Hematocrit

Descriere

Celulele rosii din sange contin o proteina numita hemoglobina care transporta oxigenul din plamani in organism.

Nivelurile hematocritului care sunt prea mari sau prea mici pot indica o afectiune a sangelui, deshidratare sau alte afectiuni medicale.

Testul este utilizat si pentru a ajuta la diagnosticarea tulburarilor de sange, cum ar fi anemia, o afectiune in care sangele unei persoane nu are suficiente celule rosii sau in cazul unei policitemii vera, o tulburare rara in care sangele contine prea multe celule rosii.

Principalele simptome ale anemiei sunt: dificultati de respiratie, slabiciune sau oboseala, durere de cap, ameteala, maini si picioare reci, paloarea fetei, dureri in piept.

Principalele simptome ale policitemiei vera sunt: vedere incetosata sau dubla, dificultati de respiratie si durere de cap, prezenta pruritului, oboseala accentuata si inexplicabila, splenomegalie, transpiratii excesive.

Hematocritul este un test care masoara proportia sangelui unei persoane care este alcatuita din celule rosii (hematii). La randul sau, sangele este alcatuit din hematii, celule albe (leucocite) si trombocite suspendate intr-o portiune de fluid numita plasma.

Hematocritul este un raport al volumului celulelor rosii din sange la volumul tuturor acestor componente impreuna, denumit sange integral. Valoarea este exprimata ca procent sau fractiune. De exemplu, o valoare a hematocritului de 40% inseamna ca exista 40 de mililitri de globule rosii in 100 mililitri de sange.

Testul reprezinta un mod rapid si simplu de a evalua celulele rosii ale unei persoane si de a evalua anemiile.

Hematiile sunt produse in maduva osoasa si sunt eliberate in fluxul sanguin cand sunt sau aproape sunt mature. Acestea reprezinta de obicei aproximativ 37-49% din volumul de sange. Hematiile contin hemoglobina, o proteina care se leaga de oxigen. Functia primara a acestora este de a transporta oxigenul din plamani in tesuturi si organe ale corpului.

De asemenea, hematiile (eritrocitele) transporta o mica parte a dioxidului de carbon, un produs secundar al metabolismului celular, din tesuturi si organe inapoi in plamani, unde este eliminat. Durata de viata a unei hematii este de 120 de zile, iar maduva osoasa trebuie sa produca in mod constant noi eritrocite pentru a le inlocui pe cele care imbatranesc, se degradeaza sau sunt pierdute prin sangerare.

O serie de conditii pot afecta fie producerea de noi hematii de catre maduva osoasa, fie durata de viata a celor din circulatie sau care au ca rezultat sangerari semnificative.

Hematocritul reflecta atat numarul de celule rosii din sange, cat si volumul lor (volumul mediu corporal sau MCV).

Daca marimea acestora scade, la fel si va scadea hematocritul si invers. In general, hematocritul va creste atunci cand numarul de celule rosii din sange creste, iar hematocritul va scadea la mai putin decat normal atunci cand exista o scadere a productiei de globule rosii de catre maduva osoasa, o crestere a distrugerii acestora sau in cazul hemoragiilor masive.

In cazul in care maduva osoasa nu este capabila sa produca noi hematii suficient de repede, atunci numarul total de globule rosii si hematocrit va scadea, cauzand anemie.

In anemie, organismul nu are capacitatea de a elibera suficient oxigen in tesuturi si organe, determinand astfel o stare de oboseala si slabiciune. In policitemie, se produc prea multe eritrocite (care determina cresterea hematocritului), iar sangele se poate ingrosa, provocand un debit sanguin lent si probleme similare.

Un nivel scazut de hematocrit indica:

Un hematocrit scazut, cu numar scazut de celule rosii si hemoglobina scazuta indica anemie, un deficit de fier (anemie feripriva), vitamina B12 (anemia pernicioasa) sau acid folic, o boala renala, o boala a maduvei osoase, anumite forme de cancer, cum ar fi leucemia, limfomul sau mielomul multiplu.

Principalele cauze ale anemiei sunt: pierderea excesiva a sangelui, de exemplu, din cauza traumatismelor grave sau a unei hemoragii cronice din tractul digestiv (ulcere, polipi, cancer de colon), vezica urinara sau uter (la femei, hemoragia menstruala severa, de exemplu), deficiente nutritionale cum ar fi deficit de fier, acid folic sau deficit de vitamina B12, deteriorarea maduvei osoase (radioterapie sau chimioterapie, infectie sau medicamente), tulburari ale maduvei osoase cum ar fi anemia aplastica, sindromul mielodisplazic sau cancerele cum ar fi leucemia, limfomul, mielomul multiplu sau alte forme de cancer care se raspandesc in maduva spinarii, insuficienta renala.

De asemenea, hematocritul poate fi scazut in cazurile anemiei familiale si afectiunilor inflamatorii cronice, productiei scazute de hemoglobina (talasemie), distrugerii excesive a celulelor rosii din sange, (de exemplu, anemia hemolitica), anomaliilor membranei eritrocitare (de exemplu, sferocitoza ereditara).

Un nivel ridicat de hematocrit poate indica:

- deshidratarea, cea mai frecventa cauza a nivelurilor ridicate de hematocrit. Consumul mai mult de lichide va restabili nivelurile;
- boli pulmonare;
- boala cardiaca congenitala;
- policitemie vera.

Unele cauze ale hematocritului ridicat includ: deshidratarea, boala pulmonara, boala cardiaca congenitala, tumora de rinichi care produce exces de eritropoietina, fumatul, persoanele ce traiesc la altitudini mari, cauze genetice sau policemia vera.

Recomandari

Recomandat in diagnoisticarea si monitorizarea diferitelor tipuri de anemii.

Pregatire pacient

Se va recolta a jeun (pe nemancate).

Metoda

Se va analiza microscopic.

Limite si interferente

Femneile insarcinate si persoanele care locuiesc la altitudini mari pot prezenta concentratii crescute de hematii.

Copiii cu varste mai mici de 15 ani au un set separat de intervale, deoarece nivelurile lor de hematocrit se schimba rapid odata cu varsta.