De ce imbatranim - teorii si efecte

Gerontologia sau preocuparea stiintifica legata de imbatranire este o stiinta relativ noua, care a facut progrese incredibile in ultimii 30 de ani. Exista doua categorii principale de teorii privind imbatranirea.

Prima promoveaza ideea ca imbatranirea este naturala si este un proces programat al organismului, iar cea de-a doua categorie formuleaza teoria conform careia imbatranirea este rezultatul unor prejudicii care se acumuleaza in timp. In final, senescenta (imbatranirea) este o interactiune complexa dintre mostenirea genetica, fiziologia, chimia si comportamentul unei persoane.

Pentru a exprima si descrie modul in care o persoana imbatraneste, cercetatorii au dezvoltat diverse teorii. Acestea pot fi clasificate in teorii ale imbatranirii programate si teorii ale deteriorarii.

1. Teoriile imbatranirii programate afirma ca organismul uman este proiectat sa imbatraneasca, iar ca urmare a trecerii timpului, sensibilitatea oamenilor la boli, creste.
- Conform teoriei longevitatii programate imbatranirea este cauzata de disfunctiile anumitor gene, de-a lungul timpului;
- Teoria endocrina considera ca procesul imbatranirii este controlat de modificarile hormonale ale organismului care au loc o data cu inaintarea in varsta;
- Teoriile imunologice sustin ca sistemul imunitar este programat sa devina mai putin rezistent o data cu trecerea timpului, iar persoanele in varsta devin mai sensibile la diverse boli.

2. Teoria deteriorarii sustine ca imbatranirea este cauzata de efectele negative pe care mediul le are asupra sistemului uman si care se acumuleaza in timp:
- celulele si tesuturile pur si simplu se uzeaza;
- cu cat viteza unui organism de a folosi oxigenul este mai mare, cu atat se scurteaza durata sa de viata;
- acumularea de proteine incrucisate incetineste procesele organismului unei persoane;
- radicalii liberi provoaca deteriorarea celulelor, fapt ce determina disfunctia acestora;
- mutatiile genetice (existenta unor gene anormale) cauzeaza functionarea defectuoasa a celulelor.

Studiile au demonstrat ca mostenirea genetica poate juca un rol major in procesul de imbatranire. Atunci cand cercetatorii au modificat anumite gene la soareci aproape au dublat durata vietii acestor creaturi. Ca urmare a acestor rezultate, cercetatorii considera ca genetica poate influenta cu pana la 35% procesul imbatranirii oamenilor, chiar daca experimentele nu au fost inca, aplicate si pe oameni.

Conceptele cheie care asociaza genetica si senescenta includ:
- longevitatea genelor - exista gene specifice care ajuta o persoana sa traiasca mai mult;
- imbatranirea genelor - procesul prin care genele se deterioreaza in timp;
- telomerii - structuri de la capatul cromozomilor (ADN-ului) care se scurteaza dupa fiecare diviziune celulara pana cand celulele nu se mai pot diviza, din cauza senescentei replicative;
- celulele stem - aceste celule pot lua locul oricarei celule din organism si pot repara daunele provocate de imbatranire.

Indiferent de mostenirea genetica a unei persoane, corpul sau este supus continuu unor reactii biochimice complexe. Unele dintre acestea pot determina deteriorari si, in cele din urma, imbatranirea organismului. Studiul acestor reactii complexe ajuta specialistii sa inteleaga modificarile care au loc in organism la diverse varste ale unei persoane.

Printre cele mai importante concepte elaborate in urma cercetarilor biochimice legate de imbatranire, sunt:
- radicalii liberi - moleculele de oxigen instabile pot afecta celulele;
- refacerea adn-ului - din motive necunoscute, in sistemele organismului refacerea adn-ului pare sa fie mai dificila in cazul oamenilor mai in varsta;
- proteinele de soc termic - sunt proteine care ajuta celulele sa supravietuiasca stresului. La persoanele in varsta, acestea sunt prezente in numar mai mic;
- hormonii - au loc modificari ale hormonilor, pe masura ce un organism imbatraneste, ce pot provoca dezechibre la nivelul multora dintre sistemele si functiile acestuia.

Odata cu inaintarea in varsta la nivelul sistemelor organismului au loc transformari care influenteaza predispozitia catre diferite boli Cercetatorii nu au reusit sa clarifice, inca procesele care determina modificarile care se produc pe masura imbatranirii, in sistemele din corpul uman.

Totusi, printre acestea, ar putea fi mentionate:
- imbatranirea sistemului cardiovascular sau a inimii este caracterizata prin ingrosarea musculaturii organului, ca raspuns la ingrosarea arterelor. Rezultul consta in dificultatea inimii de a pompa sangele;
- imbatranirea sistemului imunitar - celulele T se refac intr-o perioada mai mare de timp, iar capacitatea lor de a functiona se diminueaza;
- imbatranirea sistemului circulator - arterele se rigidizeaza o data cu varsta, sangele circula cu greutate, iar acest fapt ingreuneaza pomparea sangelui de catre inima;
- imbatranirea sistemului pulmonar - capacitatea maxima de functionare a plamanilor poate scadea pana la 40%, intre 20 si 70 de ani;
- imbatranirea sistemului urinar - functia rinichilor de a elimina toxinele din organism devine tot mai putin eficienta, iar capacitatea totala a vezicii urinare scade, tesuturile se pot atrofia cauzand incontinenta urinara, pe masura ce o persoana imbatraneste;
- imbatranirea creierului - o data cu inaintearea in varsta, multe dintre coneziunile dintre neuroni sunt reduse sau mai putine eficiente;
- ingrasarea si imbatranirea - greutatea unei persoane poate creste pana la varsta de mijloc iar apoi incepe sa scada. Pe masura ce o persoana imbatraneste, tesutul adipos se adanceste;
- imbatranirea sistemului muscular- in jurul varstei de 70 de ani, musculatura scade cu aproximativ 22%, desi exercitiile fizice pot incetini acest declin;
- imbatranirea sistemului osos - incepand inca de la varsta de 35 de ani, oasele unei persoane devin mai putin rezistente si incep sa piarda din densitate. Mersul, alergatul si exercitiile care presupun rezistenta pot incetini acest proces;
- imbatranirea sistemului auditiv - la oamenii in varsta, capacitatea de a auzi scade.

Vestea buna este ca multe dintre cauzele imbatranirii pot fi modificate prin comportamentul unei persoane. Prin consumul de alimente cu un continut ridicat de antioxidanti, pot fi minimizate daunele produse de radicalii liberi. Prin activitatea fizica poate fi redus gradul de afectare al sistemului osos si scade masa musculara. Prin pastrarea valorilor colesterolului in limite normale, poate fi incetinit procesul de rigidizare al arterelor, iar inima va fi protejata.

Rezultatele unor studii au specificat faptul ca soarecii care aveau o dieta cu un numar restrans de calorii, au trait cu 40% mai mult decat ceilalti. Implicarea in activitati care solicita memoria, va pastra sanatatea creierului. Gandirea pozitiva poate prelungi viata chiar si cu pana la 7,5 ani.
S-a dovedit ca modul in care o persoana traieste ii poate prelungi sau scurta viata.