Anhidroza sau lipsa transpiratiei - cand devine periculoasa?

Anhidroza si hipohidroza reprezinta afectiuni ce se pot caracteriza prin incapacitatea organismului de a transpira atunci cand temperatura este crescuta. Anhidroza se refera la absenta totala a transpiratiei, iar hipohidroza se refera la reducerea cantitatii de transpiratie fata de normal.

Prin transpiratie se permite eliminarea caldurii din corp. Astfel, daca oamenii nu pot transpira in mod corespunzator, nu isi pot raci corpul, putand exista consecinte nedorite.

In general, daca afectiunea afecteaza doar o portiune mica a corpului nu exista pericole. Cu toate acestea, atunci cand tot corpul este afectat apare supraincalzirea acestuia si creste riscul de pierdere a vietii.

O persoana poate sa nu isi dea seama ca sufera de anhidroza pana cand aceasta nu se agraveaza.

Anhidroza si hipohidroza apar atunci cand glandele sudoripare nu functioneaza partial sau total. Motivele posibile ale acestor probleme sunt reprezentate de:

-Traumatismele nervilor care controleaza procesul transpiratiei;
- Sindromul Ross;
- Amiloidoza;
- Diabetul;
- Abuzul de alcool pe termen lung, urmat de neuropatia alcoolica;
- Sindromul Sjogren;
- Cancerul pulmonar;
- Sindromul Horner;
- Afectiuni cutanate sau diferite leziuni ale pielii, precum arsuri grave sau chiar lepra;
- Traumatisme ale glandelor sudoripare;
- Sclerodermia;
- Boala grefa contra gazda.

Anhidroza poate fi, de asemenea, un simptom al deshidratarii severe, care apare atunci cand organismul pierde mai multe fluide decat sunt necesare. De asemenea, anumite medicamente pot produce anhidroza.

Acestea sunt reprezentate de agentii anticolinergici (benztropina, biperiden, orfenadrina), antidepresivele triciclice si inhibitorii anhidrozei carbonice (acetazolamida, metazolamida, topiramat).

Anhidroza poate afecta numai o parte a corpului, doua sau mai multe parti sau chiar intregul corp. Cele mai frecvente semne si simptome asociate anhidrozei sunt reprezentate de:

• Absenta sau reducerea cantitatii de transpiratie care a apare ca raspuns la caldura sau efort;

• Ameteli si slabiciune;

• Inrosirea fetei;

• Sensibilitate la temperaturi ridicate, din cauza incapacitatii de racire a corpului.

Persoanele care au afectate doar cateva zone ale corpului pot constata ca regiunile neafectate transpira excesiv, tocmai pentru a incerca sa compenseze. O parte a corpului poate fi complet uscata, in timp ce alta poate fi umeda.

In cazul in care corpul este afectat in proportii mari, efortul fizic si temperaturile ridicate pot duce la crampe si la epuizare.

Vizita la medic a unui pacient cu anhidroza trebuie realizata cat mai rapid atunci cand simptomele clasice sunt insotite de:

- Cresterea frecventei cardiace;
- Pierderea echilibrului sau ameteli;
- Senzatie de greata;
- Alterarea starii generale;
- Fatigabilitate si slabiciune.

Pacientii care sufera de raceala sau gripa trebuie sa anunte imediat un medic pentru a fi supravegheati. In multe cazuri, acesti pacienti pot avea febra, iar organismul nu poate fi racit in mod natural.

Varsta inaintata reprezinta unul dintre principalii factori de risc. Totusi, exista si alti factori de risc asociati anhidrozei. Acestia sunt reprezentati de:

• Mutatiile genetice anumite schimbari in structura genelor pot determina anomalii care duc la functionarea incorecta a glandelor sudoripare;

• Diabetul – diabetul poate provoca anormalitati in functionarea glandelor sudoripare;

• Afectiunile cutanate – eruptiile cutanate si psoriazisul sunt doar cateva dintre afectiunile cutanate ce pot afecta glandele sudoripare si pot provoca anhidroza;

• Tesutul cicatricial – daca glandele sudoripare nu se vindeca in mod corespunzator dupa anumite leziuni, riscul de anhidroza creste considerabil.

In situatiile de urgenta, cadrele medicale trebuie sa ia masuri pentru racirea pacientului si sa administreze fluide pentru stabilizare. Pot fi efectuate teste pentru confirmarea diagnosticului si pentru excluderea altor cauze posibile.

De exemplu, prin testarea reflexului axonal sudomotor cantitativ (QSART) se pot analiza nervii care regleaza transpiratia. De asemenea, acest test poate evalua tulburarile sistemului nervos autonom, neuropatiile periferice si alte tipuri de tulburari dureroase.

Electrozi umpluti cu acetilcolina sunt plasati pe incheieturile mainilor si in diferite zone ale picioarelor. Stimularea electrica usoara este aplicata la nivelul pielii, iar acetilcolina patrunde in piele. Aceasta stimuleaza glandele sudoripare, iar raspunsurile primite sunt analizate.

O alta investigatie utilizeaza electrozi cu administrare de pilocarpina. Aceasta stimuleaza glandele sudoripare, iar rezultatele sunt inregistrate pe un material special din cauciuc siliconic.

Investigatiile termoreglarii evalueaza reactia intregului organism. Astfel, intregul corp este acoperit cu o pulbere rosie speciala, care atunci cand intra in contact cu transpiratia isi schimba culoarea in violet.

De asemenea, zonele din corp care transpira pot fi evaluate prin scanarea corpului cu un dispozitiv special.

Trebuie cunoscut faptul ca biopsiile pot ajuta la examinarea glandelor sudoripare si a celulelor pielii.

Tratamentul se concentreaza pe afectiunea de baza care a provocat anhidroza. Pacientii cu anhidroza care afecteaza doar o mica regiune a corpului nu necesita intotdeauna tratament.

Totusi, medicamentele care ar putea ajuta includ prednisolonul si anestezicele locale injectate in tesutul nervos simpatic de la nivelul gatului.

In cazul in care cauza este necunoscuta, optiunile de tratament sunt limitate. Activitatile fizice trebuie evitate, iar mediile care pot ridica temperatura corporala nu trebuie frecventate.

De asemenea, orice activitate trebuie efectuata in locuri racoroase si sub supravegherea unei persoane pregatite sa intervina.

Persoanele care nu transpira atunci cand fac exercitii fizice sau atunci cand sunt expuse la temperaturi crescute au un risc mai mare de a dezvolta accident vascular cerebral din cauza caldurii.

Aceasta afectiune reprezinta o urgenta medicala ce poate provoca leziuni ale creierului si organelor interne.

Fara tratament adecvat din partea cadrelor medicale, accidentul vascular cerebral poate fi fatal. Solicitarea interventiei cadrelor medicale trebuie sa se faca fara intarziere, apeland numarul unic de urgenta 112.

Trebuie cunoscut faptul ca exista si cateva remedii naturale pentru anhidroza ce pot fi realizate acasa. Cateva exemple sunt reprezentate de:

• Suplimente de ghimbir si boabe de soia – adaugarea acestora in alimentatie poate ajuta la imbunatatirea fluxului sangvin si la promovarea transpiratiei;

• Bicarbonatul de sodiu – acesta poate ajuta la cresterea capacitatii unei persoane de a transpira prin cresterea fluxului capilar. Exista suplimente orale ce pot fi utilizate cu succes;

• Sucul de castravete acest suc este extrem de util in cresterea hidratarii, astfel imbunatatind productia de transpiratie.

Daca anhidroza nu este severa, remediile la domiciliu pot ajuta. Cu toate acestea studiile stiintifice nu sustin aceste metode, iar medicul trebuie consultat inainte de a fi incercate.

Anhidroza este o afectiune care se caracterizeaza prin absenta transpiratiei. Severitatea si manifestarile acestei afectiuni variaza de la persoana la persoana si impun tratamente diferite.

In unele cazuri, pacientii isi pot desfasura activitatile in mod obisnuit, dar exista si cazuri in care se interzic activitatile solicitante sau in regiuni calde. In general, cu o supraveghere medicala optima, prognosticul acestor pacienti este favorabil.