Remedii eficiente pentru imbunatatirea digestiei

Tulburarile digestive ocazionale pot avea la baza mai multe cauze posibile, de la dieta pana la stresul cotidian. De cele mai multe ori, simptomatologia se remite pe cont propriu, dar unele remedii simple si care pot fi realizate in confortul propriei locuinte pot usura disconfortul.

Cele mai frecvente simptome ce apar in cazul tulburarilor digestive sunt reprezentate de dureri abdominale, greata, varsaturi, balonare, constipatie, diaree si pirozis. O dieta neechilibrata sau un stil de viata nesanatos pot duce la aparitia acestor simptome. Modificarea stilului de viata sau consultarea unui medic specialist reprezinta cele mai bune metode pentru ameliorarea simptomelor.

Exista mai multe metode prin care digestia poate fi imbunatatita. Cele mai importante dintre acestea sunt reprezentate de:

Reducerea stresului

Multe persoane pot experimenta simptomele specifice tulburarilor digestive inaintea unui examen sau a unui eveniment important din viata. Totusi, nu acest tip de stres duce la aparitia afectiunilor digestive importante, ci stresul sustinut. Acesta poate afecta conexiunea dintre creier si intestine ducand la aparitia tulburarilor digestive.

Exista o legatura importanta intre sanatatea fizica si cea psihica, iar reducerea stresului poate avea un impact pozitiv asupra ambelor. Specialistii recomanda urmatoarele metode pentru a gestiona stresul:

- sustinere din partea persoanelor apropiate;
- evitarea conflictelor si a situatiilor stresante;
- exercitii fizice regulate;
- odihna corespunzatoare.

In cazul zilelor aglomerate, majoritatea oamenilor sunt tentati sa manance pe fuga sau sa sara peste anumite mese. Aceste lucruri pot provoca indigestie si disconfort digestiv, din acest motiv fiind foarte important sa se rezerve timp suficient pentru alimentatie.

Cresterea consumului de ceai de menta

Ceaiul de menta este un remediu la indemana oricui si este utilizat pentru ameliorarea greturilor si durerilor abdominale. Cu toate acestea, unele persoane sustin ca au experimentat pirozis in urma consumului de ceai de menta.

Pregatirea ceaiului de menta este foarte simpla, fiind necesara fierberea unei cantitati potrivite de apa si infuzarea acesteia cu frunze de menta. Ceaiul se poate imbunatati cu lamaie, miere sau zahar.

Cercetatorii au descoperit faptul ca uleiul de menta poate ameliora pe termen scurt simptomele produse de sindromul de intestin iritabil, inclusiv durerile de stomac. Cu toate acestea, sunt necesare cercetari suplimentare cu privire la eficacitatea mentei asupra problemelor digestive pentru perioade indelungate.

Practicarea de exercitii fizice in mod regulat

Practicarea unui sport de intensitate moderata poate ajuta la digestie. Pastrarea unei pozitii verticale permite gravitatiei sa ajute la deplasarea alimentelor prin sistemul digestiv. Trebuie stiut ca si o plimbare de scurta durata poate ajuta la ameliorarea balonarii si a senzatiei de plenitudine.

Reducerea nivelului de gaze digestive

Aparitia gazului la nivelul sistemului digestiv este cauzata de inghitirea de aer in momentul consumarii unor alimente. In plus, organismul poate produce gaze in timpul digestiei alimentelor. Gazul de la nivelul intestinelor duce la aparitia balonarii si a disconfortului abdominal.

Prezenta unor anumite cantitati de gaze in sistemul digestiv este fiziologica, dar unele activitati pot determina cresterea nivelurilor de gaze ducand la aparitia simptomelor digestive. Exemple de astfel de activitati sunt:

- mestecatul de guma;
- consumarea de bauturi carbogazoase;
- consumarea de alimente pe fuga;
- utilizarea unor proteze dentare nepotrivite.

Alimentele care aduc un aport crescute de gaze atunci cand sunt digerate pot fi: broccoli, fasolea rosie, ceapa, merele, iaurtul.

Masarea usoara a abdomenului poate ajuta la migrarea gazului prin intestine, acest lucru ajutand la reducerea disconfortului provocat de balonare.

Cresterea aportului de alimente fermentate

Alimentele fermentate contin microorganisme benefice, acestea ajutand la conservarea alimentelor si la mentinerea sanatatii digestive. La nivelul intestinelor sa gaseste in mod fiziologic un anumit numar de bacterii ce ajuta la digerarea alimentelor. In cazul in care numarul acestora creste excesiv se vor instala unele afectiuni digestive. Alimentele fermentate contin bacterii care pot ajuta la sustinerea unui sistem digestiv sanatos.

Bacterii benefice se pot regasi in urmatoarele alimente fermentate: iaurt probiotic, varza murata, chefirul etc. Introducerea acestor alimente in dieta poate contribui la imbunatatirea digestiei.

Cresterea aportului de fibre

Fibrele contin o gama larga de beneficii pentru sanatate, de la scaderea colesterolului pana la reducerea riscului de aparitie a bolilor cardiace. De asemenea, consumul de fibre poate ajuta la imbunatatirea digestiei prin reglarea peristaltismului intestinal.

Conform ghidurilor dietetice, un adult are trebui sa includa in dieta sa zilnica 30 de grame de fibre. Surse ideale de fibre sunt reprezentate de cerealele integrale, fructele si legumele, fasolea etc. In plus, o persoana trebuie sa consume suficiente lichide pentru a se asigura ca fibrele absorb suficienta apa pentru a trece usor prin sistemul digestiv.

Tinerea unui jurnal alimentar

Unele alimente si bauturi pot declansa aparitia afectiunilor digestive. Acesti declansatori pot varia de la o persoana la alta, iar pastrarea unui jurnal in care sa noteaza mesele, gustarile si bauturile, precum si orice simptom digestiv care apare in urma consumarii acestora ajuta la identificarea vinovatilor. Cu ajutorul acestui jurnal se pot elimina din dieta alimentele si bauturile ce duc la aparitia tulburarilor digestive.

Un nutritionist poate oferi sfaturi potrivite inainte ca o persoana sa aduca modificari semnificative in dieta sa. Un jurnal alimentar poate ajuta nutritionistul sa indrume corect pacientul.

Evitarea alimentelor ce produc probleme digestive

In mod obisnuit, oamenii reactioneaza diferit la diverse alimente si bauturi. Totusi, exista o serie de produse alimentare ce produc frecvent probleme cu digestia. Cateva dintre cele mai uzuale astfel de produse sunt reprezentate de:

- alimente procesate, cum ar fi mezelurile, dulciurile, mancarea de tip fast-food si chipsurile/snacks-urile;
- condimente;
- prajeli;
- alimentele acide, cum ar fi otetul si citricele (lamai, portocale, grefe etc.)
- bauturi alcoolice;
- bauturi pe baza de cafeina;
- bauturi carbogazoase.

Limitarea aportului acestor alimente poate contribui la imbunatatirea digestiei. De asemenea, alimentele bogate in sare, zahar si grasimi saturate pot duce la aparitia constipatiei si a balonarii, deoarece acestea se digera mai greu.

Vizita la medic se indica atunci cand simptomele digestive sunt severe sau sunt prezente pentru o perioada lunga de timp. Acest lucru ar putea indica prezenta unor afectiuni medicale, cum ar fi:

- boala celiaca (celiachie);
- intoleranta alimentara sau alergii;
- sindromul de intestin iritabil;
- diverticulita;
- boala de reflux gastro-esofagian.

Unele medicamentele, precum antiacidele si antibioticele, pot cauza probleme digestive. Simptomele asociate reprezinta efecte secundare ale medicamentelor si se remit, de cele mai multe ori, atunci cand se opreste administrarea lor.

Problemele digestive pot avea la baza numeroase motive, unele inofensive, altele mai grave. Exista cazuri in care tratamentul nu este necesar, dar adoptarea unor anumite masuri simple poate ajuta la ameliorarea manifestarilor neplacute.

In cazul unor afectiuni grave, tratamentul este necesar, dar anumite remedii pot fi si ele de ajutor. Totusi, medicul trebuie informat in prealabil atunci cand au loc schimbari semnificative ale stilului de viata. De asemenea, medicul trebuie informat atunci cand simptomele neplacute se instaleaza, deoarece poate evalua corect situatia si poate oferi cele mai bune recomandari.

Bibliografie:
Bell, V., et al. (2018). One health, fermented foods, and gut microbiota. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6306734/
Gas in the digestive tract. (n.d.). https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/gas-digestive-tract
Khanna, R., et al. (2014). Peppermint oil for the treatment of irritable bowel syndrome: A systematic review and meta-analysis [Abstract]. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24100754
Nutritional goals for age-sex groups based on dietary reference intakes and Dietary Guidelines recommendations. (n.d.). https://health.gov/dietaryguidelines/2015/guidelines/appendix-7/
Stress effects on the body. (n.d.). https://www.apa.org/helpcenter/stress/effects-gastrointestinal