Nichel in plasma si urina

Descriere

Nichelul (Ni) este un metal de culoare alb-argintie, utilizat pe scara larga in multe domenii, cum ar fi inginerie electrica, medicina, bijuterii sau industria de automobile.

Nichelul este parte importanta a alimentatiei de zi cu zi, acesta regasindu-se in apa si in alimente (fructe uscate, oleaginoase, cereale integrale, legume verzi si legume uscate).

Nivelurile crescute de nichel in natura sunt cauzate de poluarea umana: colorantii pentru sticla, ceramice si textile, robinetii placati cu nichel, vesela din aliaj nichel-otel, fumul de tigara.

O forma mai rara a expunerii cronice este prin hemodializa, deoarece ionii de nichel pot ajunge in plasma ca urmare a actiunii chelatoare a albuminei.

Vreme de cateva decenii, nichelul a fost considerat drept un mineral esential pentru organism. Desi nu exista dovezi stiintifice, se presupune ca nichelul are rol in absorbtia fierului, calciului si a zincului.

Nichelul are potential toxic in forma sa gazoasa, tetracarbonilul de nichel. Acesta se inhaleaza usor, putand traversa toate membranele biologice si inhiba ATP-aza si ARN-polimeraza.

Vaporii tetracarbonilului de nichel, odata inhalati, se leaga de hemoglobina si blocheaza preluarea oxigenului. Inhalarea prafului cu continut crescut de nichel determina cresterea incidentei neoplasmelor pulmonare.

Numarul persoanelor alergice la nichel este in crestere, alergia se manifesta cu precadere in randul femeilor si poate aparea in mai multe moduri. Hipersensibilitatea la nichel poate aparea si pe fond ocupational.

Din cauza prevalentei crescute a alergiilor la nichel, au fost introduse reglementari europene pentru a reduce continutul acestui metal in produsele de uz curent. In tarile care au indeplinit aceste reglementari s-a observat o scadere a cazurilor de hipersensibilite.

Expunerea zilnica la nichel nu reprezinta un pericol pentru sanatate in cazul unui organism sanatos, cea mai mare cantitate fiind eliminata de rinichi, prin urina. Nichelul nu se depoziteaza in organism, dar expunerea cronica poate fi toxica, chiar carcinogena.

Pacientii supusi dializei sunt expusi acumularii de nichel in organism, dar nu s-au constatat efecte adverse acestei expuneri. Hipernichelemia de dializa nu produce efecte toxice.

Cele mai frecvente localizari sunt la nivelul pielii, in contextul dermatitelor alergice de contact, fara corelatie cu nivelul seric. Expunerea la nichel se produce cel mai frecvent in mediul industrial, fie prin inhalarea prafului de nichel, fie prin contact dermic. Acest micronutrient creste activitatea hormonala si este implicat in metabolismul lipidic.

Alte roluri si efecte ale nichelului:

- intervine in procesul de reglare al glicemiei, prin stimularea functiilor ficatului si pancreasului si prin stimularea absorbtiei de glucoza la nivel celular. In acest sens, impreuna cu alte metale precum zincul sau cobaltul, este prescris pentru a stabiliza glicemia in stadiile prediabetice sau chiar in anumite cure de slabire.
- intervine in metabolismul lipidelor si favorizeaza digestia amidonului, activand anumite enzime aflate in saliva si in pancreas. In asociere cu cobaltul, nichelul este eficient in prevenirea balonarilor si imbunatateste digestia;
- reduce tensiunea arteriala si combate starile de nervozitate;
- faciliteaza absorbtia fierului. Carenta de nichel este asociata cu carenta de fier si, implicit, cu anemia;
- stabilizeaza structura lantului ADN si ajuta la mentinerea intacta a structurii tesuturilor;
- nichelul sustine producerea de prolactina, avand un rol important in producerea laptelui matern.

Recomandari

Recomandat in diagnosticarea unei intoxicatii cu nichel.

Pregatire pacient

Pentru determinarea nivelului de nichel plasmatic: nu este necesara o pregatire prealabila.

Pentru determinarea nivelului de nichel urinar: Testul masoara nivelul de nichel excretat in urina timp de 24 ore. Pentru urmatoarele 24 ore se colecteaza intreaga cantitate de urina (fara a retine prima urina de dimineata) intr-un recipient special, pastrat la frigider. Dupa cele 24 ore, se omogenizeaza urina, retinandu-se 100 ml in recipientul de plastic.

Metoda

Se va folosi metoda plasma cuplata inductiv-spectrometrie de masa (ICP-MS).

Limite si interferente

Concentratiile ridicate de gadoliniu si iod pot interfera cu rezultatul testului. Daca au fost administrare unele substante de contrast ce contin gadoliniu si iod, este recomandat ca specimenul sa fie colectat dupa 96 ore de la expunere.