Tulburarile de somn

Somnul este un ingredient vital, absolut necesar pentru functionarea optima a corpului si a mintii. Cei mai multi oameni dorm zilnic pentru a-si reincarca bateriile pentru ziua urmatoare. Indiferent de cauza, somnul intrerupt sau redus calitativ poate fi problematic.

Creierul are nevoie de un somn adecvat pentru a putea functiona intr-un mod corect. Acest lucru include atat manifestarea emotiilor cat si reglarea temperaturilor corpului, batailor inimii, respiratiei etc.

Atunci cand somnul este inadecvat si calitatea sa este compromisa, organismul nu poate actiona la capacitate maxima si multe dintre sistemele sale sunt afectate in mod negativ.

Exemple de tulburari de somn sunt:

- apneea de somn (respiratia intermitenta in timpul somnului din cauza obstructiei cailor respiratorii);
- sforaitul;
- teroarea nocturna;
- narcolepsia;
- somnambulismul;
- miocloniile nocturne (miscari neobisnuite in timpul somnului) ;
- enurezisul;
- cosmarurile.

Insomnia - o problema comuna in care cel afectat nu poate adormi, este un simptom, nu o boala, si poate fi legata de o diversitate de tulburari si conditii: depresia, anxietatea, stresul sau chiar hipoglicemia.

Insomnia este un efect secundar, destul de des intalnit, ca urmare a consumului de medicamente (de exemplu, antidepresive, anxiolitice etc.).

Privarea de somn poate duce la iritabilitate si lipsa de concentrare. Atentia si concentrarea fiind alterate, multe dintre activitatile zilnice pot fi afectate. Sofatul ar putea deveni riscant.

Echipamentele utilizate in diverse situatii ar putea fi periculoase, atunci cand persoana care le manevreaza nu a dormit suficient. Din aceste motive, tulburarile de somn pot avea consecinte grave si devastatoare atat la domiciliu cat si la locul de munca.

In plus, lipsa de somn poate fi exacerbata in multe tulburari. De exemplu, un copil care sufera de ADHD (deficit de atentie si hiperactivitate) si care nu s-a odihnit multe nopti va fi mult mai agitat si va avea un comportament hiperactiv, acesta fiind modul organismului de a reactiona in fata lipsei de somn. Simptomul este deseori intalnit la copiii care sufera de aceasta afectiune.

La unii oameni, problemele de somn ar putea sa dispara de la sine, in timp ce la altii s-ar putea amplifica si ar fi insotite si alte tulburari grave de somn (parasomniile, apneea de somn obstructiva, narcolepsia, insomnia, paralizia de somn, sforait, tulburari afective sezoniere care nu sunt tratate).

Chiar daca nu dorm nopti in sir, unii oameni chiar nu sunt constienti de faptul ca sufera de tulburari de somn (mai ales daca sufera de apnee de somn). Oboseala si lipsa de energie sunt de obicei cele mai des intalnite semne ca organismul nu s-a odihnit suficient.

Semenele specifice sunt:

Daca nu dormiti:

- Somnolenta excesiva in timpul zilei;
- Cascatul frecvent (in incercarea creierului de a obtine mai mult oxigen);
- Incetinirea vitezei in indeplinirea sarcinilor zilnice;
- Probleme de memorie;
- Lipsa poftei de mancare.

In timpul somnului:

- Sforaitul;
- Trezitul de mai multe ori pe timpul noptii;
- Senzatia de neliniste si imposibilitatea de a va simti confortabil inainte de somn.

Utilizarea de medicamente stimulante pot crea probleme specifice de somn: sub actiunea acestora sistemul nervos este suprasolicitat, se mareste numarul batailor inimii, simturile sunt mai accentuate (de exemplu, cel auditiv si vizual etc.).

In aceasta stare de sensibilitate maxima, daca o persoana va incerca sa doarma, zgomotele ii vor distrage atentia.

Pentru a determina daca suferiti de tulburari de somn, in primul rand ar trebui sa analizati obiceiurile de somn si rutina de zi cu zi. Tineti o evidenta a perioadelor in care dormiti.

Acest lucru v-ar putea ajuta atat pe dvs. cat si pe medicul dvs. in determinarea cauzelor care declanseaza problemele de somn.

Un jurnal al perioadelor de somn, completat de dvs. si de partenerul de somn, poate evidentia factorii din stilul de viata care influenteaza somnul. Aceste insemnari zilnice ar trebui sa contina:

- Ora de culcare si ora de trezire (numarul orelor dormite);
- Calitatea somnului, de cate ori v-ati trezit si n-ati mai putut adormi si activitatile care au insotit trezirile (de exemplu, ati ramas in pat cu ochii inchisi sau v-ati ridicat si ati baut un pahar cu lapte, ati meditat) etc. ;
- Tipurile si cantitatea alimentelor, lichidelor, alcoolului, cofeinei consumate sau ce anume ati consumat inainte de culcare si de cate ori;
- Sentimentele si starile dinainte de culcare: fericire, tristete, stres, anxietate;
- Medicamentele pe care le-ati utilizat, cantitatile acestora si numarul zilnic al administrarilor.

Detaliile pot fi importante si un jurnal de somn ar putea dezvalui ce anume din comportamentul dvs. intarzie sau prelungeste ora de culcare.

Puteti incerca sa faceti schimbari la nivelul stilului dvs de viata si sa va imbunatatiti igiena somnului. Daca acesta nu se imbunatateste, consultati un medic specialist.

La ce va puteti astepta atunci cand consultati un medic in problema somnului dvs.? Medicii vor lua in considerare, mai multe detalii, inainte de a pune un diagnostic, inclusiv:

- descrierea simptomelor;
- varsta si sexul;
- istoria medicala si psihologica;
- jurnalul de somn;
- posibile afectiuni medicale;
- analize medicale.

Doctorul va va sugera, probabil, schimbari comportamentale si ale mediului, ca prime etape ale tratamentului. Indiferent de tulburarea de somn, trebuie sa va stabiliti o rutina inainte sa va odihniti.

Deseori, la baza simptomelor si a lipsei de somn stau diverse afectiuni. Cauze ale tulburarilor de somn ar putea fi:

- depresia;
- durerea;
- stari de tristete;
- anxietatea;
- tireotoxicoza;
- sevraj dupa renuntarea la alcool.

Copiii care sufera de cosmaruri si teroare nocturna (pavor norcturn) nu pot avea un somn odihnitor si adecvat, suferind de tulburari de somn.

O dieta care contine cofeina, grasimi sau zaharuri in exces poate contribui la dezechilibrarea rutinei necesare somnului si dificultate in a adormi.

Sfaturi inainte de culcare pentru adulti

- faceti exercitii in timpul zilei, intrucat acest lucru va relaxa in mod natural muschii si corpul dvs.;
- cina ar trebui sa fie una dintre cele mai usoare mese pe care o serviti pe parcursul zilei;
- dormiti in pijamale adecvate temperaturii din camera;
- mergeti la aceeasi ora la culcare, in fiecare seara.

Ce sa nu faceti:

- nu stati pana tarziu naptea sau chiar pana dimineata. Acest lucru va deregla ceasul natural al organismului;
- nu consumati bauturi care contin cofeina;
- nu luati medicamente stimulante inainte de culcare;

Sfaturi pentru copii inainte de culcare

Ce sa faceti:

- incurajati-i sa faca exercitii si stimulati activitatile fizice in timpul zilei;
- creati un mediu relaxant inainte de culcare;
- cititi povesti vesele inainte de culcare (asigurati-va ca povestea nu contine elemente infricosatoare);
- folositi remedii naturale cu proprietati calmante pentru a le induce o stare naturala de somn.

Ce sa nu faceti:

- nu lasati copiii sa se uite la televizor sau sa se joace pe computer chiar inainte de culcare;
- nu le oferiti copiilor cantitati mari de lichide si alimente inainte de culcare. Problemele digestive si vezica plina pot duce la cosmaruri, somn agitat si enurezis;
- nu le dati copiilor medicamente care contin stimulente inainte de ora de somn.

Insomnia - aproape toti oamenii vor fi afectati la un moment dat pe parcursul vietii lor, de insomnie. Insomnia este incapacitatea pe termen scurt sau lung de a obtine un somn de calitate, o problema comuna de somn care poate fi declansata de o varietate de lucruri, inclusiv de stres, schimbarea de fus orar, a programului de somn sau ca urmare a modificarilor igienei somnului. Daca principala problema este somnul ocazional, exista totusi o serie de remedii in acest sens.

Atentie la insomnie: insomnia poate fi un simptom al unei afectiuni importante, poate fi baza unor probleme fizice, mentale sau emotionale.

Incapacitatea dvs. de a dormi sau de a avea un somn de calitate ar putea avea legatura cu sforaitul partenerului, apneea de somn, sindromul picioarelor nelinistite sau ar putea fi legata de o situatie de stres accentuat la locul de munca sau de o problema familiala dificila.

Vestea buna este ca insomnia nu trebuie sa fie o problema permanenta. In multe cazuri, imbunatatirea igienei somnului, tehnicile de relaxare si terapia cognitiv comportamentala pot atenua insomnia si pot ajuta la obtinerea unui somn odihnitor.

Medicamentele ar trebui sa fie ultima solutie pentru tratarea insomniei: tratamentul cu acestea nu trebuie sa fie de durata si au numeroase efecte secundare.

Totusi, exista unele preparate bine tolerate, cum ar fi dozele mici de trazodona, care nu dau dependenta si au un profil al efectelor secundare mult mai diminuat decat al benzodiazepinelor sau hipnoticelor uzuale.

De asemenea, in cazul in care insomnia apare ca simptom in cadrul unei tulburari de natura psihiatrica (tulburari afective, anxioase sau psihotice), tratamentul afectiunii de baza nu trebuie intarziat sau refuzat.

Apneea de somn

Apneea de somn este o tulburare de somn care ar putea fi chiar si amenintatoare de viata. In timpul somnului respiratia se opreste sau devine superficiala.

Fiecare pauza de respiratie dureaza de obicei 10-20 de secunde sau chiar mai mult, iar intr-o ora pot fi 20-30 de astfel de intreruperi ale respiratiei. In timpul episoadelor de apnee, pacientul se trezeste sa respire, sufera de lipsa de oxigen, iar somnul este intrerupt.

Simptomele de apnee includ:

- Intreruperi frecvente ale respiratiei in timpul somnului (apnee);
- Respiratie greoaie, sufocare in timpul procesului de respiratie. Toate acestea nu impiedica doar persoana care sufera sa se odihneasca ci si partenerul de somn;
- Sforait;
- Senzatie de slabiciune dupa o noapte de somn si oboseala excesiva in timpul zilei.

Cel mai comun tip de apnee de somn este apneea obstructiva de somn. Cauzele acesteia sunt in general de natura fizica, inclusiv excesul de greutate sau de tesuturi (obezitatea, supraponderabilitatea), amigdalele marite, congestie nazala sau blocarea cailor nazale, o forma anormala a capului, gatului sau barbiei.

Exista dispozitive mecanice care pot fi purtate in timpul somnului pentru a mentine deschise caile respiratorii. Acesta este tratamentul cel mai recomandat pentru apneea de somn moderata pana la severa. Desi nu e usor de achizitionat, utilizarea corecta a aparatului previne apneea de somn.

Masurile principale de preventie ale apneei usoare si moderate includ scaderea in greutate, ridicarea partii de sus a patului, dormitul pe o parte. Aparatele dentare sau interventiile chirurgicale sunt, de asemenea, optiuni de tratament.

Sforaitul

Sforaitul, confundat uneori cu apneea de somn, poate fi un obstacol semnificativ in obtinerea unui somn de calitate, atat pentru cel in cauza cat si pentru partenerul acestuia.

Cauzele sforaitului ar putea fi ingustarea cailor respiratorii, postura din timpul somnului, excesul de greutate sau anomalii de ordin fizic ale gatului. Caile respiratorii ingustate ingreuneaza respiratia nazala si creeaza sunetul sforaitului. Zgomotul poate fi uneori, insotit de apnee.

Exista multe cai de atac si autotratamente pentru combaterea sforaitului. Daca sforaiti usor, dormiti pe o parte, ridicati capul de pe pat sau incercati sa scapati de surplusul de greutate, daca este cazul. Nu renuntati sa cautati solutii pentru sforait: somnul dvs. si al partenerului va fi mai linistit.

Sindromul picioarelor nelinistite

Este o tulburare care provoaca dorinta irezistibile de a misca picioarele (sau bratele, uneori). Nevoia de a misca membrele apare atunci cand persoana in cauza se odihneste sau sta intins si este declansata de obicei, din cauza unei senzatii de disconfort, furnicaturi la nivelul membrelor. Miscarile diminueaza trairile neplacute, dar pentru putin timp.

Miscarile periodice ale membrelor includ miscarile involuntare, ritmice ale membrelor, care nu au loc doar in timpul somnului. In timp ce majoritatea celor care sufera de sindromul picioarelor nelinistite manifesta si miscari periodice ale membrelor, vice-versa este mai rar intalnita.

Miscarile periodice ale membrelor pot sa apara separat sau legate de diverse afectiuni medicale, cum ar fi anemia, boli renale, tulburari ale glandei tiroide, parkinson sau alcoolism. Pot ar putea fi intalnite la mai multi membri ai aceleiasi familii.

Narcolepsia

Narcolepsia este o tulburare neurologica care provoaca somnolenta extrema si episoade de somn, brusc instalat, de scurta durata. Cauzele bolii sunt necunoscute, dar la cei care manifesta boala, hipocretina (substanta chimica eliberata de creier care regleaza starea de somn si veghe) lipseste cu desavarsire.

Atacurile de somn apar chiar si in cazul in care bolnavul se odihneste suficient noaptea. Din acest motiv este destul de dificil pentru el sa traiasca o viata normala.

Dormitul in timp ce o persoana desfasoara diverse activitati, cand conduce sau la locul de munca, se poate solda cu rezultate periculoase.

Simptomele de nacrolepsie includ:

- intermitenta - atacuri de somn necontrolabile in timpul zilei
- somnolenta excesiva in timpul zilei
- pierdere brusca, de durata, a controlului muscular, in situatiile in care intervin emotiile (cataplexie)

Narcolepsia poate fi genetica dar se pare ca este declansata si in urma influentelor mediului. Tratamentul cu efectele cele mai mari, combina medicatia cu psihoterapia comportamentala si consilierea.

Parasomniile

Daca ati avut vreodata comportamente sau experiente neobisnuite in timpul somnului, probabil ca v-ati dori sa stiti ce sunt parasomniile. Denumirea afectiunii provine din limba latina si se refera la totalitatea tulburarilor de somn caracterizate de actiuni anormale sau evenimente care au loc in timpul somnului.

Parasomniile implica, de obicei, comportamente inconstiente, directionate catre un scop, importante pentru cei care le experimenteaza.

Sunt considerate parasomnii urmatoarele:

- tulburarile de somn asociate cu cosmaruri (teroarea nocturna);
- somnambulismul;
- trezirile confuzionale;
- tulburari de alimentatie induse de somn;
- activitatea sexuala desfasurata in timpul somnului (sexomnia);
- tulburari de comportament (RBD) din timpul somnului REM (faza somnului caracterizata prin miscarile rapide ale ochilor);
- paralizie in somn;
- somnilocvia (vorbitul in somn);
- parasomniile secundare unor afectiuni medicale sau unei substante;
- enurezis/encoprezis.

Parasomniile colective includ miscari, comportamente, emotii, perceptii sau vise nedorite. Ele pot sa apara in orice stadiu de somn (profund sau de veghe). Desi comportamentele bolnavilor pot fi destul de complexe si par constiente, acestia sunt adormiti si deseori nu isi amintesc ce fac.

Cauzele parasomniilor nu au fost clar stabilite, dar poate exista o legatura intre acestea si boala Parkinson, de exemplu sau pot fi efecte secundare ale consumului de medicamente sau droguri.

Tulburarea ritmului circadian de somn

Tulburarile de ritm circadian se refera la consecintele care rezulta din desincronizarea ceasului biologic intern al unei persoane cu mediul extern, inclusiv ciclul natural intuneric-lumina. Aceasta neconcordanta poate duce deseori la insomnie sau hipersomnie si deterioreaza calitatea activitatilor desfasurate.

Sindromul oboselii cronice

Afectiunea este caracterizata de oboseala prelungita, inexplicabila, care nu se diminueaza in urma repausului si se agraveaza in urma solicitarilor fizice sau mentale.

Oboseala poate atinge un nivel destul de ridicat si poate duce la incapacitatea desfasurarii activitatilor zilnice. Aceasta poate necesita conservarea energiei pentru a nu se ajunge la oboseala extrema.

Pentru ca exista numeroase simptome care sunt asociate acestui sindrom, pentru stabilirea corecta a diagnosticului, trebuie excluse alte afectiuni medicale.

Jet Lag

Este o conditie temporara, cauzata de deplasarea rapida in zone cu diferenta majora de fus orar. Poate avea o serie de manifestari ca urmare a tulburarilor de ritm circadian: oboseala, insomnie, greata etc.

Tulburarea afectiva sezoniera

Este o tulburare de dispozitie, recurenta, asociata cu depresie si somnolenta excesiva in timpul lunilor de iarna. Este cauzata de faptul ca lumina stralucitoare nu ajunge la ceasul biologic in nucleul suprachiasmatic, o mica regiune din creier (care regleaza ritmul circadian, adaptarea la ritm, lumina si intuneric).

Tratamentul consta in luminarea artificiala cat mai puternica in spatiile in care persoana isi desfasoara activitatile pe parcursul zilei.