Palpitatiile – cand devin un motiv de ingrijorare?

Palpitatiile sunt senzatiile in care o persoana simte ca inima ii sare din piept, ca ritmul cardiac este neregulat, fiind ori prea rapid, ori prea lent.

Palpitatiile nu dor, si sunt de cele mai multe ori inofensive, insa exista si situatii in care acestea pot trada o afectiune cardiaca. Frecventa medie a batailor inimii unui adult este de 60 de pulsatii pe minut.

Efortul fizic, stresul, emotiile puternice, anumite medicamente, consumul de bauturi si de alimente bogate in cofeina, consumul de alcool si tabagismul cresc frecventa cardiaca, inclusiv la persoanele sanatoase.

Palpitatiile pot sa apara insa si pe fondul unor afectiuni precum cel al bolilor tiroidiene sau al anemiei, dar si in cazul febrei, schimbarilor hormonale asociate cu menstruatia si cu perioada de sarcina.

De cele mai multe ori, palpitatiile nu sunt expresia unei boli de inima, ci a mai multor factori extra-cardiaci. La o persoana sanatoasa, palpitatiile se produc din cauza stresului, suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, oboselii excesive sau sedentarismului.

Palpitatiile sunt cel mai adesea resimtite in piept, dar pot fi localizate de catre pacienti si in gat sau epigastru.

De cele mai multe ori, stresul sau anxietatea reprezinta unul dintre principalii factori ai aparitiei palpitatiilor. De asemenea, acestea pot aparea din cauza unui consum exagerat de cofeina, alcool, nicotina. Uneori insa acestea apar si pe fondul unor boli cardiace - in asemenea situatii, palpitatiile pot fi cauza unor tulburari de ritm serioase sau chiar grave.

De aceea, este extrem de important ca pacientii care se confrunta cu palpitatii sa se prezinte la medic pentru investigatii, mai ales daca palpitatiile sunt urmate si de stari de ameteala, lesin sau durere toracica.

• Emotiile puternice precum teama, stresul, atacul de panica;

• Consumul de cofeina, nicotina, alcool;

• Activitatea fizica intensa;

• Hipertiroidismul;

• Anemia, febra, deshidratarea;

• Hipoglicemia;

• Sarcina.

Atunci cand palpitatiile apar in contextul unor boli cardiace, acestea sunt cel mai adesea expresia unei tulburari de ritm cardiac. Doar in cazuri rare palpitatiile sunt un semn de boala – fie hipertiroidism, fie o aritmie cardiaca. Aritmia poate insemna batai prea rapide, adica tahicardie, batai prea rare, adica bradicardie sau batai neregulate, adica fibrilatii atriale.

Cea mai importanta investigatie pe care trebuie sa o efectueze pacientii care sufera de palpitatii este EKG-ul (electrocardiograma), care va stabili in primul rand cauza bolii. Totodata, cu ajutorul EKG-ului se va stabili tipul de tulburare de ritm cardiac.

Sunt insa si situatii cand, pentru a stabili cauza palpitatiilor, pacientul va efectua si alte investigatii precum hemoleucograma, activitatea tiroidei sau examene radiologice.

Tratamentul palpitatiilor se va recomanda in functie de substratul, dar si de boala care le-a produs. Adoptarea unui stil de viata echilibrat, evitarea fumatului, consumului de alcool si de cafea, administrarea de medicamente sedative si anxiolitice sunt necesare in cazul palpitatiilor fara substrat patologic cardiac.

Tratamentul pacientilor cu palpitatii pe fondul unor boli cardiovasculare se va stabili in functie de afectiune si de tipul tulburarii de ritm care le-a produs. Tratamentul poate fi unul farmacologic, constand in administrarea de antiaritmice, insa uneori poate fi indicata implantarea de defibrilatoare cardiace sau anumite terapii de revascularizare miocardica percutana sau chirurgicala.