Invatarea de lucruri noi ajuta la mentinerea sanatatii creierului la varste inaintate

Mentinerea sanatatii creierului la varste inaintate se poate realiza prin stimularea proceselor cerebrale, apeland la invatarea de lucruri noi.

Aceasta este concluzia unui studiu publicat in jurnalul Stiinta Psihologiei, care a descoperit noi exercitii pentru creier care pot preveni instalarea bolilor degenerative specifice imbatranirii, precum dementa sau sindromul Alzheimer.

Pana in prezent, specialistii in neurologie recomandau jocurile de inteligenta sau muzica clasica pentru mentinerea creierului in forma optima la varste inaintate. O cercetare noua vorbeste despre alt tip de exercitii mentale cu acelasi scop, care se refera la dobandirea de noi cunostinte si abilitati care nu sunt familiare unei persoane in etate.

Invatarea de lucruri noi, precum arta fotografiei digitale sau un mestesug, angajeaza procese cognitive complexe, de la memoria lucrativa, memoria pe termen lung si logica. Procesul amintit s-a dovedit extrem de util in mentinerea functionalitatii cognitive si a memoriei in randul adultilor de peste 60 de ani.

Astfel, cercetatorii Universitatii din Texas care au luat parte la studiu concluzioneaza ca nu este suficient ca un varstnic sa dezlege integrame sau sa citeasca o carte, ci mai degraba sa accepte provocarea de a realiza un lucru provocator cu care nu s-a familiarizat in trecut si care exercita o stimulare intensa din punct de vedere mental si social.

Exercitiile cu cel mai inalt grad de eficacitate in fitness-ul creierului sunt cele care scot o persoana varstnica din zona sa de confort si solicita un oarecare efort intelectual.

In vederea realizarii studiului mentionat, oamenii de stiinta au recrutat 221 adulti cu varste cuprinse intre 60 si 90 de ani, pe care i-a impartit in 3 grupuri distincte de activitati.

Primul grup a primit sarcina de a invata tainele fotografiei digitale si ale matlasarii unor materiale textile, cel de-al doilea grup a fost rugat sa intreprinda activitati familiare (rezolvarea unui puzzle, a unui rebus sau ascultarea muzicii clasice acasa), iar cel de-al treilea grup a participat la intruniri sociale, excursii si alte forme de destindere sociala.

Membrii celor 3 grupuri s-au angajat in activitatile desemnate timp de 15 ore saptamanal, pe parcursul unei perioade de 3 luni. La final, cercetatorii au descoperit ca subiectii care au fost supusi unor activitati necunoscute s-au ales cu cele mai mari beneficii cognitive dintre toti.

Astfel, concluziile cercetarii mentioneaza ca varstinicii stimulati sa invete lucruri noi si provocatoare, intr-un mod continuu, si-au imbunatatit considerabil randamentul functiilor cognitive si al memoriei.

Un alt studiu publicat in jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie scoate in evidenta efectele pozitive ale procesului invatarii pe tot parcursul vietii asupra sanatatii creierului. Cercetatorii au demonstrat ca persoanele care citesc, scriu si participa activ la activitati stimulative intelectual isi pastreaza cel mai bine memoria la varste inaintate.

In cadrul acestui studiu, un numar de 294 de persoane cu varsta medie de 89 de ani au fost supuse anual unor teste de masurare a memoriei si a capacitatii de gandire cu circa 6 ani inainte de decesul lor. Subiectii au mai raspuns si unor chestionare personale despre masura in care au intreprins activitati intelectuale in copilarie, adolescenta, varsta matura si batranete.

In urma decesului persoanelor testate, s-au efectuat si autopsii pentru depistarea semnelor fizice de dementa, precum leziunile sau placile cerebrale.

Cercetatorii au putut constata ca persoanele care au participat constant la activitati stimulative pentru creier, atat la varste fragede, cat si mai tarziu in viata, au prezentat o rata scazuta a declinului memoriei, comparativ cu persoanele care nu au avut acest tip de preocupari in timpul vietii (tot acestea au fost si afectate in mai mare masura de sechelele dementei, potrivit rezultatelor autopsiei).

Acelasi studiu a evidentiat ca rata de declin mental a fost redusa cu 32% in randul persoanelor cu activitate mentala frecventa in doua jumatate a vietii, fata de persoanele cu activitate mentala moderata. Subiectii care nu s-au angajat in activitati mentale frecvente au fost cu 48% mai predispusi declinului mental, comparativ cu persoanele care si-au stimulat creierul la un nivel mediu in a doua jumatate a vietii.

In afara de asumarea cunostintelor noi si punerea in functiune a conexiunilor logice in mod frecvent, sanatatea creierului la varste inaintate mai depinde si de alti factori-cheie cu impact major.

- Miscarea regulata. Mentinerea inimii, plamanilor si vaselor de sange in forma prin miscarea regulata asigura oxigenarea tuturor tesuturilor organismului, inclusiv a celor cerebrale. Un creier sanatos depinde de un corp sanatos. Daca fluxul sanguin nu mai ajunge la nivel cerebral din pricina deteriorarii sistemului vascular, atunci procesele creierului vor suferi si ele un regres.

- Dieta bogata in fructe si legume. Componentele sanatoase din fructe si legume ajuta creierul sa se protejeze de bolile cronice, inclusiv de cele degenerative specifice senectutii. Antioxidantii, precum vitaminele C, E si A, sunt in mod deosebit importanti. Numeroase studii de specialitate au demonstrat ca alimentele bogate in antioxidanti, precum afinele si nucile, ajuta la incetinirea declinului functiilor creierului.

- Mentinerea nivelului glicemiei in limite normale. Nivelul ridicat al glicemiei conduce la deteriorarea peretilor vaselor de sange (deci la privarea creierului de sange), precum si la declansarea diabetului de tip 2, asociat cu declinul flexibilitatii mentale, memoriei si vitezei de procesare a creierului.

- Prevenirea si tratarea depresiei. In afara de consecintele sale pe termen scurt, depresia cronica poate afecta permanent creierul, crescand pericolul declansarii problemelor de cognitie la varste inaintate. Istoricul medical cu numeroase episoade depresive netratate este considerat un factor de risc in instalarea sindromului Alzheimer.