Rolul vitaminelor si importanta lor in functionarea metabolismului
Dr. Claudia Topea
Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice
Bolile la care apare deficitul de vitamine
SusVitaminele reprezinta familii neinrudite de compusi organici care sunt esentiale, in cantitati mici, in mersul normal al metabolismului. Deoarece vitaminele (cu exceptia vitaminei D) nu pot fi sintetizate de corpul uman, ele trebuie sa fie incorporate in alimentatie pentru a preveni diverse tulburari in metabolism. Vitaminele nu trebuie confundate cu mineralele (de exemplu calciu, fier), care, de asemenea, pot fi microelemente esentiale.
Prevalenta deficitelor de vitamine in randul celor care au o dieta tipic occidentala este mai mare decat se presupune la o prima vedere, mai ales in randul persoanelor de varsta a treia.
Sarcina si consumul de alcool pot creste deficitul din anumite vitamine. Studii observationale au asociat deficitul mic de vitamine (aflat la limita inferioara a valorilor normale) cu boli precum ateroscleroza, cancerul, osteoporoza.
Diversi factori genetici pot influenta modul in care vitaminele sunt metabolizate, dar acesta nu este inca un argument pentru a folosi suplimentarea cu vitamine a dietei la o persoana normala, cu o dieta echilibrata.
Cuprins articol
Deficienta de vitamine
SusConceptul de deficienta vitaminica a evoluat ca definitie de la momentul descoperirii acestor compusi pana in prezent, de la boli aparute prin deficienta grave (sindroame precum scorbutul, pelagra) pana la efectele unui deficit minor de vitamine, suboptimal, care duce la accentuarea diferitelor boli cronice.
Deficitul major de vitamine duce la sindroame usor de recunoscut si apare in prezent in zonele cu dieta deficitara, la batrani, vegani, persoane cu un statut socio-economic precar, consumatorii de alcool, persoanele cu antecedente de chirurgie bariatrica sau erori grave ale metabolismului.
Masurarea nivelului vitaminelor in ser se face relativ simplu, testarea este disponibila la majoritatea laboratoarelor medicale, dar testarea nu este recomandat sa se faca decat la indicatia medicului, atunci cand exista semne si simptome sugestive pentru o deficienta de vitamine, din doua mari motive:
- nu exista destule informatii si studii privind nivelul optim de vitamine din ser, de aceea este dificil de a interpreta deficientele minime.
- nu extista suficiente informatii si studii privind efectele suplimentarii dietei cu vitamine, nu se stie daca are vreun efect asupra prevenirii bolilor cronice.
Atunci cand se evalueaza deficitele majore de vitamine, testarea este folositoare daca rezultatul este clar scazut sau crescut; in caz contrar, termenul de „ valoare normala” este orientativ deoarece este definit de un interval de valori din populatia generala, iar populatia generala poate avea un nivel suboptimal de vitamine de fapt.
Semne/simptome ale deficitului de vitamine
SusSursele principale de vitamine sunt carnea (alba, rosie), lactatele, cerealele, legumele, fructele, deci in principal deficitul de vitamine la o persoana sanatoasa provine dintr-o dieta dezechilibrata, privarea de un anumit aliment, dietele hipocalorice.
Vitamina A (retinol) – liposolubila: se gaseste in uleiul de ficat de cod, produse lactate, morcovi, cartofi dulci, spanac, dovleac, vegetale cu frunze verde inchis, unt, galbenus de ou.
Deficitul duce la acuitate vizuala scazuta pe timp de noapte, ochi uscati, hiperkeratoza foliculara, moarte treptata a corneei, o uscare extrema a conjunctivei ochiului, piele uscata, crestere deficitara a oaselor.
Excesul de vitamina A apare doar in ingestia de vitamina sintetica (suplimente) sau la copiii mici in ingestia de piureuri de legume bogate in aceasta vitamina (se confunda cu icterul). Intoxicatia cronica cu vitamina A se manifesta cu ataxie, alopecie, hiperlipidemie, toxicitate hepatica, dureri musculare si osoase, tulburari de vedere.
Vitamina D (colecalciferol/ergocalciferol) – liposolubila: se gaseste in ulei de ficat de cod, peste gras (ex. somon), lapte, galbenus de ou, ficat, cereale. Deficitul poate duce la osteomalacie, osteoporoza, la copil - rahitism si craniotabes (oase moi si subtiri la nivelul craniului).
Tratamentul indelungat cu glucocorticoizi inhiba absorbtia intestinala a vitaminei D calciu dependenta si deci creste riscul de fracturi si osteoporoza.
Excesul de vitamina D sintetica apare in ingestia masiva si se manifesta prin confuzie, poliurie, polidipsie, anorexie, varsaturi, slabiciune musculara.
Intoxicatia cronica se manifesta prin nefrocalcinoza, demineralizare osoasa, dureri.
Vitamina E (tocoferol) – liposolubila: se gaseste in semintele de floarea-soarelui, migdale, cereale, ulei de floarea-soarelui, spanac, pastarnac. Deficitul poate duce la neuropatie senzoriala si motorie (pierderea sensibilitatii vibratorii si proprioceptive), ataxie, degenerare a retinei, anemie hemolitica.
Nu exista date clare pentru excesul de vitamina E, dar exista cazuri la copii care s-au asociat cu sepsis, iar la adulti ingestia crescuta de vitamina E s-a asociat cu risc crescut de mortalitate si posibil cancer de prostata.
Vitamina K (menadiona) – liposolubila: se gaseste in varza verde, spanac, varza kale, varza de Bruxelles, sparanghel, salata verde, kiwi, prune uscate. Deficitul poate duce la tulburari hemoragice.
Deficitul apare rar la adulti, in special la cei cu tulburari de absorbtie sau cu tulburari ale florei intestinale.
Vitamina B1 (tiamina) – hidrosolubila: se gaseste in germeni de grau, cereale integrale, fasole uscata, fulgi de ovaz, orez brun, porc, ficat. Deficitul poate duce la boala Beriberi (la copii - cardiomegalie, tahicardie, cianoza, dispnee, varsaturi, nistagmus; la adulti – neuropatie periferica simetrica, cardiomegalie, insuficienta cardiaca, tahicardie), encefalopatie Wernicke (nistagmus, oftalmoplegie, ataxie, confuzie).
Nu au fost inregistrate intoxicatii cu vitamina B1.
Vitamina B2 (riboflavina) – hidrosolubila: se gaseste in produce lactate, carne, branza, oua, ficat, peste oceanic, vegetale cu frunze verde inchis, cereale integrale.
Deficitul poate duce la simptome nespecifice precum edem al membranelor mucoase, stomatita, glosita, dermatita seboreica, anemie normocroma normocitara. Nu au fost inregistrate intoxicatii cu vitamina B2.
Vitamina B3 (niacina) – hidrosolubila: se gaseste in alune, mazare, ficat, carne de pasare, peste. Deficitul poate duce la pelagra (dermatita, diaree, dementa – insomnie, anxietate, dezorientare). Intoxicatia cu niacina se manifesta prin greata, varsaturi, prurit, constipatie.
Vitamina B6 (piridoxina) – hidrosolubila: se gaseste in banane, naut, cereale, cartofi, orez brun, somon, pui, ton, ficat. Deficitul poate duce la anemie, slabiciune, insomnie, dificultate la mers, dermatita seboreica nazo-labiala, stomatita, anemie.
Intoxicatia se manifesta prin neuropatie periferica, dermatoza, fotosensibilitate, ameteli, greata.
Vitamina B12 (cobalamina) – hidrosolubila: se gaseste in scoici, somon, ficat, galbenus de ou, carne, linte, spanac, cereale. Deficitul poate duce la anemie megaloblastica, manifestari neurologice, glosita.
Acidul folic – hidrosolubil: se gaseste in ficat, spanac, avocado, linte, cereale, orez. Deficitul poate duce la anemie megaloblastica, depresie, iritabilitate.
Vitamina C (acid ascorbic) – hidrosolubila: se gaseste in citrice, ardei, papaya, brocoli, varza de Bruxelles, capsuni. Deficitul poate duce la fatigabilitate, vanatai, sangerari gingivale, depresie, piele uscata, vindecare intarziata a ranilor, dureri articulare. Intoxicatia cu vitamina C se manifesta prin dieree, balonari abdominale, litiaza renala.
Preventia si tratamentul deficitului de vitamine
SusSuplimentarea cu vitamine a dietei se face doar atunci cand a fost documentat un deficit, sub atentia si la indicatiile unui doctor.
Alimentatia variata si echilibrata asigura necesarul zilnic din toate grupele vitaminice, fara a fi nevoie un aport suplimentar de vitamine sintetice.
In cazuri speciale cum ar fi sarcina (deficit de acid folic) se recomanda suplimentarea la indicatiile medicului.
Toxicitatea in general apare la doze foarte mari de vitamine, si in special la supradozarea cu vitamine din sursa sintetica, fiind foarte greu de a produce o supradoza prin ingerarea de alimente care contin o anumita vitamina.
In concluzie, nivelul optim de vitamine necesare bunei functionari a metabolismului se poate obtine la o persoana sanatoasa doar printr-o dieta echilibrata variata, bogata in fructe si legume, cereale integrale, carne si peste, produse lactate, iar suplimentele cu vitamine nu sunt necesare.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Medici specialisti Diete-Nutritie
- Dr. Magda Zarojanu - Institutul de diabet, nutritie si boli metabolice, prof. dr. N. PAULESCU (in incinta Sp. clinic CANTACUZINO)
- Dr. Camelia Adina Calin - Ambulatoriul de specialitate - Institutul de diabet, nutritie si boli metabolice, prof. dr. N. PAULESCU
- Dr. Ileana Anca Coman - Ambulatoriul de specialitate - Institutul de diabet, nutritie si boli metabolice, prof. dr. N. PAULESCU
- Dr. Mihaela Nicoleta Mindrescu - Ambulatoriul de specialitate - Institutul de diabet, nutritie si boli metabolice, prof. dr. N. PAULESCU
- Dr. Mihaela Ursache -
Articole recomandate
- Carenta de vitamine si minerale. Cum o identifici si ce ai de facut?
- Ameliorarea poliartritei reumatoide prin dieta: intre mit si adevar
- Terapia Mayr sau tehnica de intinerire a corpului, mintii si spiritului
- Influenta nutritiei asupra sanatatii mentale
- 6 nutrienti care nu trebuie sa lipseasca din dieta copiilor
- Relatia dintre regimul alimentar si diverse boli
- Beneficiile laptelui
- Vitaminele care sporesc fertilitatea
- Deficitul de vitamina D
Citeste pe aceeasi tema
Articole recomandate
- Hologic si Papapostolou Romania parteneri principali al celui mai important eveniment medical dedicat imagisticii si oncologiei sanului
- 3 lucruri pe care trebuie sa le stii despre tratamentul endometriozei
- Probiotice, prebiotice si enzime digestive: de ce sunt atat de importante pentru sanatatea organismului?