Constipatia

Desi majoritatea persoanelor catalogheaza drept constipatie absenta tranzitului intestinal pe o perioada mai lunga de o zi, aceasta este caracterizata atat de frecventa, cat si consistenta scaunului.

Activitatea normala a tubului digestiv poate varia de la trei scaune pe zi pana la 3 scaune pe saptamana, fara a indica o afectiune subiacenta. De asemenea, aproape fiecare individ poate avea scaune mai rare decat in mod obisnuit si cu caracter temporar, in functie de diversi factori de mediu, precum hidratarea, alimentatia sau schimbarea habitatului. Intelegand cauzele care duc la declansarea constipatiei, pacientii pot prezenta ameliorarea si chiar preventia acesteia pe termen lung.

Pentru a intelege ce inseamna constipatia, trebuie explicat mecanismul prin care functioneaza colonul (intestinul gros). Pe masura ce alimentele semilichide avanseaza in tubul digestiv, pe intreg traiectul intestinal au loc procese de reabsorbtie a apei, astfel incat numai o cantitate mica de apa participa la formarea scaunului.

Scaunul de consistenta crescuta, deshidratat, caracteristic constipatiei, apare atunci cand colonul absoarbe prea multa apa sau cand contractiile musculare ale colonului sunt prea lente, determinand stagnarea materiilor fecale in colon si prelungirea timpului in care apa este extrasa din continutul intestinal.

Principalele cauze ale constipatiei sunt reprezentate de:

Dieta saraca in fibre si bogata in grasimi si alimente procesate - Fibrele alimentare se gasesc in mod obisnuit in legume, fructe si cereale sau derivate ale acestora. Fibrele - atat cele solubile cat si cele insolubile - reprezinta partea fructului, legumei sau a cerealelor pe care organismul nu o poate digera. Fibrele solubile se dizolva in apa cu usurinta si capata in intestin o textura moale, fina, asemanatoare cu un gel, in timp ce fibrele insolubile parcurg traiectul colonic aproape nemodificate. Cantitatea si textura fina a fibrei previn aparitia scaunelor de consistenta crescuta, dificile de eliminat. Asadar, persoanele cu un regim alimentar bogat in fibre sunt mai putin predispusi la dezvoltarea constipatiei. Necesarul zilnic de fibre este de 21-25 grame pentru femei si 31-38 grame pentru barbati. De asemenea alimentele bogate in grasimi animale (lactate, carne) si produsele semi-preparate reprezinta un alt factor de risc in dezvoltarea constipatiei. 

Aportul redus de lichide - Rolul apei din alimente este de a creste gradul de hidratare si fluiditate ale continutului intestinal, conferind astfel volum materiilor fecale si facilitand eliminarea acestora. In absenta contraindicatiilor de ordin cardio-vascular, este indicat un aport hidric de minim 2 L de lichide pe zi, cu cresterea acestuia in perioade de efort fizic sau caldura. Lichidele care contin cofeina pot creste peristaltica intestinala, accelerand astfel tranzitul, insa nu au un rol semnificativ asupra consistentei scaunului. Alcoolul are in general efect diuretic si deshidratant, motiv pentru care este de evitat la pacientii cu constipatie cronica. 

Sedentarismul -  Absenta activitatii fizice regulate duce la constipatie prin incetinirea activitatii intestinale. Joburile sedentare, precum si imobilizarea cauzata de accidente sau diverse patologii, pot de asemenea favoriza constipatia. 

Medicamente. Printre medicamentele care  incetinesc miscarile colonului si pot genera sau accentua tendinta la constipatie, se afla: 
- medicamentele pentru durere (in special narcoticele)
- medicamentele antiacide gastrice care contin aluminiu si calciu
- medicamentele antihipertensive (blocante ale canalelor de calciu)
- medicamente antiparkinsoniene
- medicamente antispastice
- medicamente antidepresive
- suplimente cu fier
- medicamente diuretice
- medicamente anticonvulsivante
- abuzul de laxative

Calatoriile si schimbarea habitatului, sarcina, temporizarea mersului la toaleta si repausul la pat pot reprezenta cauze de constipatie temporara si cel mai frecvent nu reprezinta un motiv de ingrijorare. 

In absenta identificarii unei cauze organice, pacientii pot fi incadrati in categoria de constipatie functionala, printre care se regaseste sindromul de intestin iritabil cu predominanta constipatiei. Sindromul de intestin iritabil (SII) - forma care asociaza constipatie- este caracterizata prin dureri abdominale (adesea cu caracter de crampa) si balonari, insotite de modificare de tranzit (scaderea frecventei si/sau cresterea consistentei). Desi SII poate produce simptome care se pot intinde pe tot parcursul vietii, afectiunea nu este grava si are tendinta de a se accentua in perioadele de stres. 

Abuzul de laxative - Miturile constipatiei au condus la folosirea abuziva a laxativelor (ceaiuri, medicamente, suplimente). Acest obicei este mult mai comun printre oamenii care sunt preocupati sa aiba scaun zilnic. Laxativele nu sunt de obicei necesare si in timp pot sa afecta celulele nervoase din colon si altera capacitatea naturala de contractie a colonului. Prin acelasi mecanism, folosirea regulata a clismelor poate de asemenea sa conduca la o pierdere a functionarii normale a intestinelor. De asemenea, unele laxative, pot genera modifcari de mucoasa intestinala si efect iritativ la acest nivel cu utilizarea pe termen lung. 

Afectiuni si boli tipice

Afectiunile care pot determina constipatie sunt disfunctiile neurologice, metabolice si endocrine si afectiunile sistemice care includ si organele digestive. Aceste dereglari pot incetini tranzitarea materiilor fecale prin colon, rect sau anus.
Printre bolile care pot cauza constipatie se numara:
- Scleroza multipla
- Boala Parkinson
- Pseudo-obstructia intestinala idiopatica cronica
- Accidentele vasculare cerebrale
- Traumatisme ale coloanei vertebrale
- Diabetul zaharat
- Hipotiroidismul
- Hipercalcemia
- Uremia
- Sindromul Down.
Bolile sistemice cu afectarea tubului digestiv care pot determina constipatie sunt:
- Lupusul eritematos sistemic
- Sclerodermia
- Amiloidoza.

Boli ale colonului si rectului care includ obstructii intestinale, aderentele, diverticuloza, tumorile, stricturile colorectale, boala Hirschprung sau cancerul care pot comprima, torsiona sau ingusta intestinul si determina constipatie.

Disfunctiile intestinale (constipatia cronica idiopatica)

Unele persoane sufera de constipatie cronica, care nu raspunde la tratamentele standard. Aceasta situatie rara, cunoscuta sub denumirea de constipatie idiopatica cronica (de origine necunoscuta), poate fi asociata cu tulburari functionale intestinale, cum ar fi cele determinate de alterarea controlului hormonal sau a activitatii nervilor si musculaturii colonice, rectale sau anale. Constipatia functionala este intalnita atat la copii cat si la adulti si este mai frecventa la femei. Scaderea mobilitatii colonului si tranzitul intarziat sunt doua forme ale constipatiei cronice cauzate de scaderea activitatii musculaturii colonului.

In absenta identificarii unei cauze organice, pacientii pot fi incadrati in categoria de constipatie functionala, printre care se regaseste sindromul de intestin iritabil cu predominanta constipatiei. Sindromul de intestin iritabil (SII) - forma care asociaza constipatie- este caracterizata prin dureri abdominale (adesea cu caracter de crampa) si balonari, insotite de modificare de tranzit (scaderea frecventei si/sau cresterea consistentei). Desi SII poate produce simptome care se pot intinde pe tot parcursul vietii, afectiunea nu este grava si are tendinta de a se accentua in perioadele de stres.

Calatoriile si schimbarea habitatului, sarcina, temporizarea mersului la toaleta si repausul la pat pot reprezenta cauze de constipatie temporara si cel mai frecvent nu reprezinta un motiv de ingrijorare. De asemenea, odata cu inaintarea in varsta, are loc o reducere fiziologica a motilitatii intestinale, astfel incat populatia varstnica se prezinta des la medic ac

Majoritatea persoanelor care sufera de constipatie nu au nevoie de teste deosebite pentru diagnostic si pot ameliora si preveni aceasta afectiune prin modificarea stilului de viata. Investigatiile suplimentare pot fi necesare atunci cand se ridica suspiciunea unor afectiuni organice, precum cancerul de colon sau patologiile endocrine sau neurologice.

Studiul tranzitului colorectal - Acest test, rezervat celor cu constipatie cronica, evalueaza timpul necesar alimentelor pentru a tranzita tubul digestiv. Pacientul inghite o substanta radio-opaca, al carei tranzit poate fi urmarit pe un monitor timp de 3 la 7 zile, dupa ce capsula este inghitita. Pacientul urmeaza o dieta bogata in fibre pe parcursul acestui test.

Irigografia - Permite vizualizarea colonului, putand evidentia obstructiile intestinale sau modificari ale mucoasei acestuia.

Sigmoidoscopia sau colonoscopia - Consta in examinarea rectului si a partii de jos a colonului (sigmoidul). Examenul intregului colon se numeste colonoscopie si reprezinta standardul de aur in detectarea cancerului de colon. Aceasta se realizeaza in general sub sedare si permite atat diagnosticarea leziunilor precum polipi, formatiuni tumorale, boli inflamatorii intestinale, precum si interventii de natura terapeutica, precum rezectia polipilor colonici. Neevidentierea unor leziuni, impreuna cu alte teste, poate pune diagnosticul de sindrom de intestin iritabil, acesta reprezentand intotdeauna un diagnostic de excludere. 

Cu toate ca tratamentul depinde de cauza, severitate si durata, in cele mai multe cazuri dieta si schimbarile stilului de viata pot ajuta usurarea simptomelor de constipatie si prevenirea ei. Constipatia cronica este caracterizata de o evolutie indelungata, de peste 3 luni, in ciuda adaptarii stilului de viata.

Regimul alimentar- O dieta cu suficiente fibre (intre 20 si 35 gr pe zi) contribuie la un tranzit intestinal normal. Alimente precum fructele si legumele proaspete (in special cele verzi), ovazul, semintele, fasolea, cerealele, contin cantitati variate de fibre si pot ameliora constipatia. Este indicata reducerea consumului de alcool, branzeturi, carne si alimente procesate.

Acitivitatea fizica si hidratarea- Alte schimbari care pot ajuta la tratarea si preventia constipatiei includ consumul suficient de apa si lichide (supe, ceaiuri, sucuri naturale), exercitii fizice regulat si rezervarea unui timp suficient pentru a merge la toaleta. Pe langa acestea, urgenta de a iesi la toaleta nu ar trebui ignorata.

Laxativele - Majoritatea oamenilor cu constipatie usoara nu au nevoie de laxative. Oricum, pentru cei care au facut schimbari in dieta si in stilul de viata fara o ameliorare a constipatiei, medicul poate recomanda laxativele sau clisma dar pentru o perioada limitata de timp. Laxativele luate pe cale orala se gasesc sub forma de lichid, tablete, guma, pudra si granule, modalitatea lor de actiune fiind diferita. Trebuie avute in vedere si patologiile si medicatia concomitenta ale pacientului, pentru a preveni interactiunile medicamentoase sau reactiile adverse. 
Pacientii care sunt dependenti de laxative trebuie sa reduca treptat folosirea lor, sub indrumarea si supravegherea medicului. Administrarea de laxative pe termen lung duce la pierderea abilitatii contractile naturale a colonului si iritarea mucoasei.

Alte tratamente - Tratamentul se poate adresa unei cauze organice specifice, precum hipotiroidismul, diabetul zaharat, cancerul de colon sau bolile neurolog. De exemplu, medicul poate recomanda incetarea tratamentului sau internarea pentru efectuarea unei operatii care sa corecteze o problema anorectala, ca de exemplu, prolapsul rectal.
Persoanele care sufera de constipatie cronica, cauzata de o disfunctie anorectala pot folosi reactii naturale pentru a reeduca muschii care controleaza contractiile intestinale. Biofeedback-ul implica folosirea unui senzor care sa monitorizeze activitatea musculara care in acelasi timp poate fi urmarita pe ecranul unui computer permitand evaluarea corecta a functiilor organismului.

In absenta ameliorarii constipatiei, din cauza presiunii crescute si a efortului la defecatie, pacientii pot dezvolta in timp complicatii precum diverticuli colonici, hemoroizii interni si externi, fisuri si fistule anale, hernii abdominale sau prolaps rectal. Rectoragiile (sangerarile in scaun), durerile la defecatie sau lipotimia sunt manifestari care nu trebuie ignorate si care necesita adresarea catre medicii specialisti. 
Uneori, constipatia poate duce la complicatii:

- constipatia poate afecta orice individ pentru perioade scurte de timp si nu reprezinta intotdeauna un motiv de ingrijorare
- multi oameni cred ca sunt constipati, dar de fapt tranzitul lor intestinal este normal
- cele mai comune cauze ale producerii constipatiei sunt reprezentate de o dieta anormala si lipsa activitatii fizice
- cauzele suplimentare ale constipatiei includ medicatia, sindromul intestinului iritabil si abuzul de laxative
- un examen medical poate fi singurul test medical inainte de stabilirea tratamentului
- in cele mai multe cazuri, sfaturile simple ajuta la ameliorarea simptomelor si la prevenirea constipatiei: consumul unei diete bogate in fibre, consumul de lichide, activitate fizica regulata, pastrarea unui timp dupa micul dejun sau dupa cina pentru a merge la toaleta netulburat, neignorarea necesitatii de a merge la toaleta;
- de fiecare data cand apare o schimbare semnificativa sau de durata in obiceiurile intestinale, trebuie consultat un medic
- majoritatea oamenilor cu o constipatie usoara nu au nevoie de laxative.