Fibrinogen sau Factorul I al coagularii (sange)

Descriere

Fibrinogenul este o proteina, un factor de coagulare (factorul I), esential pentru formarea cheagurilor de sange.

Fibrinogenul este produs de ficat si eliberat in circulatie impreuna cu cateva alte proteine ale factorului de coagulare.

In mod normal, atunci cand un tesut corporal sau un perete al vaselor de sange este ranit, un proces numit hemostaza incepe sa ajute la oprirea sangerarii prin formarea unui cheag la locul accidentarii.

Fragmente de celule mici numite trombocite adera si se agrega la nivelul locului si astfel incepe o cascada de coagulare, factorii coagularii fiind activati unul dupa altul.

Pe masura ce cascada se apropie de finalizare, fibrinogenul solubil este transformat in fibre fibrinice insolubile. Aceste fibre se reticuleaza impreuna pentru a forma o plasa de fibrina care se stabilizeaza la locul prejudiciului.

Fibrina adera la locul leziunii impreuna cu trombocitele pentru a forma un cheag de sange stabil. Aceasta bariera previne pierderea suplimentara de sange si ramane in pozitie pana cand zona ranita s-a vindecat.

Pentru a forma un cheag stabil, trebuie sa existe suficiente trombocite si factori de coagulare care functioneaza normal.

Fibrinogenul este unul dintre cei 13 factori de coagulare responsabili pentru coagularea sanguina normala.

Cand o persoana incepe sa sangereze, organismul initiaza un proces numit cascada de coagulare. Acest proces determina factorii de coagulare pentru a produce un cheag care va opri sangerarea. Nivelurile scazute ale fibrinogenului pot provoca, de asemenea, tromboza datorita unei cresteri a activitatii de coagulare.

Tromboza reprezinta formarea unui cheag de sange in interiorul unui vas de sange. Cheagul blocheaza fluxul normal de sange prin sistemul circulator.

Acest lucru poate cauza afectiuni medicale grave, precum atac de cord sau accident vascular cerebral.

Nivelurile ridicate pot fi observate in:
- infectii acute;
- cancer;
- boala cardiaca coronariana, infarct miocardic;
- accident vascular cerebral;
- afectiunile inflamatorii (artrita reumatoida si glomerulonefrita, o forma de boala renala);
- traumatisme;
- obezitate;
- hipertensiune arteriala;
- diabet zaharat;
- fumat;
- sarcina;
- boala arteriala periferica.

Daca nivelurile fibrinogenului sunt ridicate, riscul de a dezvolta un cheag de sange poate fi crescut si, cu timpul, acestea pot contribui la cresterea riscului de aparitie al bolilor cardiovasculare. Fibrinogenul este un reactant in faza acuta, ceea ce inseamna ca concentratiile acestuia pot creste brusc in orice stare care provoaca inflamatii sau leziuni tisulare.

Nivelurile scazute pot fi obervate in:
- afectiuni hepatice - ciroza hepatica, intoxicatie cu ciuperci, insuficienta cardiaca dreapta;
- terapia trombolitica - scaderea concentratiei de fibrinogen depinde de doza medicatiei administrate.

Nivelurile scazute sunt adeseori legate de consumul de fibrinogen, asa cum se poate observa in coagularea intravasculara diseminata (DIC) si fibrinoliza anormala.

Nivelurile reduse de fibrinogen pot aparea, de asemenea, dupa transfuzii sangvine rapide, cu volum mare de sange sau la persoanele care sufera de malnutritie.

Recomandari

Testul ajuta la detectarea deficitului congenital sau dobandit al fibrinogenului sau la monitorizarea terapiei trombolitice.

Totodata, este indicat in evaluarea riscului de aparitie al evenimentelor trombotice cardiovasculare, dar si in diagnosticarea si evaluarea proceselor inflamatorii acute.

Testul masoara functia fibrinogenului si capacitatea acestuia de a fi transformat in fibrina. Este folosit: fie ca parte a unei investigatii a posibilei tulburari de sangerare sau a formarii necorespunzatoare a cheagurilor de sange (episodul trombotic), fie ca urmare a unui test anormal de tulburari de sangerare (timp de protrombina, PT sau timp de tromboplastina partiala, PTT) si/sau dupa un episod de sangerare prelungita sau inexplicabila.

Uneori, acesta este efectuat impreuna cu alti markeri de risc cardiac, cum ar fi proteina C-reactiva, pentru a ajuta la determinarea riscului general al unei persoane de a dezvolta boli cardiovasculare.

Pregatire pacient

Se recolteaza a jeun (pe nemancate).

Metoda

Se va folosi metoda coagulometrica.

Limite si interferente

De obicei, cresterile nivelului fibrinogenului sunt temporare, revenind la normal dupa ce starea de baza a fost rezolvata.

La nou-nascuti, concentratia fibrinogenului poate fi scazuta datorita imaturitatii sistemului hemostatic si poate atinge nivelul adultilor dupa 21 zile.

La gravide, fibrinogenul este crescut in mod fiziologic.
De asemenea, niveluri crescute pot fi intalnite la fumatori.
Consumul moderat de alcool scade nivelul de fibrinogen.

Heparina (>2 U/mL) poate determina niveluri fals scazute.