Tot ce trebuie sa stiti despre gastrita

Gastrita este o inflamatie a mucoasei stomacale. Poate avea multe cauze. Afectiunea poate fi o problema acuta sau cronica, ce creste riscul aparitiei altor afectiuni, precum al ulcerului gastric, hemoragiei digestive sau cancerului.

In mod normal, forma acuta produce simptome care se observa imediat si pot trece fara tratament dupa cateva zile. In schimb, gastrita cronica poate ramane neobservata in organism si se poate complica in timp. Bacteria Helicobacter pylori (H. pylori) este una dintre principalele cauze ale gastritei si este prezenta in aproximativ 50% din populatia globala.

Infectia cu bacteria Helicobacter pylori este o cauza comuna a gastritei. Exista o serie de simptome care caracterizeaza aparitia gastritei. In primul rand, persoanele cu gastrita prezinta frecvent dureri abdominale.

Durerea este adesea localizata in partea superioara a abdomenului sau in partea superioara stanga a stomacului. Durerea poate iradia in spate. Alte simptome comune includ senzatia de balonare si greata. In cazurile gastritei care implica varsaturi, aparitia vomei poate fi limpede, galbena sau verde.

Varsaturile pot contine si sange, determinand o gastrita mai severa. Alte simptome ale gastrite severe includ dificultati de respiratie, dureri toracice, durere severa la nivelul stomacului si eructatii.

Daca apar oricare dintre urmatoarele simptome de mai jos, consultati urgent un medic:

• varsaturi cu sange;
• voma galbena sau verde;
• dureri abdominale cu febra;
• ameteli si stari de lesin;
• transpiratie excesiva.

Gastrita poate fi, in unele cazuri, asimptomatica.

• Ocazional, simptomele gastritei pot duce la afectiuni mai grave.
• Sangerarile stomacale si ulcerele pot aparea la persoanele netratate. Gastrita cronica poate, uneori, sa creasca riscul de a dezvolta umflaturi si tumori la nivelul stomacului.
• Anumite tipuri de gastrita, inclusiv gastrita atrofica autoimuna si gastrita H. pylori, pot reduce eficacitatea capacitatii organismului de a absorbi fierul din sange.
• In cazul gastritei atrofice autoimune, aceasta poate afecta absorbtia vitaminei B12. Ambele tipuri pot duce la aparitia anemiei.

Exista doua tipuri principale de gastrita.

Gastrita eroziva: aceasta forma de gastrita este severa si implica atat inflamatia, cat si slabirea treptata a captuselii stomacale. Un exemplu este gastrita acuta cauzata de stres. De obicei, gastrita eroziva are un debut rapid, dar acest lucru poate dura mai mult timp cu gastrita cronica.

Gastrita noneroziva: forma noneroziva a gastritei implica modificari ale captuselii stomacale.

Cea mai frecventa cauza a gastritei este infectia cu H. pylori in mucoasa stomacala. Cu toate acestea, unele tipuri apar atunci cand sistemul imunitar ataca in mod inadecvat mucoasa care captuseste stomacul, cum ar fi gastrita atrofica autoimuna.

Exista si alte tipuri care rezulta din traume sau deteriorari ale mucoasei stomacale. Un exemplu in acest sens este gastrita postgastrectomie care apare atunci cand mucoasa stomacului se degenereaza dupa indepartarea unei parti a stomacului.

Alte tipuri includ:

• Gastrita infectioasa care nu este cauzata de H. pylori: virusurile sau ciupercile pot provoca gastrita la persoanele cu dificultati imune sau boli de lunga durata.

• Gastrita eozinofilica: aceasta forma poate sa apara din cauza unei reactii alergice. Nu se cunoaste cauza reactiei alergice.

• Boala Menetrier: aceasta tulburare este rara si implica dezvoltarea unor pliuri groase si chisturi pe peretele stomacal.

In prezent nu se stie cum se raspandeste aceasta boala. Se presupune ca mancarea si apa contaminata joaca un rol in transferarea H. pylori de la o persoana la alta.

Unele persoane prezinta un risc mai mare de a dezvolta gastrita. Exista multe afectiuni si factori de stil de viata care pot creste riscul aparitiei inflamatiei in mucoasa stomacului.

Factorii de risc pentru gastrita includ:

• infectii bacteriene, in special infectia cu Helicobacter pylori;
• infectii virale, fungice sau parazitare;
• fumatul;
• consumul de cofeina;
• consumul excesiv de alcool;
• stresul;
• administrarea regulata a medicamentelor, cum ar fi steroizi pe baza de prescriptie medicala, chimioterapie, suplimente de potasiu si fier;
• deficitul de vitamina B12;
• HIV;
• boala Crohn;
• expunerea la radiatii;
• alergii la mancare.

Gastrita poate fi diagnosticata utilizand urmatoarele:

• examinare fizica;
• istoricul medical a pacientului si simptomele actuale ale acestuia;
• evaluarea pentru H. pylori prin teste de sange, respiratie sau scaun;
• endoscopie;
• electrocardiograma.

De asemenea, medicul poate solicita:

• analize de sange;
• teste de urina;
• evaluarea functiei renale si hepatice;
• teste de sarcina;
• evaluarea scaunului.

Daca aceste teste sunt neconcludente, medicul poate efectua o endoscopie superioara.

Alegerea unei alimentatii sanatoase poate ajuta la gestionarea severitatii simptomelor si la pregatirea organismului pentru eliminarea bacteriei H. pylori. Cu toate ca aceste masuri nu pot vindeca afectiunea, ele pot oferi un sprijin vital pentru tratamentul gastritei active.

Alimente recomandate

Iaurtul probiotic ajuta la eliminarea infectiei cu H. pylori. Atat broccoli, cat si iaurtul probiotic au demonstrat efecte benefice care contracareaza aparitia bacteriei H. pylori. Alte alimente care pot fi consumate in siguranta in cazul gastritei sunt:

• telina;
• uleiul de masline;
• mierea;
• ceaiurile din plante.

Alimente de evitat

Unele alimente si bauturi pot agrava simptomele gastritei si nu trebuie consumate in timp ce boala este activa. Acestea includ:

• bauturi cu cofeina;
• sucuri de portocale si grepfrut;
• bauturi alcoolice;
• alimente picante;
• anumite produse lactate;
• ciocolata.

Alegerea unui stil de viata sanatos care ajuta in calmarea inflamatiei stomacului reprezinta o parte importanta in tratamentul pentru gastrita.

Tratamentul pentru gastrita depinde de mai multi factori. Acestea includ cauza afectiunii si daca gastrita este acuta sau cronica.

Optiunile de tratament pentru gastrita implica o serie de medicamente, precum:

1. Antibioticele;
2. Inhibitorii de pompa de protoni care blocheaza productia de acid;
3. Antihistaminicele, care pot reduce productia de acid;
4. Antiacidele.

Tratamentul depinde de cauza. De exemplu, daca gastrita nu are cauza bacteriana, antibioticele nu au efect.

Combinarea acestor tratamente cu modificarile dietetice recomandate este cea mai sigura cale de a aborda tratarea gastritei.

O persoana poate reduce riscul de a dezvolta gastrita urmand urmatorii pasi:

• O igiena buna a mainilor si consumul de alimente bine gatite;

• Evitarea anumitor medicamente, fumatul, cofeina si alcoolul.

Din cauza faptului ca unele cauze sunt necunoscute, nu exista nicio modalitate de a preveni gastrita in totalitate.