Stresul si stilul de viata nesanatos pot provoca ulcer?

Din pricina obiceiurilor nesanatoase si a cresterii stressului fizic si psihic, ulcerul gastro-duodenal a devenit o afectiune digestiva cu care se confrunta tot mai multe persoane si care isi face simtita prezenta atunci cand acesti factori determina o hiperaciditate, care in o lezare a mucoasei stomacului sau duodenului.

Absenta modificarilor stilului de viata poate genera aparitia ulcerului, poate intretine simptomatologia asociata acestuia, de multe ori deranjanta pentru pacient, si poate duce la dezvoltarea de complicatii, precum sangerare sau perforatie. In cele ce urmeaza vom detalia care sunt principalii factori de risc ai aparitiei ulcerului gastro-duodenal si cum putem preveni formarea acestuia.

De cele mai multe ori, ulcerul gastro-duodenal apare ca si consecinta a unui cumul de factori care determina in timp agresiunea mucoasei gastrice sau duodenale.

Factorii listati mai jos nu determina obligatoriu ulcer (pacientii pot dezvolta gastrita), insa riscul creste cu cat expunerea este mai prelungita si numarul de factori de risc concomitenti este mai mare:

• Fumatul si consumul de alcool in exces. Fumatul este cel mai incriminat factor responsabil de evolutia nefavorabila a multor afectiuni digestive si non-digestive, prin agresiune directa, cat si scaderea imunitatii si a proceselor de vindecare din organism. La nivelul mucoasei gastro-duodenale, fumatul irita mucoasa, favorizeaza hiperaciditatea si reduce secretia de mucus, cu rol de bariera la nivelul tubului digestiv. 

• Condimentele. Este bine stiut faptul ca usturoiul, ceapa si condimentele picante sau piperul determina un efect iritativ local.

• Cafeaua  pe stomacul gol creste prorductia de acid clorhidric, in timp ce bauturile carbogazoase, desi nu declanseaza neaparat aparitia ulcerului, pot agrava simptomatologia determinata de acesta (dureri, arsuri, eructatii etc.)

• Grasimile in exces si alimentele prajite contribuie la dezvoltarea ulcerului prin incetinirea digestiei, lucru care asigura un contact prelungit al alimentelor cu mucoasa gastro-duodenala. De asemenea, alimentele hiperlipidice influenteaza cantitatea de secretii digestive eliberate in lumen. 

• Mesele haotice, la ore neregulate nu sunt responsabile in mod direct de aparitia ulcerului, insa de cele mai multe ori, pacientii care omit mesele principale ale zilei, ajung sa consume seara cantitati mari de alimente procesate, hipercalorice, din dorinta de a-si recapata energia si a linisti senzatia de foame, lucru ce irita stomacul atat prin efect direct al alimentelor, cat si prin cantitatea mare de secretii digestive eliberate. 

• Igiena mainilor este imperioasa pentru a preveni dezvoltarea infectiei cu Helicobacter pylori, un agent microbian transmis pe cale fecal-orala, responsabil de majoritatea cazurilor de gastrita si ulcer. De asemenea, se recomanda spalarea eficienta a tacamurilor si evitarea utilizarii in comun cu alti membri ai familiei. 

• Antiinflamatoarele nesteroidiene, precum ibuprofenul sau aspirina interfera cu bariera naturala de aparare a stomacului impotriva aciditatii, determinand un efect iritativ al mucoasei gastro-duodenale. Se recomanda evitarea lor pe cat posibil, sau daca sunt necesare, asocierea unui protector gastric de tipul inhibitorilor de pompa de protoni (Esomeprazol, Rabeprazol, Pantoprazol, Lansoprazol etc). 

• Alte afectiuni digestive pot prezenta in tablou ulcerul gastro-duodenal, ca si consecinta a evolutiei patologiei de baza: ciroza hepatica, diabet zaharat, bolile reumatologice, bolile autoimune, sindromul Zollinger Ellison, boala Behcet, colecistectomia etc. 

Dar cum ramane cu stresul cotidian? Poate stresul sau cauzeze ulcerul?

Specialistii trag un semnal de alarma, confirmand faptul ca stresul prelungit, chiar daca nu cauzeaza in mod direct ulcerul, joaca un rol in determinarea acestei afectiuni.

Acest lucru se concretizeaza prin faptul ca stresul influenteaza pe de-o parte digestia alimentelor, determinand contactul prelungit al acestora cu mucoasa digestiva, iar pe de alta parte, slabeste imunitatea organismului si posibilitatea acestuia de a utiliza mecanismele naturale de aparare impotriva aciditatii, inflamatiei sau infectiilor.

De asemenea, studiile arata ca ulcerul generat de stres este nu doar un factor independent de consumul de antiinflamatoare si infectia cu Helicobacter pylori, factorii principali de risc in aparitia ulcerului, ci si prezinta un risc mai mare de complicatii precum sangerarea. 

Stresul se regsaseste atat in cadrul mediului de munca sau viata personala, cat si in urma traumatismelor, interventiilor chirurgicale sau bolilor imunodeprimante.

Este important sa gasim resurse de relaxare, psihoterapie si de gestionare eficienta a stresului, iar managementul afectiunilor medicale sa se desfasoare in asa fel in cat sa fie minim-traumatizante fizic si psihic pentru pacient. 

Ulcerul gastro-duodenal este caracterizat prin aparitia unor leziuni la nivelul stomacului, respectiv, duodenului. Desi mai bine de jumatate dintre pacienti sunt asimptomatici, la ceilalti, simptomele ulcerului variaza in functie de varsta persoanei, de localizarea si dimensiunile ulcerului si pot cuprinde: 

• dureri abdominale in etajul abdominal superior (de cele mai multe ori epigastru), cu caracter de jena sau arsura, ce poate varia ca  intensitate si poate fi asociat sau nu cu alimentatia. Ulcerele gastrice de cele mai multe ori determina durere dupa masa, in timp ce ulcerul duodenal genereaza durere la cateva ore distanta sau chiar in timpul noptii, ce poate fi ameliorata de ingestia de alimente. 

• alte simptome insotitoare sunt: balonarea, senzatia de satietate sau plenitudine gastrica, arsuri in piept, eructatii, greata si varsaturi. In cazul aparitiei complicatiilor, pacientii pot prezenta varsaturi cu sange sau scaune cu sange rosu proaspat sau negru "ca pacura". Durerea accentuata, devenita permanenta, cu iradiere in alte zone poate fi marca unei perforatii, in timp ce pierderea in greutate, lipsa poftei de mancare sau varsaturile repetate pot fi marca unui cancer subiacent. 

Diagnosticul ulcerului se efectueaza dupa un consult cu medicul gastroenterolog, care va indica investigatiile necesare, pornind de la analize de sange si mergand pana la endoscopie digestiva. Endoscopia digestiva superioara este investigatia de electie pentru diagnosticul ulcerului gastro-duodenal, caracterizarea lui, stabilirea naturii benigne sau maligne si supravegherea post-terapie. 

Tratamentul ulcerului cuprinde in general masuri igieno-dietetice si medicamentoase, interventia chirurgicala sau endoscopica fiind rezervate cazurilor complicate.

Tratamentul medicamentos se stabileste impreuna cu medicul gastroenterolog, adecvat cauzei aparitiei ulcerului si tabloului clinic al pacientului, putand cuprinde medicatie antisecretorie, tratament antibiotic pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori si agenti de protectie a mucoasei digestive. 

Stilul de viata necesita obligatoriu modificari, pentru a facilita vindecarea ulcerului si a preveni complicatiile sau aparitia unui nou ulcer. Masurile adoptate cuprind:

• renuntarea la fumat
• evitarea alcoolului si bauturilor acidulate in exces
• mese regulate
• evitarea alimentelor bogate in grasimi, prajeli sau a condimentelor
• igiena riguroasa a mainilor
• evitarea abuzului de antiinflamatoare nonsteoridiene
• reducerea stresului- psihoterapie, relaxare, schimbarea mediului stresant etc.

Nevindecarea ulcerului impune continuarea investigatiilor, deoarece ulcerele pot fi o forma de debut a unui cancer, precum si marca unor alte afectiuni digestive (ex. sindromul Zollinger-Ellison).

Pentru a facilita vindecarea, se recomanda respectarea recomandarilor igieno-dietetice si nu doar administrarea medicatiei, care are pana la urma, scopul de a reduce secretia acida si simptomatologia pacientului, dar nu poate elimina cauza ulcerului, atunci cand aceasta este de natura dietetica sau psiho-emotionala. 

Bibliografie:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25111233/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK534792/