Complexul vitaminic B - rol si alimentatie

Complexul de vitamine B este format din 8 vitamine solubile in apa. Acestea indeplinesc roluri importante in organism., intervenind in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor. Se gasesc in multe alimente neprocesate si in suplimente alimentare. Multe beneficii provin din capacitatea lor de a ajuta organismul sa metabolizeze carbohidratii si sa-i transforme in energie. Deoarece corpul nu poate stoca toate vitaminele B, este important sa le obtinem din alimente.

Este cunoscuta si ca "vitamina bunei dispozitii", deoarece are efecte binefice asupra sistemului nervos si a starii psihice. Vitamina mai este cunoscuta si sub denumirea de "vitamina performantei intelectuale", deoarece asigura cresterea randamentului intelectual.

Vitamina B1 are un rol important in metabolismul glucidelor si este absolut necesara pentru functionarea normala a musculaturii si a sistemului nervos. Aceasta vitamina aduce o contributie importanta si la mentinerea tonusului musculaturii netede.

Tiamina prezinta functia de coenzima, intervenind in numeroase reactii biochimice importante, in metabolismul glucidic. De asemenea, poate diminua durerea resimtita (adjuvant in tratarea zonei zoster).

Vitamina B1 ste implicata in procesele de conducere axonala si in transmiterea neuromusculara.

- oboseala,

- pierderea apetitului si a greutatii corporale

- polinevrita

 - accelerarea ritmului cardiac

 - tulburari digestive, reversibile insa, prin administrarea de vitamina B1.

Deficienta majora, se poate intalni in tarile slab dezvoltate si duce la boala Beri-Beri

- anumite afectiuni digestive care impiedica absorbtia la nivel intestinal ( boala Crohn)

- malnutritia

- la pacientii dializati

- consumul excesiv de carbohidrati si alcool

Aportul crescut de glucide, sportul de performanta, precum si stresul cresc necesitatea de vitamina B1.

Alimentele care contin vit B1: cerealele, drojdia, portocalele,  carnea de vita, carnea de porc, cartofii, mazare, sparanghelul, nucile leguminoasele.

Are rol in oxidoreducerea celulara.Este esentiala in mentinerea integritatii membranelor mucoase, pielii, fanerelor (par, unghii), retinei.. Toate actiunile care suprasolicita organismul, precum si dezvoltarea fizica, au nevoie de un aport suplimentar de vitamina B2 (sarcina, alaptare). De asemenea, vitamina B2 are un rol determinant in procesul de fixare a fierului in hemoglobina, in sinteza proteinelor, precum si in catabolismul lipidelor si al glucidelor.

- tulburari de crestere si dezvoltare

- afectiuni  dermatologice(cheilite, stomatite angulare, eruptii la nivelul pielii)

-Aportul insuficient afecteaza descompunerea proteinelor. Necesarul de vitamina B2 este mai crescut la sportivi si in situatiile de stres. Surse alimentare de vitamina B2 sunt: laptele sau produsele lactate, hrisca si ovazul, ficatul de vita, carnea curcan, ouale, avocado, leguminoasele, ciupercile, cruciferele.

Este o vitamina esentiala pentru respiratia tisulara, fiind o componenta de baza a enzimelor implicate in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor si in oxidatia biologica (oxidoreducere). Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv, a sistemului nervos, mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor, precum si sintezei normale a unor hormoni. Este folosita in scop medicamentos.

Carenta determina aparitia pelagrei (cei trei D: dermatita, dementa, diaree). Vitamina B3 are si rolul de a preveni numeroase dermatoze. Are un efect calmant al migrenelor, imbunatateste circulatia sangvina, scade tensiunea arteriala, precum si concentratia colesterolului si a trigliceridelor. Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii).

Alimentele care contin B3: carnea de curcan, orezul brun, arahidele, ficatul de vita, semintele de floarea soarelui.

In organism are rolul de a forma acetilcolina, un neurotransmitator important. De aceea, colina este folosita in medicamentele pentru boala Alzheimer. Colina ar putea ajuta la reducerea inflamatiei legate de astm.

B4 se gaseste in: carne, peste, nuci, fasole, oua.

In organism, acidul pantotenic este inclus in coenzima A ce intervine in metabolismul glucidelor, compusilor lipidici, proteinelor si la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. Este important in asigurarea troficitatii cutanate si mucoase.

Carenta determina tulburari neurologice (parestezii ale extremitatilor, mialgii, cefalee, oboseala, tulburari de somn) si tulburari digestive (greata, voma, flatulenta). Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pigmentarea parului. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale. Pantenolul e utilizat in practica clinica la vindecarea ranilor si a iritatiilor pielii. Deasemenea se gaseste in lacrimile artificiale, ajutand la diminuarea senzatiei de arsura de la nivelul ochilor.

Sursele naturale de B5 includ: ciupercile Shiitake, semintele de floarea soarelui, ficatul de vita, tonul, avocado.

Are rol in mai mult de 100 de reactii enzimatice.

Organismul are nevoie de vit B6 pentru:

-metabolismul aminoacizilor, carbohidratilor si grasimilor.

-dezvoltarea creierului

-sustinerea sistemului imunitar.

 Lipsa acesteia la copii poate determina convulsii, iar la adult poate cauza astenie, nervozitate, insomnii, pierderea in greutate, tulburari neurologice, glosita, depresii, anemie, irascibilitate, polinevrita.

De asemenea, lipsa vitaminei B6 mai determina dermatita seboreica. Exista deficite genetice caracterizate printr-o afinitate scazuta fata de formele metabolizate ale vitaminei B6, ceea ce face ca aportul alimentar de vitamina B6 sa fie insuficient si determina aparitia unor sindroame de deficit vitaminic: cistationurie (insotita de tulburari mintale), anemie hipocroma, macrocitara cu hipersideremie si hemosideroza, convulsii generalizate la sugari.

Exista medicamente care, administrate pentru un timp indelungat, din cauza antagonizarii vitaminei B6 pot determina tulburari neurologice (izoniazida, cicloserina, hidralazinele, penicilamina). Contraceptivele hormonale orale pot provoca de asemenea fenomene de hipovitaminoza B6, de obicei minore.

Este necesara pentru asimilarea magneziului si in procesul intern de producere al acidului clorhidric necesar digestiei.

 Vitamina B6 are rol in absorbtia intestinala a vitaminelor B. De asemenea, incetineste evolutia osteoporozei fiind necesara, alaturi de calciu si vitamina D3. Scaderea aportului de vitamina B6 determina scaderea impresionanta a limfocitelor si a catorva interleukine.

Vitamina B6 este deci necesara pentru mentinerea functionalitatii optime a sistemului imunitar. 

Se gaseste in drojdie, ficat, carne, ton, somon, naut si cerealele fortificate.

Biotina face parte din grupul vitaminelor B. Spre deosebire de acestea ea poate fi sintetizata de organismul uman prin intermediul bacteriilor intestinale.

Este componenta a unor enzime care contribuie la metabolismul proteinelor, glucidelor si lipidelor. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. Aceasta impiedica incaruntirea si caderea parului, fiind utilizata cu rezultate bune in prevenirea alopeciei (cheliei). Desi este adaugata in produse cosmetice, trebuie sa stim ca ea nu se absoarbe la nivelul pielii, unghiilor sau parului. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. Avidina din oul crud intarzie absorbtia acestei vitamine.

Sursele alimentare de biotina sunt: organele, somonul, semintele de floarea soarelui, galbenusul de ou, cartoful dulce

Desi este denumit vitamina B8, Inozitolul nu este o vitamina ci mai degraba un tip de zahar care ajuta la structurarea celulelor.

Concentratia scazuta a acesteia in organismul uman determina descuamarea pielii, caderea parului, scaderea hemoglobinei, lipsa apetitului alimentar, oboseala, alterarea psihicului. Se recomanda in dermatoze si starile de oboseala, depresie. La nivelul celular exercita functia de coenzima in reactiile de carboxilare si transcarboxilare.

Vitamina B8 este sintetizata si in organism, dar in cantitati insuficiente.

Favorizeaza legarea acizilor grasi liberi, prevenind steatoza hepatica si impiedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. In clinica medicala este folosit pentru ameliorarea simptomelor in ovarul polichistic, insomnie sau cresterea parului.

Vitamina B8 se poate gasi in: citrice, pepene, fasole, cereale, nuci.

Are rol in metabolismul proteinelor, al acizilor nucleici si in formarea hematiilor. Carenta duce la anemii, tulburari nervoase, iritabilitate, scaderea memoriei.

Are efect antialergic (desensibilizant), efect chemotactic pozitiv asupra polimorfonuclearelor (induce si stimuleaza chemarea leucocitelor la locul leziunii).

Stimuleaza sistemul imunitar (in cercetare), contine un principiu antileucemic (in cercetare).

Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor, componente esentiale ale membranei celulei nervoase. Ca urmare, este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si, deci, activitatii cerebrale. Are si un efect calmant pronuntat.

Sursele alimentare de B9 sunt: portocalele, fasolea, nucile, avocado, papaya.

Valorile normale ale acidului folic sunt:2,3-17ng/ml in si 175-700ng/ml in hematii. Daca valorile sunt mai mici de 4ng/ml in plasma inseamna ca pacientul sufera de o anemie megaloblastica, iar daca daca valorile sunt mai mici de 175ng/ml inseamna ca pacientul sufera de alcoolism.

Surse alimentare naturale de acid folic sunt: drojdia de bere, ficatul de vitel, varza alba si de Bruxelles, sfecla, bananele, citricele si sucurile obtinute din acestea.

Vitamina B10-Acidul para aminobenzoic ( PABA)

Este considerata o componenta a grupului de vitamine B, desi nu este o vitamina si nici un nutrient esential.

Contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiilor (globulele rosii). Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantoteic. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor.

Sursele alimentare in care se gaseste vit B10: ciuperci, spanac, organe, cereale integrale.

Are un rol important in sinteza proteinelor, in metabolismul glucidelor si acizilor grasi, precum si in formarea globulelor rosii. Contribuie la dezvoltarea fizica, la cresterea poftei de mancare si a greutatii corporale. Din aceste motive, este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. Se gaseste numai in alimentele de origine animala, iar cantitati infime in anumite produse fermentate.

Vitamina B12 isi aduce aportul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos, amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare, de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. Deficitul de lunga durata de B12 determina anemia pernicioasa. Suplimentarea se poate face pe cale orala sau injectabil.

- afectarea mucoase gastrice-celulele parietale nu mai secreta factorul ntrinsec

-malnutritie

-alimentatie vegana

Este un termen folosit pentru mai multe substante chimice diferite. Este uneori denumit ca vitamina B15, dar nu e recunoscut ca vitamina si nu are o formula chimica standard. stabilita.  Acidul pangamic sau vitamina B15 are rolul de activare a proceselor metabolice oxidative la nivel celular, are efect detoxifiant si de refacere a respiratiei celulare.

Se utilizeaza in afectiunile cardiovasculare, dermatologice, hematologice, in alcoolism si in medicina sportiva. Reface valoarea normala a tensiunii arteriale si amelioreaza astmul bronsic.

De asemenea, se obtin efecte pozitive prin utilizarea acesteia, in cazul metabolismului hepatic ca detoxifiant, in metabolismul lipidic si proteic. Vitamina se foloseste si in domeniul dermatologiei (dermatite, urticarie, eczeme etc.), in combaterea etilismului, narcomaniilor (datorate morfinei, opiului si hasisului) si pentru reactivarea oxidarilor si metabolismului perturbat in fenomele de ateroscreloza.

Pentru mai bune rezultate, deseori vitamina B15 se asociaza cu vitaminele A si E.
Se poate administra in cura de 20-40 zile iar dupa 2-3 luni, cura se repeta.

Surse de B15: samburii de caise, seminte de dovleac, drojdia de bere.