Fosfor seric, Fosfat seric, Fosfor anorganic

Descriere

Fosforul este un element important, vital pentru mai multe procese fiziologice ale corpului.

Acesta ajuta la cresterea oaselor, la stocarea energiei si la producerea de nervi si muschi. Multe alimente - in special carnea si produsele lactate - contin fosfor, de aceea este de obicei usor sa obtineti acest mineral din dieta zilnica.

Fosforul este un mineral care se combina cu alte substante pentru a forma compusi fosfati organici si anorganici.

Fosfatii sunt esentiali pentru producerea de energie, functia musculara si nervoasa si cresterea osoasa. Acestia joaca, de asemenea, un rol important, contribuind la mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului.

Fosforul se gaseste in multe alimente si este usor absorbit la nivel intestinal. Alimente precum fasolea, mazarea, nucile, cerealele, produsele lactate, ouale, carnea de vita, pui sau peste contin cantitati semnificative de fosfor.

Aproximativ 70-80% din fosfatii din organism se combina cu calciu pentru a ajuta la formarea oaselor si dintilor, alti 10% se gasesc in muschi, iar aproximativ 1% se afla in tesutul nervos. Restul se gaseste in interiorul celulelor din organism, unde sunt utilizati in principal pentru stocarea energiei.

Numai 1% din fosfatii organici sunt prezenti in sange. Corpul mentine nivelurile de fosfor/fosfat in sange prin reglarea cantitatii de absorbite si a celei excretate.

Nivelul seric de fosfor este influentat de interactiunea dintre hormonul paratiroidian (PTH), calciu si vitamina D.

De cele mai multe ori, pacientii cu deficit de fosfor usor pana la moderat sunt asimptomatici. Pacientii cu un deficit un deficit sever de fosfor pot prezenta simptome precum slabiciune musculara si confuzie. Excesul de fosfor poate determina simptome asemanatoare hipocalcemiei, inclusiv crampe musculare, confuzie si chiar convulsii.

Simptomele unui deficit de fosfor includ:
- modificari ale starii pshice: anxietate, iritabilitate sau confuzie;
- problemele osoase: durerea, fragilitatea si dezvoltarea necorespunzatoare la copii;
- respiratie neregulata;
- oboseala;
- pierderea poftei de mancare;
- slabiciune musculara.

Hiperfosfatemia este definita ca acumularea de fosfor in sange. Hipofosfatemia reprezinta scaderea concentratiei fosforului in sange.

Anumite afectiuni, inclusiv consumul cronic de alcool si deficitul de vitamina D pot determina scaderea nivelului de fosfor din sange.

Nivelurile mari si foarte mari de fosfor pot cauza afectarea organelor datorita calcificarii si a depozitelor de fosfat de calciu in tesuturi.

Totodata, nivelurile ridicate de fosfor conduc la boli cardiovasculare sau osteoporoza.

Un nivel ridicat de fosfor poate fi determinate de:
- insuficienta renala sau afectare renala, in general;
- boala hepatica;
- hipoparatiroidismul (afectarea functiei glandelor paratiroide);
- hipocalcemie;
- cresterea aportului alimentar (suplimentarea cu fosfati sau hipervitaminoza D);
- osteoporoza;
- utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi laxativele care contin fosfat.

Un nivel scazut de fosfor poate fi cauzat de:
- alcoolism cronic;
- arsuri severe;
- cetoacidoza diabetica;
- utilizarea excesiva a diureticelor (medicamente care elimina excesul de apa din organism);
- utilizarea excesiva a antiacidelor;
- hipercalcemia determinata de prezenta hiperparatiroidismului;
- deficit de vitamina D, care poate determina probleme osoase, precum rahitismul (copilarie) sau osteomalacie (adult).

Recomandari

Recomandat in diagnosticarea si/sau monitorizarea tratamentului diferitelor afectiuni care cauzeaza dezechilibre de calciu si fosfor.

Deoarece nivelele de fosfor usor anormale nu produc, de regula, simptome, testul se efectueaza in mod obisnuit in urma unor rezultate anormale ale testului de calciu si/sau in situatiile in care sunt prezente simptome precum oboseala, slabiciune musculara, crampe sau probleme osoase.

De asemenea, testarea fosforului poate fi realizata alaturi de alte teste atunci cand simptomele unui pacient sugereaza tulburari renale si gastro-intestinale.

Testul ajuta si la monitorizarea pacientilor cu diabet zaharat sau care prezinta un dezechilibru acido-bazic.

De asemenea, testul se recomanda in situatiile in care se suspicioneaza un nivel anormal de fosfor (hiperfosfatemie si hipofosfatemie).

Pregatire pacient

Se va recolta a jeun (pe nemancate).

Metoda

Se va folosi metoda fotometrica.

Limite si interferente

Nivelul fosforului prezinta un ritm circadian bifazic, acesta avand concentratii scazute in prima parte a zilei (dimineata), ce vor atinge valoarea maxima in cursul dupa-amiezii si in timpul noptii.

Concentratiile fosforului sunt in general mai crescute la copii decat la adulti, datorita cresterii oaselor acestora.

De asemenea, rezultatele fosforului pot fi influentate de administrarea de vitamina D, laxativelor ce contin fosfat de sodiu sau a administrarii glucozei intravenoase.