Dieta in constipatie

Constipatia reprezinta o afectiune de care sufera aproximativ 2% din populatie si reprezinta de fapt, evacuarea neregulata si cu dificultate a unor materii fecale deshidratate, dure, care in unele cazuri grave pot determina chiar obstructie intestinala prin prezenta lor. Constipatia poate avea caracter tranzitorui sau poate fi cronica.

Cauzele constipatiei pot fi legate de dieta, de activitatea hormonala anormala (de exemplu, hipotiroidismul este o boala ce se insoteste frecvent de constipatie sau sarcina), administrarea de medicamente (compusi cu fier, bismut, beta-blocante, unele analgetice) sau de existenta unei patologii de fond, gastro-intestinale, care sa se manifeste astfel.

De asemenea, exista o variatie individuala in ceea ce priveste tranzitul intestinal al fiecarei persoane in parte, in cazul unora fiind in mod fiziologic mai lent.

In cazul in care pacientul nu prezinta o problema medicala care sa fie cauza constipatiei, unul dintre cele mai utile gesturi care poate sa-i amelioreze simptomatologia este modificarea obiceiurilor alimentare prin imbogatirea dietei cu fibre.

Surse excelente de fibre sunt considerate a fi fructele, in special cele deshidratate, legumele si cerealele integrale. Pentru a beneficia de efectele pozitive ale unui aport crescut de fibre in dieta, pacientii sunt sfatuiti sa consume si o cantitate corespunzatoare de lichide, in vederea facilitarii pasajului bolului fecal de-a lungul intestinului. Lichidele pot fi aduse in dieta prin sucuri, ceaiuri, supe, dar este de preferat ca majoritatea consumului sa fie bazat pe apa.

Constipatia este foarte rara in cazul sugarilor alimentati la san (iar cand apare poate fi cauzata de un aport insuficient de lapte), insa este relativ frecventa in randul celor hraniti artificial, pe baza de lapte praf sau formule de lapte.

In cazul sugarilor exista recomandari speciale in scopul evitarii constipatiei sau ameliorarii simptomatologiei, daca aceasta deja s-a produs:
- hranirea copilului cu sucuri de fructe de mere, de portocale, de prune (se recomanda evitarea bananelor), folosind lingurita sau biberonul cu suc; se poate incerca si diluarea acestor sucuri cu apa, pentru obtinerea unui efect mai rapid;
- daca regimul copilului contine deja si alimente solide, este utila suplimentarea dietei cu legume, fructe sau produse realizate din faina sau cereale integrale;
- sugarii pana in 6 luni ar trebui sa aiba o alimentatie in care majoritatea lichidelor sa fie asigurata fie prin alaptare, fie prin prepararea corecta a laptelui praf, conform indicatiilor medicului specialist.

Regimul alimentar al copiilor de varsta anteprescolara si prescolara ar trebui sa fie planificat astfel incat sa respecte recomandarile specialistilor referitoare la diversitatea principiilor alimentare.

De la aceasta varsta copilul incepe sa fie mult mai selectiv in ceea ce priveste alimentele consumate si incepe sa adopte obiceiurile alimentare ale familiei. O dieta echilibrata ar trebui deja sa aiba in compozitia ei alimente din piramida nutritionala.

Este recomandat ca, pe masura ce copilul poate tolera si asimila corespunzator nutrienti diversi, dieta sa contina cat mai multe produse pe baza de cereale si faina integrala: batoane, biscuiti, chifle.

Parintii sunt sfatuiti sa fie foarte atenti la cantitatea de lichide ingerata de copil in fiecare zi, mai ales cand se face trecerea de la alimentatia bazata pe lapte la cea diversificata.

Copiii trebuie sa fie hidratati corespunzator necesitatilor organismului, insa aportul de lichide nu trebuie sa fie bazat pe bauturi dulci sau carbogazoase, ci pe ceaiuri, sucuri de fructe facute in casa sau pur si simplu apa.

In vederea asigurarii copiilor unei diete echilibrate, cel mai bun ghid nutritonal este reprezentat de piramida alimentelor, care se bazeaza pe lactate, carne, legume, dar si cereale integrale, nuci si seminte etc.

Parintii trebuie sa insiste pe consumul bogat de fructe, legume si cereale integrale. De asemenea, prunele sau sucurile de prune au un dovedit efect benefic in aceste cazuri. Consumul de lichide in cantitate optima (1-1,5 litri/zi) ajuta in lupta impotriva constipatiei.

Recomadarile medicilor in ceea ce priveste aportul de lichide includ: evitarea sucurilor carbogazoase si a celor foarte dulci, deoarece au un continut caloric prea mare, evitarea apei plate care, desi poate contine oligoelemente si electroliti in cantitati adecvate, nu aduce suficiente calorii unui organism in crestere, precum si orientarea spre sucuri de fructe proaspete sau ceaiuri, compoturi, chiar si supe.

In cazul copiilor, necesarul de lichide variaza foare mult in functie de greutate, nivel de activitate precum si de conditiile mediului ambiental - temperatura, umiditatea aerului. Pentru a preveni starile de deshidratare si pentru a mentine nivelul de apa constant in organism, copiii trebuie sa primeasca mai multa apa in timpul efectuarii unor activitati fizice intense precum si in timpul verii, cand temperaturile sunt crescute.

Tratarea si prevenirea constipatiei in cazul adultilor poate fi realizata prin modificarea obiceiurilor alimentare. Acestia ar trebui sa acorde o mai mare importanta procesului de digestie si dietei, in general.

Printr-o alimentatie adecvata se poate evita si combate constipatia fara a fi nevoie de utilizarea laxativelor. Specialistii recomanda ca adultii care sufera de constipatie sa incerce sa aiba mese regulate, cu accentuarea importantei micului-dejun, care ar trebui sa fie cea mai consistenta masa a zilei si sa consume, in exces chiar, fructe, legume si produse bazate pe cereale si faina integrala (aceasta ar trebui sa inlocuiasca, pe cat posibil, faina alba).

De asemenea, de o importanta cruciala este hidratarea corecta, ceea ce presupune consumul a aproximativ 2 litri de apa/zi, incluzand cate un pahar inainte de fiecare masa, si exercitiul fizic (acesta imbunatateste tranzitul intestinal, favorizand miscarile peristaltice ale intestinului).

In vedera obtinerii unor rezultate pe termen lung, aceste sfaturi practice trebuie aplicate simultan, deoarece simpla sporire a cantitatii de apa consumata, in prezenta unui regim excesiv carnat sau doar exercitiile fizice fara o dieta corespunzatoare nu vor avea efectele scontate.

Specialistii insista ca in special populatia varstnica sa adopte acest regim de viata, constipatia fiind foarte frecventa la varsta a treia, unde constituie si un factor de risc pentru aparitia unor probleme digestive (in special cu localizare colonica) grave.

Exista cazuri in care pacientul are nevoie de un consult de specialitate si de administrarea laxativelor sau efectuarea clismelor pentru a favoriza pasajul scaunului, mai ales cand constipatia este cronica.