Proteine urinare sau Proteinurie (urina)

Descriere

Proteinuria este o afectiune caracterizata prin prezenta proteinelor in urina. Acesta este de obicei asociata cu un anumit tip de boala sau anormalitate, dar poate fi intalnita ocazional si la persoanele sanatoase.

Plasma, portiunea lichida din sange, contine multe proteine diferite. Una dintre multiplele functii ale rinichilor este aceea de a conserva proteina din plasma, astfel incat sa nu fie eliminata impreuna cu deseurile atunci cand se produce urina.

Exista doua mecanisme care, in mod normal, impiedica excretia proteinelor in urina:
- glomerii asigura o bariera care mentine cele mai mari proteine plasmatice in interiorul vaselor de sange;
- proteinele mici care trec sunt aproape in intregime reabsorbite de tubulii renali.

In timp ce o cantitate mica este normala, o cantitate crescuta de proteine in urina poate indica boala renala.

Proteinuria apare cel mai frecvent atunci cand glomerulul sau tubulii din rinichi sunt afectati. Inflamatia si/sau cicatrizarea glomerulilor poate permite cresterea cantitatii de proteine si, uneori, a celulelor rosii din sange (eritrocite). Deteriorarea tubulilor poate impiedica reabsorbtia proteinelor.

Oamenii clinic sanatosi pot prezenta proteinurie temporara sau persistenta. Aceasta poate fi asociata cu stresul, exercitiile fizice, febra, tratamentul cu aspirina si expunerea la frig.

Cu toate acestea, un nivel detectabil de proteine in urina indica de obicei prezenta unei boali sau a unei afectiuni subiacente, fiind necesare investigatii suplimentare pentru a determina cauza.

Atat diabetul, cat si hipertensiunea arteriala pot provoca afectiuni ale rinichilor, ceea ce duce la proteinurie.

Cea mai frecventa cauza a proteinelor in urina este afectarea renala rezultata din:
- complicatiile diabetului - proteinuria este unul dintre primele semne de deteriorare a functiei renale la persoanele cu diabet de tip 1 si 2;
- hipertensiunii - aceasta un prim semn al scaderii functiei renale.

Alte cauze ale leziunilor renale care au ca rezultat proteinurie includ:
- tulburarile imunologice (de exemplu lupusul, nefropatia IgA, sindromul Goodpasture);
- infectii;
- expunerea la toxine;
- traumatisme;
- cancer renal;
- insuficienta cardiaca congestiva.

Alte afectiuni care pot provoca proteinurie includ:
- distrugerea eritrocitelor si eliberarea hemoglobinei care are loc in sange (hemoliza intravasculara);
- preeclampsia - femeile gravide sunt examinate in mod curent pentru proteinurie, deoarece prezenta lor este asociata cu preeclampsia. Preeclampsia reprezinta o tulburare specifica sarcinii in care se dezvolta proteinurie si hipertensiune arteriala in acelasi timp. Simptomele pot include edeme (umflaturi), greata si dureri de cap in timpul sarcinii. Preeclampsia poate fi periculoasa atat pentru mama, cat si pentru copilul ei.
- mielomul multiplu (cancer al celulelor plasmatice) - proteinurie cauzata de prezenta excesului de proteine ​​in sange care se revarsa in urina (proteina Bence-Jones) poate fi observata in mielomul multiplu.

Persoanele care prezinta un risc crescut de afectiune renala cronica trebuie sa-si faca acest test cu regularitate. Frecvent, nu exista simptome asociate cu proteinurie, in special in cazuri usoare. Cantitati mari de proteine pot determina aparitia urinei spumoase.

Pierderea semnificativa a proteinelor din sange poate afecta capacitatea organismului de a regla fluidele, ceea ce poate duce la umflarea mainilor, picioarelor, abdomenului si fetei (edem). Atunci cand simptomele sunt prezente, ele sunt de obicei asociate cu afectiunea sau boala care provoaca proteinurie.

Daca nivelul proteic al urinei este in mod constant ridicat, poate indica afectarea rinichilor sau alte afectiuni medicale precum: infectii ale tractului urinar, lupus eritematos, hipertensiune arteriala, preeclampsie, cancerul de vezica urinara, mielom multiplu, boala de rinichi cu chisturi multiple, amiloidoza, pielonefrita, nefropatie diabetica, intoxicatie cu metale grele, glomerulonefrita, sindromul Goodpasture, rinichi polichistic.

Recomandari

Recomandat in:

- diagnosticarea si monitorizarea bolilor renale;

- metoda de screening in gamapatiile monoclonale.

Pregatire pacient

Testul masoara nivelul de proteine excretate in urina timp de 24 ore. Pentru urmatoarele 24 ore se colecteaza intreaga cantitate de urina (fara a retine prima urina de dimineata) intr-un recipient special, pastrat la frigider. Dupa cele 24 ore, se omogenizeaza urina, retinandu-se 100 ml in recipientul de plastic.

Metoda

Se va folosi metoda turbidimetrica.

Limite si interferente

Exercitiul fizic, dieta, stresul, sarcina si alti factori pot determina o crestere temporara a nivelurilor de proteine ​​din urina.

Rezultate fals crescute pot fi cauzate de contaminarea urinei cu sange menstrual, secretii ale prostatei sau sperma.

Nou-nascutii in primele 3 zile de viata pot prezenta niveluri crescute ale proteinelor in urina.