Carenta de acid folic poate duce la anemie

Acidul folic sau folatul este un nutrient esential care face parte din complexul de opt vitamine hidrosolubile B. E important de mentionat faptul ca acidul folic reprezinta o forma sintetica a vitaminei B9 si nu se regaseste in mod natural in alimente, ci sub forma de supliment alimentar.

Folatul este forma naturala a vitaminei B9. Totodata, dupa ce a ajuns in organism, acidul folic este transformat in vitamina B9 pentru a putea fi asimilat. Acidul folic este necesar pentru buna functionare a organismului, fiind implicat in productia de material genetic (ADN) si in alte functii ale organismului. Acesta contribuie la producerea de energie, la metabolizarea carbohidratilor, regleaza functionarea sistemului nervos si transformarile proteinelor si lipidelor in organism.

Carenta este frecvent intalnita si poate aparea datorita unui aport inadecvat, malabsorbtiei si utilizarii unor medicamente. Deficitul produce anemie megaloblastica (care nu se poate deosebi de cea produsa de deficitul de vitamina B12).

Carenta la mame creste riscul de defecte de tub neural la fat. Pentru confirmarea diagnosticului este nevoie de teste de laborator. Evaluarea hipersegmentarii neutrofilelor este sensibila si disponibila rapid.

Cauzele care pot duce la carenta de acid folic sunt:

• Aport inadecvat: dieta saraca in legume verzi sau cereale imbogatite, alcoolism cronic
• Afectarea absorbtiei: boala celiaca, sprue, sindroame de malabsorbtie , medicamente (fenitoina, primidona, barbiturice)
• Utilizarea inadecvata: antagonisti ai acidului folic (metotrexat, trimetoprim), anticonvulsivante, deficit enzimatic congenital sau castigat, alcoolism,
• Necesitati crescute: sarcina, lactatie, copilarie, metabolism crescut
• Eliminare crescuta: dializa renala

Prepararea termica prelungita a alimentelor distruge acidul folic, predispunand la un aport inadecvat. Depozitele hepatice furnizeaza acid folic doar pentru 3-6 luni. Alcoolul interfereaza cu absorbtia, metabolismul, excretia renala si reabsorbtia enterohepatica.

Carenta de acid folic poate produce astenie, apetit diminuat, glosita, diaree, slabiciune musculara , tulburari de memorie, depresie si scaderea in greutate. Anemia se poate dezvolta insidios si, datorita mecanismelor compensatorii, poate fi mai severa decat o arata simptomele.

Deficitul de acid folic in perioada sarcinii creste riscul de aparitie a defectelor de tub neural si probabil si a altor malformatii cerebrale. Acidul folic, administrat inainte sau in timpul sarcinii, protejeaza fatul impotriva urmatoarelor afectiuni:
• cheiloschizis (buza de iepure);
• palatoschizis (despicatura valului palatin);
• malformatii ale inimii;
• defecte de tub neural.

Testele includ hemoleucograma si masurarea nivelurilor plasmatice ale acidului folic si vitaminei B12. Hemoleucograma poate arata anemie megaloblastica. Atunci cand acidul folic seric este <3 ug/l, deficitul este posibil. De asemenea, cresterea nivelului de homocisteina sugereaza un deficit tisular de acid folic ( dar nivelul este afectat si de nivelul vitaminei B12 si vitaminei B6, insuficienta renala si factorii genetici).

Administrarea de acid folic 400-1000 ug o data pe zi reface depozitele tisulare si de obicei este eficienta, cu exceptia cazului in care deficitul este datorat malabsorbtiei. Doza normala este de 400 ug/zi (ATENTIE : in anemia megaloblastica, deficitul de vitamina B12 trebuie exclus inainte de tratamentul cu acid folic, care, in cazul in care exista deficit de vitamina B12, poate ameliora anemia, dar nu influenteaza deficitele neurologice). Pentru gravide doza zilnica recomandata este de 600 ug/zi. Pentru femeile care au avut un fat sau sugar cu defect de tub neural, doza recomandata este de 1000-5000 ug/zi.

Folatii (vitamina B9) se regasesc in mod natural in urmatoarele alimente:
• linte;
• naut;
• broccoli;
• ficat;
• sparanghel;
• varza si varza de Bruxelles;
• conopida;
• mazare;
• spanac;
• avocado;
• anghinare;
• fasole;
• citrice;
• seminte de floarea soarelui;
• galbenus.

Acidul folic se poate procura numai din suplimente alimentare si alimente care sunt fortificate cu acesta. Printre alimentele fortificate cu acid folic sunt diverse tipuri de cereale si preparate din ele: cerealele pentru micul dejun, batoanele proteice, orezul, faina, malaiul.

Administrarea acidului folic pe un interval lung de timp creste riscurile de aparitie a infarctului in cazul persoanelor care sufera de afectiuni cardiovasculare. Alte riscuri la care poate duce administrarea pe termen indelungat sunt de aparitie a unor tipuri de cancer, cum sunt cel de plamani sau cel de prostata. Se recomanda precautie si administrarea acidului folic sub supravegherea medicului.

In situatia in care observi semne ce pot indica o anemie, mergi la un control medical. Anemia poate fi provocata si de alti factori, precum carenta de fier sau de vitamina B12, nu doar de deficitul de acid folic. Numai medicul poate stabili diagnosticul, in baza unei analize de laborator, si poate oferi tratament corespunzator