pot clasifica astfel: A) discromiile intrinseci (endogene) cauzate de schimbari de structura sau grosime a tesuturilor dure dentare (zone de hipoplazie ale smaltului, zone hipermineralizate) sau de incorporarea de pigmenti in timpul formarii dintilor (impregnarile tetraciclinice, fluoroza). Difuzia de pigmenti in tesuturile dure dentare dupa formarea dintelui (produsii de necroza din pulpa dentara, substante medicamentoase folosite in tratamentele de canal), senescenta sau hemoragia pulpara pot reprezenta alte cauze interne prin care dintele isi modifica culoarea. B) discromiile extrinseci (exogene) se... [continuare]

Amelogenesis imperfecta

Actualizat la data de: 22 Noiembrie 2012

Autor: SfatulMedicului

Amelogenesis imperfecta este titlul generic conferit unui grup de boli rare, cu transmitere ereditara ce se caracterizeaza prin anomalii in formarea smaltului dentar. Termenul se refera exclusiv la tulburari de dezvoltare ale smaltului, nu si la bolile in care sunt asociate si aceste malformatii. Smaltul dentar reprezinta tesutul dur de origine epiteliala care acopera coroana dintilor. Este cel mai dur si mai mineralizat tesut din corp, este acelular si nu poseda nici un mijloc de autoreparare si intretinere, cu exceptia protectiei pe care i-o asigura saliva. Din punct de vedere structural, smaltul este format din cristale de hidroxiapatita in cadrul unui proces reglat de amenoblaste si aflat sub control genetic. Modul in care informatia genetica este capabila sa controleze amelogeneza este putin cunoscut la ora actuala, insa implica activarea mai multor pro [continuare]

Antibioticele in sarcina

Actualizat la data de: 05 Aprilie 2021

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Intr-un studiu in care 90% din femeile gravide au folosit medicamente fara prescriptie sau cu reteta, cel mai frecvent utilizate au fost antiemeticele, antiacidele, antihistaminicele, analgezicele, antibioticele, tranchilizantele, hipnoticele. Din clasa antibioticelor si antimicrobienelor vom enumera in continuare cateva mai uzuale si efectele lor asupra sarcinii si fatului. Tetraciclinele Antibiotice cu spectru larg, din grupa carora fac parte: tetraciclina, doxiciclina, oxitetraciclina, minociclina. Tetraciclinele trec prin placenta si se concentreaza si depoziteaza in oasele si dintii fatului combinandu-se cu calciul; perioada de risc este de la mijlocul pana la sfirsitul sarcinii. La copiii expusi la tetraciclina in utero, dintii pot fi galbeni si mai expusi la carii, putand aparea hipoplazia smaltului si o retardare in cresterea osoasa. Prin urmare, tetraciclinele trebuie evitate dupa primul trimestru de sarcina si la copiii sub 8 ani. La sugari este posibil... [continuare]

Indicatii: infectii cu germeni sensibili. Este de ales in episoadele acute ale bronsitelor cronice, pneumonii atipice cu chlamydia si mycoplasma, infectii pelviene cu gonococi, E. coli, Bacteroides sau Chlamydia. Contraindicatii: Alergie la tetraciclina, insuficienta hepatica (pentru calea orala, numai cea avansata); injectarea intravenoasa este contraindicata in miastenia grava; doxiciclina nu se foloseste in timpul sarcinii, alaptarii si la copiii sub 8 ani. Antiacidele cu aluminiu, calciu si magneziu pot diminua absorbtia antibioticului (dar mai putin decat pentru tetraciclina); doxiciclina poate mari nefrotoxicitatea, metoxifluranului si creste efectul anticoagulantelor cumarinice si sulfamidelor antidiabetice; fenitoina, barbituricele si carbamazepina favorizeaza metabolizarea doxiciclinei (se ajusteaza doza); asocierea penicilinelor nu este recomandabila (antagonism). Actiune: Derivat de tetraciclina, are proprietati antibiotice asemanatoare... [continuare]

Compozitie Vibramycin (doxiciclina) este un antibiotic cu spectru larg derivat sintetic de oxitetraciclina si poate fi disponibil ca Vibramycin Monohidrat (doxiciclina monohidrat) si Vibramycin Hiclat (hidroclorid hemietanolat hemihidrat de doxiciclina). Denumirea chimica a acestei pulberi cristaline, galben deschis, este alfa-6-deoxi-5-oxitetraciclina). Doxiciclina are un grad inalt de liposolubilitate si o slaba afinitate de a lega calciul. Este foarte stabila in serul uman normal. Doxiciclina nu se degradeaza in forma epianhidra. Vibramycin este disponibil sub forma de: -capsule continand 100 mg doxiciclina hiclat cu urmatoarele ingrediente inerte: acid alginic; amidon de porumb; capsule gelatinoase dure; lactoza; lauril sulfat de sodiu. Actiune terapeutica Vibramycin este un antibiotic bacteriostatic si isi exercita efectul antibacterian prin inhibarea sintezei proteice. Vibramycin este activ impotriva unei game largi de microorganisme grampozitive si gramnegative.... [continuare]

Ce este Afos si pentru ce se utilizeaza Indicatii Infectii cu germeni grampozitivi si gramnegativi sensibili la antibiotic, in special: Odontologice: abcese apicale, periapicale, gingivite, abcese parodontale, parodontite apicale, profilaxie perioperatorie; ORL: amigdalita, sinuzita, otita, mastoidita, profilaxie perioperatorie. Afos are o actiune prompta asupra durerii in cazul infectiilor acute ale cavitatii bucale, fara a necesita asocierea cu alte medicamente antiinflamatorii si analgezice. In plus, spre deosebire de tetraciclina, nu produce colorarea si hipoplazia smaltului dintilor in crestere; ca atare, poate fi administrata si copiilor si adolescentilor. Incidenta scazuta a fenomenelor secundare si toxicitatea redusa recomanda Afos ca antibioticul de electie in terapia stomatologica antiinfectioasa. Mod de administrare Copii: 2 g/zi; Adulti: 3-4 g/zi, in 3-4 prize zilnic. Se dizolva lent in gura. Durata tratamentului: 5-7 zile. Atentionari si... [continuare]

Ce este Doxiciclina si pentru ce se utilizeaza Indicatii Doxiciclina este indicata in infectii produse de microorganisme sensibile: - Brucella, Pasteurella, infectii pulmonare, genito-urinare si oftalmice produse de Chlamydia sp. si Mycoplasma sp., Rickettsii, Coxiella burneti, infectii gonococice, infectii ORL si bronhopulmonare produse de Haemophilus influenzae, Treponema pallidum (la pacientii alergici la peniciline), holera, acnee. Mod de administrare Doza uzuala de doxiciclina la adulti este de 200 mg (2 capsule) in prima zi de tratament (administrata ca doza unica sau cate 100 mg la 12 ore), urmata de doze de intretinere de 100 mg (o capsula) o data pe zi. in cazul infectiilor mai severe (in special in infectiile cronice ale tractului urinar), se administreaza 200 mg pe zi pe tot parcursul perioadei de tratament. Pentru copii cu varsta peste 8 ani: cu greutatea mai mica de 50 kg, doza uzuala este de 4 mg/kg (administrata in doza unica zilnica sau fractionat in doua prize... [continuare]