Cand devin suplimentele cu multivitamine periculoase?

Suplimentele cu multivitamine pot deveni mai degraba periculoase decat benefice sanatatii, atunci cand sunt administrate intamplator.

Completarea aportului de vitamine si minerale pare intotdeauna o idee buna si o masura de prevedere inofensiva, mai ales in conditiile unei alimentatii dezechilibrate, insa suplimentarea dupa ureche poate avea consecinte grave pentru sanatate.

Excesele de vitamina C si zinc pot cauza greata, diaree si crampe stomacale. O cantitate prea mare de seleniu in organism poate conduce la caderea parului, tulburari gastrointestinale sau oboseala accentuata. Prin urmare, suplimentele cu multivitamine trebuie sa fie administrate exclusiv sub indrumarea unui specialist.

Compusii chimici esentiali pentru functionarea organismului (vitaminele si mineralele in principal), au fiecare roluri importante in mentinerea starii de sanatate. De exemplu, vitamina A este vitala pentru acuitatea vizuala, calciul si vitamina D sustin sanatatea osoasa, iar potasiul este un element de baza in echilibrul electrolitic al corpului. Nu exista nicio indoiala in privinta faptului ca deficientele nutritionale pot conduce la imbolnavire. Insa nici suplimentarea necontrolata cu multivitamine nu este inofensiva pentru sanatate.

O alimentatie echilibrata, din care nu lipsesc portiile zilnice de fructe, legume si cereale integrale, asigura de obicei aportul zilnic necesar de vitamine si minerale. In plus, industria alimentara pune la dispozitia consumatorilor numeroase alimente fortificate, tocmai pentru eliminarea riscului carentelor in nutrienti.

Persoanele care consuma suplimente cu multivitamine si urmeaza in acelasi timp o alimentatie diversificata, ce contine si produse fortificate, risca sa depaseasca doza maxima recomandata a nutrientilor esentiali.

Exista totusi situatii in care suplimentele nutritive devin solutia salvatoare pentru reechilibrarea fiziologica si mentala. Cele mai importante dintre acestea sunt urmatoarele

- Urmarea unei diete dezechilibrate. Saritul peste mese si consumul exclusiv de alimente bogate in grasimi, zaharuri si sodiu, in detrimentul celor cu o valoare nutritionala ridicata.

- Consumul rar de fructe, legume si cereale integrale. Aceste trei categorii de produse sunt sursele principale de vitamina A, C, E, complexul de vitamine B, minerale esentiale (magneziu, fier, potasiu, fosfor, calciu etc.) si fibre, nutrientii de baza pentru sanatatea trupului si a creierului.

- Urmarea unei diete drastice. Dietele restrictive, bazate pe reducerea drastica a aportului zilnic de calorii, duc la instalarea deficientelor nutritive in cele mai multe cazuri.

- Urmarea unui regim vegetarian. Vegetarienii se bucura de un aport suficient de vitamine si fibre din fructe si legume, insa pot dezvolta carente in calciu si in vitamina B12.

- Intolerantele alimentare. Privarea organismului de anumite alimente care contin lactoza, glucoza sau gluten, din pricina unei intolerante.

- Sarcina. In timpul sarcinii, nevoile nutritionale ale organismului cresc. Femeile insarcinate au nevoie de suplimentarea aportului de acid folic (previne aparitia defectelor de tub neural la fat), fier si calciu.

- Operatia de micsorare a stomacului. In urma acestei interventii chirurgicale, schimbarile petrecute la nivelul tractului intestinal fac aproape imposibila absorbtia corecta a proteinelor, vitaminelor si mineralelor din hrana.

Suplimentele cu multivitamine contin 100% (sau mai mult) din doza zilnica recomandata de vitamina A, vitamina C, fier sau calciu. Excesul de vitamina C (peste 2 g pe zi) produce balonari, tulburari digestive (diaree, greata, voma, arsuri gastrice), insomnii si migrene, favorizand formarea calculilor renali.

Dozele prea mari de vitamina A (peste 10.000 UI zilnic) cresc riscul de fragilitate osoasa, dureri de cap, oboseala, disconfort articular sau probleme hepatice. De asemenea, excesul acestei vitamine provenite din suplimentele cu beta-caroten este asociat cu un risc crescut de cancer pulmonar in randul fumatorilor, potrivit unor studii de specialitate recente.

Fierul ajuns in cantitati mari in organism (peste 45 de g zilnic) poate afecta functionarea tesuturilor si organelor interne (in special a ficatului si a inimii), iar dozele prea mari de calciu (peste 2,5 gpe zi) pot avea ca efect instalarea tulburarilor renale, depunerea mineralului in tesuturile moi, aparitia constipatiei cronice si reducerea absorbtiei de fier si zinc.

Daca se depaseste doza zilnica maxima recomandata de zinc (40 mg), pot sa se instaleze tulburari digestive, stari de ameteala, migrene, oboseala cronica, hiperhidroza, pierderea coordonarii musculare sau chiar halucinatiile. Desi benefici pentru organism, acizii grasi omega-3 ajunsi in doze mari in corp pot afecta functionarea sistemului imunitar si randamentul acestuia impotriva infectiilor bacteriene si virale.

Doua analize extinse efectuate de cercetatori, pe baza datelor colectate de la un esantion de peste 400.000 de pacienti, au scos in evidenta faptul ca persoanele care si-au format un obicei din a lua suplimente cu multivitamine zilnic, fara supravegherea medicului, prezinta un risc de mortalitate crescut.

Un alt studiu a descoperit ca femeile care iau suplimente cu multivitamine dupa ureche (cu vitaminele C si E, betacaroten, seleniu si zinc) se expun unui risc mai ridicat de dezvoltare a cancerului de piele.

La fel ca vitamina A, vitamina E ajunsa in concentratii mari in organism poate compromite major starea de sanatate. O cercetare efectuata de cardiologi a demonstrat ca aportul prea mare de vitamina E poate creste riscul unui pacient cu boli cardiovasculare de dezvoltare a insuficientei cardiace. Un alt studiu derulat pe un esantion de peste 35.000 de barbati a descoperit ca suplimentarea excesiva a vitaminei E creste semnificativ riscul cancerului de prostata.

Stabilirea necesarului de suplimentare a multivitaminelor ii revine exclusiv medicului curant, care evalueaza starea de sanatate a pacientului si ia in calcul numerosi alti factori importanti, precum varsta, sexul, obiceiurile alimentare etc.