Aritmie sau palpitatii: cum le diferentiem?

Tulburarile de ritm se caracterizeaza prin afectarea circuitului electric fiziologic al inimii.Aritmia apare atunci cand impulsurile electrice, ce controleaza bataile inimii, nu functioneaza corect.

Acest lucru poate determina afectarea frecventei cardiace sau a nodului sinoatrial care reprezinta pricipala sursa de generare a impulusrilor electrice.

Aritmiile sunt afectiuni comune si, de obicei, nu pun viata in pericol, insa daca interfereaza cu fluxul sanguin normal, pot deteriora creierul, plamanii si alte organe vitale. Daca raman netratate, aceste aritimii pot pune viata in pericol.

Inima este impartita in 4 camere, doua atrii, in partea superioara si doi ventriculi, in cea inferioara. Astfel, inima este alcatuita din doua jumatati, cu cate un atriu si un ventricul, formand doua pompe, cate una pentru fiecare parte a inimii. Printre proprietatile electrice ale inimii, se numara si capacitatea fibrelor miocardice de a genera impulsuri electrice si de a le conduce catre toate celulele miocardului cu rol contractil.

Intr-o inima sanatoasa, exista impulsuri electrice, cu un traseu bine stabilit, ce coordoneaza activitatea muschiului cardiac, astfel incat sangele sa fie pompat in mod corespunzator.

Primul impuls electric este trimis din nodul sinusal, situat in partea de sus a atriului drept. Acest semnal electric este trimis in toate fibrele musculare ale inimii pentru a impinge sangele din atrii catre ventricule.

Aceleasi semnale electrice sunt transmise ventriculilor prin intermediul nodului atrioventricular si duc la contractarea ventriculilor dupa ce s-au umplut cu sange din atrii. Prin contractia ventricului drept, sangele este trimis catre plamani, iar prin contractia ventricului stang, sangele pleaca spre restul corpului.

Acest ritm normal al sangelui se numeste ritm sinusal, deoarece este controlat de nodul sinusal. Orice intrerupere a acestor impulsuri electrice poate afecta inima.

In conditii normale, partea stanga si cea dreapta a inimii bat consecutiv, una dupa alta, acest lucru mentinand fluxul sanguin in miscare, intr-o maniera continua de pompare. O inima sanatoasa va repeta acest proces de aproximativ 100000 de ori pe zi. Ritmul normal al inimii este intre 60 si 90 de batai pe minut.

Clasificarea aritmiilor in functie de frecventa cardiaca se face in:

Bradicardie

Bradicardia reprezinta frecventa cardiaca scazuta. Este definita ca o frecventa cardiaca mai mica de 60 de batai pe minut. Ritmul scazut al inimii poate sugera faptul ca inima nu asigura fluxul sanguin necesar intregului corp.

Exista momente cand bradicardia nu reprezinta o problema. Sportivii au, de obicei, bradicardie, deoarece inimile lor sunt mai eficiente si pot pompa cantitatea de sange necesara organismului, dar cu mai putine batai.

Din punct de vedere anatomic, bradiaritmiile pot avea drept cauza:

-afectarea nodului sinusal care este responsabil pentru stabilirea ritmului inimii. Daca impulsurile electrice nu sunt transmise in mod corespunzator, inima poate pompa sange prea incet sau neregulat 

-tulburari de conducere atrio-ventriculara/ intraventriculara

Tahicardie

Tahicardia reprezinta ritmul rapid al inimii, definit printr-o frecventa cardiaca mai mare de 100 de batai pe minut. Cele mai frecvente tipuri de tahicardie sunt tahicardia sinusala, supraventriculara si tahicardia ventriculara.

Tahicardia supraventriculara. Acest tip de aritmie este caracterizat prin cresterea brusca a frecventei cardiace. Tahicardia supraventriculara poate fi cronica sau poate incepe si termina brusc.

De obicei, dureaza cateva secunde sau cateva ore si poate duce la valori ale frecventei cardiace mai mari de 160 de batai pe minut. Cele mai frecvente tipuri de tahicardie supraventriculara sunt fibrilatia atriala si flutter-ul atrial.

Fibrilatia atriala duce la frecvente cardiace cuprinse intre 150 si 300 batai pe minut. Atriile se misca atat de rapid incat nu se pot contracta complet, acest lucru provocand disconfort.

Riscul este mai crescut pentru persoanele cu varste mai mari de 60 de ani. Lasata netratata, fibrilatia atriala poate duce la accident vascular cerebral.

Flutter-ul atrial este caracterizat prin batai ale inimii mai ritmice si mai constante decat in cazul fibrilatiei atriale. Flutterul atrial poate surveni brusc si sa puna viata in pericol. Acest tip de tahicardie apare cel mai frecvent la persoanele cu alte afectiuni cardiace.

Tahicardia ventriculara. Acest tip de aritmie incepe in ventriculii inimi. Cele mai multe cazuri apar la persoanele care au deja afectiuni cardiace.

Poate duce la valori de peste 200 de batai pe minut ale inimii. Daca nu se intervine prompt, complicatia de temut este fibrilatia ventriculara.

Fibrilatia ventriculara poate fi insotita de batai bruste ale inimii, foarte rapide, neregulate si haotice. Fibrilatia ventriculara este cauza principala a stopului cardiac.

Contractii cardiace premature

Bataile cardiace premature pot duce la senzatia ca inima sare peste o bataie. In realitate, ritmul cardiac normal a fost intrerupt de o bataie ce a avut loc prea devreme, astfel existand o bataie suplimentara intre cele doua batai normale ale inimii.

Palpitatiile sunt reprezentate de senzatii de constientizare ale batatilor inimii. Persoanele cu palpitatii au senzatia ca inima sare o bataie sau adauga o bataie in plus.

Bataile inimii sunt simtite foarte puternic in piept sau gat. Palpitatiile sunt, de obicei, asociate cu un ritm cardiac anormal.

De cele mai multe ori, palpitatiile nu pun viata in pericol si trec de la sine, dar, in unele cazuri, palpitatiile pot indica afectiuni grave. In evaluarea palpitatiilor, se va tine cont de frecventa acestora, evolutia, aparitia/oprirea lor, precum si alte simptome asociate.

Cauzele posibile ale palpitatiilor includ:
• Efortul exagerat;
• Consumul de cafeina, tutun si droguri;
• Stresul;
• Frica si anxietatea;
• Deshidratarea si anomaliile electrolitice;
• Modificarile hormonale, inclusiv sarcina;
• Hipoglicemia;
• Anemia si hemoragiile;
• Febra;
• Anumite medicamente.

Cele mai multe cazuri de palpitatii sunt inofensive, dar pot fi grave atunci cand sunt asociate cu:
- Aritmii;
- Alte boli cardiace;
- Defecte ale valvelor cardiace.
- Necesitatea asistentei medicale

Atat in cazul palpitatiilor, cat si al aritmiilor, este necesara asistenta medicala daca afectiunea este insotita de:
- Slabiciune;
- Vertij;
- Lesin;
- Confuzie;
- Transpiratii excesive;
- Durere precordiala;
- Durere in brate, gat, piept, maxilar sau spate;
- Frecventa cardiaca in stare de repaus mai mare de 100 de batai pe minut;
- Dispnee.

Atat pentru diagnosticarea palpitatiilor si aritmiilor, dar si a cauzelor acestora, medicul cardiolog poate cere urmatoarele examinari:
- Analize de sange;
- Teste de urina;
- Teste de stres;
- Monitorizare Holter;
- Ecocardiografie;
- Electrocardiograma;
- Radiografie toracica;
- Electrofiziologie cardiaca;
- Angiografie coronariana.

Tratamentele pentru aceste afectiuni depind de cauze, dar si de cat de afectata este starea de sanatate.

Este important de retinut ca nu toate cazurile de aritmie sunt periculoase. Inima poate sa fie sanatoasa, dar ritmul sa fie intrerupt de stres, factori emotionali sau de activitatea fizica.

Tratamentul aritmiei include:
• Medicamente – pentru stabilizarea ritmului cardiac sau pentru tratarea cauzelor aritmiei;

Studiu electrofiziologic-urmat sau nu de ablatie prin curent de radiofrecventa;

Tilt test;

• Stimulator cardiac – stimuleaza inima pentru a mentine un ritm cardiac adecvat, in cazul in care este prea scazut;
• Defibrilator cardiac implantabil – monitorizeaza si corecteaza ritmul cardiac daca este periculos, folosind un curent electric usor;
• Cardioversie electrica – foloseste un soc electric usor, pentru restabilirea ritmului cardiac normal;
• Chirurgie – pentru inlaturarea sau dezactivarea zonelor defectoase ale inimii.

In cazul palpitatiilor, medicul trebuie sa abordeze orice afectiuni care stau la baza acestora. De multe ori, cauza nu poate fi detectata, iar tratamentul nu poate fi instaurat.

Atat in cazul palpitatiilor, cat si al aritmiilor, sunt indicate modificari ale stilului de viata, precum gestionarea stresului, renuntarea la fumat, reducerea consumului de alcool si al alimentelor nesanatoase, practicarea exercitiilor fizice regulate si reducerea consumului de cafeina.

Este recomandata monitorizarea zilnica a tensiunii arteriale si a frecventei cardiace si mentinerea unei greutati corporale sanatoase.

Chiar daca aceste afectiuni, in unele cazuri, sunt inofensive, este indicata consultarea unui medic. Acesta poate diagnostica corect afectiunea si poate oferi tratamentul si sfaturile necesare gestionarii acesteia, in vederea tratarii cu succes. Majoritatea persoanelor cu aritmie sau palpitatii pot trai o viata normala.