Varicela, cea mai frecventa boala a copilariei

Varicela este considerata una dintre bolile copilariei deoarece apare cu precadere in copilarie si mai este cunoscuta si sub denumirea de varsat de vant.

Este o boala contagioasa provocata de virusul varicelo-zosterian, ce se raspandeste pe cale aeriana, prin stranut, saliva, tuse, dar si prin obiectele contaminate sau prin contactul direct cu veziculele eruptive aparute pe piele.

Sunt expusi riscului de a face boala persoanele care locuiesc impreuna cu persoana nou diagnosticata, insa doar daca acestea nu au avut varicela in trecut, dar si restul persoanelor care au stat cel putin o ora in contact cu bolnavul.

Pentru ca eruptia apare la cateva zile de la instalarea virusului in organism, riscul de contagiozitate creste cu 1-2 zile inainte de perioada eruptiva, fara a avea de unde sti ca persoana cu care am intrat in contact urmeaza sa faca boala.

De mentionat si faptul ca, pe langa perioada de 1-3 zile de contagiozitate inaintea eruptiei cutanate, ea se prelungeste si in timpul formarii veziculelor, ce dureaza pana la 4-5 zile si inceteaza pana cand toate veziculele capata cruste care, ulterior, cad.

Daca apare la un copil sanatos si cu un sistem imunitar puternic, ea nu este considerata o afectiune grava, insa daca apare la nou-nascuti, la gravide, adolescenti peste 15 ani sau chiar adulti poate determina complicatii severe, variind ca severitate de la caz la caz.

Perioadele de varf ale varicelei sunt in lunile de iarna si primavara, dar nu este exclus sa apara si in restul anului.

Peste 90% din populatie fac la un moment dat aceasta boala, chiar daca sunt vaccinati sau nu.

Factorii de risc care duc la aparitia bolii sunt:

- persoanele nevaccinate;

- persoanele care nu au facut boala si care locuiesc cu o persoana diagnosticata cu varicela;

- pacientii internati in spital si cu o imunitate scazuta care stau in acelasi salon cu persoane diagnosticate recent cu varicela;

- copiii de 2-10 ani pentru ca au un sistem imun mai fragil si care merg in colectivitati;

- persoanele cu alte comorbiditati asociate care nu au facut boala si care au intrat in contact mai mult de o ora cu o persoana bolnava.

Perioada de incubatie

Aceasta perioada dureaza intre 14-16 zile, cu o medie generala intre 10 si 21 zile de la contactul cu virusul.

- febra cuprinsa intre 38-39,5 grade Celsius;

- frisoane;

- astenie marcata;

- inapetenta;

- cefalee;

- congestie faringiana;

- adenopatie prezenta.

Perioada eruptiva sau perioada de stare:

- dureaza intre 7-10 zile;

- principalul simptom este eruptia cutanata.

Particularitatile eruptiei cutanate sunt date de evolutia in valuri ce afecteaza treptat toate partile pielii, incepand de la scalp, mucoasa bucala, conjunctivala pana la cea genitala.

Aspectul este initial de macule, care ulterior se transforma in vezicule pline cu lichid incolor. Pe parcursul evolutiv al afectiunii, acestea se transforma in lichid tulbure, ce se sparge sau se resoarbe, lasand in urma cruste care pot lasa cicatrici daca sunt rupte.

Numarul veziculelor este variabil de la caz la caz, iar in functie de localizarea lor pot cauza dureri in timpul deglutitiei si inapetenta, daca sunt la nivelul mucoasei bucale, usturimi mictionale, daca sunt la nivel inghinal, si mancarimi generalizate.

Diagnosticul se stabileste pe baza istoricului medical si se confirma prin evidentierea eruptiei cutanate in urma examenului clinic de catre medicul infectionist, medicul de familie sau pediatru.

Testele suplimentare pot determina daca pacientul are anticorpii impotriva varicelei si daca boala se complica.

Consta in primul rand in izolarea pacientului fie la domiciliu, fie in salon de izolare, pentru a nu transmite si altor persoane.

Tratamentul include urmatoarele recomandari:

- regim alimentar bazat pe multe lichide pentru a evita deshidratarea;

- antitermice pentru inlaturarea febrei;

- antihistaminice pentru a mai ameliora pruritul;

- vitaminoterapie pentru intarirea sistemului imunitar;

- evitarea folosirii periilor sau a buretilor de baie pentru a nu rupe veziculele;

- aplicarea lotiunilor mentolate si cu efect calmant pe leziuni;

- folosirea albastrului de metilen pe vezicule pentru a preveni infectarea;

- taierea unghiilor pentru a nu face leziuni de grataj si pentru a nu suprainfecta veziculele;

- in cazuri grave se face internare pentru tratament adecvat.

In unele cazuri, boala se poate complica cu encefalita, ce se manifesta prin tulburari de vedere, de mers, varsaturi, stare de somnolenta si este o urgenta medicala deoarece pune viata pacientului in pericol.

O alta complicatie este pneumonia variceloasa, ce reprezinta inflamarea alveolelor pulmonare si apare in special la cei cu antecedente patologice de astm bronsic sau pneumonii repetate.

Sindromul de soc toxic este cauzat de suprainfectia veziculelor cu germeni precum streptococul sau stafilococul la persoanele imunodeprimate si cu o igiena precara, iar evolutia poate fi fatala.

Zona zoster apare in special la persoanele care au avut boala in timpul vietii, dar pe fondul unei imunitati scazute, virusul varicelo-zosterian s-a reactivat si se manifesta printr-o eruptie specifica pe traiectul unui nerv.

Complicatiile in timpul sarcinii pot determina doua forme atipice de boala cu consecinte destul de grave atat pentru mama, cat si pentru fat.

Prima forma este varicela neo-natala, ce apare cu cateva zile inainte de nastere, iar consecintele sunt grave, putand duce chiar la deces.

A doua forma este varicela congenitala, cand mama a contractat virusul in timpul sarcinii fie in primul trimestru, fie ulterior, iar riscul de a naste un copil cu malformatii congenitale este crescut.

Din acest motiv se efectueaza tot felul de teste specifice pentru a elimina aceasta consecinta, insa daca se depisteaza ecografic prezenta unor malformatii incompatibile cu viata, se recomanda avortul terapeutic.

Prima masura de preventie este evitarea contactului cu persoanele bolnave si imunizarea activa prin vaccinare.

Acest vaccin se efectueaza la varsta de 1 an sau, ulterior, la cei de peste 10 ani care nu au facut boala, pentru a evita complicatiile.

Pe langa vaccinare, se mai recomanda si pastrarea unui sistem imunitar cat mai puternic, prin consumul echilibrat de fructe si legume, dieta bazata de proteine de inalta calitate si vitamine care se previna aparitia infectiilor.