Infectiile digestive cu Escherichia coli (E. coli)

Eschierichia coli (numita de asemenea si E. coli) este o bacterie ce poate cauza infectii serioase. Mai multe sute de tipuri sau specii de E. coli traiesc in mod obisnuit in tubul digestiv la oameni si animale.

Unele specii produc o toxina puternica care determina diaree sanguinolenta si rar pot cauza probleme hematologice grave si chiar insuficienta renala.

Cel mai comun tip de E. coli este E. coli O157:H7 (numerele si literele indica tipul de E. coli). Alte tipuri de E. coli pot determina infectii ale tractului urinar sau alte infectii.

Copiii sunt mai predispusi decat adultii sa faca infectii digestive cu E coli O157:H7 (E. coli enterohemoragic). Cei mai multi oameni cu infectie vor avea urmatoarele simptome:
- crampe severe la stomac si abdomen sensibil
- diaree apoasa initial care poate deveni in evolutie sanguinolenta
- greata si varsaturi.

Unele persoane care au infectie cu bacteria E. Coli pot sa nu aiba nici un simptom. Ei pot raspandi infectia fara sa fie constienti de acest lucru. Sunt multe alte afectiuni care au simptome asemanatoare cu cele ale infectiei cu E. coli. Diagnosticul infectiei cu E coli poate fi dificil pentru ca cele mai multe infectii bacteriene cu E. coli care produc diaree sunt insotite de febra mare. Daca febra este de intensitate medie sau este absenta, medicul poate suspecta ca o alta bacterie a produs simptomatologia.
Diareea sanguinolenta este obisnuita in cazurile confirmate de infectie cu E. coli dar bacteria poate produce si diaree nesanguinolenta.
Simptomatologia obisnuita a infectiei cu E. coli se termina dupa aproximativ o saptamana fara alte complicatii. Oricum, probleme hematologice grave si probleme renale pot sa apara la 2-14 zile dupa aparitia diareei. Aceste probleme pot determina insuficienta renala si uneori alterarea starii de sanatate pe termen lung sau moarte la unii copii si varstnici.

Evaluarea medicala in diareea cauzata de E coli O157:H7 incepe in mod obisnuit cu examenul clinic general si istoricul medical.
In timpul cand se efectueaza istoricul medical, doctorul va pune intrebari precum:
- cand a inceput diareea, cat timp a trecut de la ultimul scaun si cat de frecvente sunt crampele abdominale?
- este prezent sangele in scaun, iar daca este in ce cantitate este prezent?
- daca pacientul a prezentat frisoane sau febra?
- daca pacientul a avut crampe abdominale, greata sau varsaturi?
- daca pacientul se simte obosit sau este irascibil?
- daca pacientul se simte slabit sau ametit?

Infectiile cu E. coli se preteaza usor la confuzii cu alte afectiuni cu simptome similare precum bolile infectioase. Medicul poate banui o persoana de infectie cu E. coli daca a fost expusa la bacterie.
In timpul efectuarii istoricului medical, medicul poate intreba:
- daca persoana a stat intr-un centru de ingrjiri de zi, daca a fost la scoala, daca a fost intr-un sanatoriu particular sau intr-o alta institutie ce ofera ingrijiri pentru adulti
- daca a mancat recent intr-un restaurant
- daca a consumat carne insuficient preparata termic, lapte nepasteurizat sau alte produse din lapte sau a consumat sucuri nepasteurizate
- daca a avut contact cu o persoana care are sau a avut recent diaree
- daca a calatorit recent
- daca a utilizat antibiotice recent.

In timpul examenului clinic general, medicul va verifica:
- temperatura
- tensiunea arteriala si pulsul
- tegumentul pentru a vedea gradul palorii
- sensibilitatea abdominala
- rectul prin tuseu rectal pentru depistarea sangelui in scaun.

Medicul care suspecteaza infectie cu E coli va solicita coprocultura (cultura din scaun) pentru a identifica tipul de E coli responsabil de imbolnavire. Deoarece bacteria poate disparea din organism in cateva zile, un esantion din scaun trebuie prelevat cat mai curand posibil de la instalarea simptomatologiei.
Cateodata pot fi folosite si alte teste pentru depistarea bacteriei, insa acestea nu se utilizeaza in mod curent.
Daca copilul sau varstnicul sunt diagnosticati cu infectie cu E. coli, ei trebuie urmariti pentru a prevenii aparitia complicatiilor hematologice grave sau afectiunilor renale. Monitorizarea pacientilor necesita teste de sange si urina pentru a determina elementele esentiale din sange si alte lichide din organism.

Tratamentul infectiei cu E coli O157:H7 implica in principal tratamentul complicatiilor, in special deshidratarea cauzata de diaree.
Daca apar simptome datorate alterarilor hematologice severe si disfunctiilor renale, precum anemia sau insuficienta renala, tratamentul trebuie sa includa:
- reechilibrarea atenta a tulburarilor hidroelectrolitice
- dializa, pentru a filtra reziduurile din sange; unele persoane cu insuficienta renala datorata infectiei cu E. coli necesita dializa
- transfuzia de sange, care trateaza anemia prin introducerea unor hematii fapt ce imbunatateste oxigenarea.

Tratament medicamentos

Majoritatea adultilor fara alte probleme medicale care fac infectie cu E. coli se vindeca in 5-10 zile fara tratament medicamentos. Antibioticele nu sunt de obicei recomandate. Medicul trebuie anuntat daca o persoana considera ca are infectie cu E. coli si face tratament cu antibiotice.
Medicamentele antidiareice eliberate cu sau fara reteta nu se utilizeaza pentru tratarea infectiei cu E coli. Multe antidiareice incetinesc tranzitul intestinal ceea ce determina stationarea mancarii si rezidiurilor alimentare in intestin. Aceasta permite ca din intestin sa se absoarba mai multe toxine produse de E coli datorita incetinirii tranzitului intestinal, crescand astfel riscul complicatiilor precum tulburarile hematologice severe sau alterarea functiei renale.

Trebuie evitate urmatoarele medicamente antidiareice eliberate fara prescriptie medicala daca o persoana banuieste ca are infectie cu E. coli:
- produse care contin loperamid hydroclorid; acestea includ Imodium, Imodium A-D, Maalox Antidiareic, Kaopectate II. Nota: Maalox si Kaopectate II sunt comercializate sub diferite denumiri. Doar cele care au in componenta loperamid trebuie evitate.
- produse care contin salicilati: aceste includ Pepto-Bismol si produse similare antidiareice pa baza de bismut, aspirina si ibuprofen (Advil); salicilatii pot creste sangerarea la nivelul intestinului.

De retinut!

Medicamentele antidiareice eliberate pe baza de reteta pot fi daunatoare persoanelor care au infectie cu E coli. Medicul poate sa prescrie unul dintre aceste medicamente daca nu stie ca diareea este datorata infectiei cu E coli. Bolnavul trebuie sa discute cu medicul despre simptomele sale. Schimbul de informatii este important pentru stabilirea unui diagnostic corect.

Trebuie evitate urmatoarele medicamente antidiareice eliberate pe baza de reteta atunci cand se suspecteaza o infectie cu E. coli:
- difenoxin hydroclorid cu sulfat de atropana (Motofen)
- difenoxylat hydroclorid cu sulfat de atropana (Lomotil)
- loperamid hydroclorid (Imodium).

Tratament ambulator (la domiciliu)

Tratamentul la domiciliu al infectiei cu E. coli O157:H7 consta in mentinerea confortului individual si prevenirea raspandirii bacteriei. Pentru a impiedica infectarea trebuie luate masuri de preventie. Atunci cand o persoana crede ca ea sau un apropiat al ei are infectie cu E coli trebuie sa anunte de urgenta medicul. Simptomele diareei nu trebuie tratate cu medicamente eliberate sau nu pe baza de reteta.
Nu trebuie folosite medicamente eliberate sau nu pe baza de reteta daca o persoana are diaree sau diaree sanguinolenta cauzata probabil de infectia cu E. coli. Aceste medicamente includ Imodium, Maalox antidiareic sau Kaopectat II. Nu trebuie luate alte medicamente de catre o persoana care s-a insanatosit de curand.

Pentru a preveni deshidratarea si a inlocui lichidele pierdute de organism se recomanda sa se bea putina apa des sau alte bauturi rehidratante. Pentru ca deshidtratarea este mai periculoasa la copil, medicul trebuie anuntat daca parintii cred ca acesta este deshidratat. Stomacul nu poate face fata unei cantitati prea mari de lichide administrate dintr-o data. Cand apar semne moderate de deshidratare precum urmatoarele, trebuie anuntat medicul:
- uscaciunea gurii
- ochi care nu pot lacrima
- urina putina si concentrata (maronie)
- ameteli.

In special la copii si la adultii peste 65 ani trebuie sa se acorde atentie marita la problemele bolilor de sange si renale precum febra, slabiciunea, paloarea tegumentelor, emisiune redusa de urina. Daca unul din aceste simptome apar trebuie anuntat imediat doctorul.

Prevenirea raspandirii infectiei prin contaminarea apei si alimentelor

Infectia digestivacu E coli prin contaminare de la apa si alimente poate fi prevenita prin respectarea unor masuri de igiena si de manipulare a alimentelor.
Fierberea carnii se face pana la cel putin 71 grade C. Carnea trebuie fiarta pana pierde toata culoarea roza, dar nu trebuie sa ne bazam numai pe culoare pentru a sti daca este gatita. Verificati temperatura cu un termometru de carne. Despicati la restaurant si acasa hamburgerii pentru a va asigura ca au fost gatiti complet. Sosul trebuie sa fie clar sau galbui, fara urme roze. Nu mancati niciodata carnea cruda sau insuficient fiarta.
Cand preparam mancarea:
- spalarea mainilor chiar cu apa fiarta si sapun in special dupa ce s-a manipulat carne cruda
- totdeauna se spala ustensilele de bucatarie, marginile taietoare, vasele, masa de preparare, vasele de gatit capacele, cu apa fiarta si detergent, imediat ce ele au venit in contact cu carnea cruda; nu se pune carnea fiarta inapoi pe farfuria pe care a fost carnea cruda pana ce nu se spala cu apa fiarta, detergent si se usuca
- se foloseste masa de taiat carnea cruda separat de masa pentru alte alimente
- se pastreaza separat carnea cruda de animale, pasari, fructe de mare, fata de vegetale, fructe, paine si alte alimente care au fost preparate pentru mancat
- se foloseste numai lapte, produse din lapte, sucuri ambalate, pasteurizate; la aceste produse se verifica eticheta "pasteurizat"; produsele facute din concentrate sunt asimilate celor pasteurizate
- se recomanda numai apa de baut care a fost tratata (clorinata)
- calatorind in tarile in curs de dezvoltare nu se recomanda consumul de inghetata sau apa fara analiza (eticheta); toata apa de consum trebuie sa fie fiarta sau imbuteliata
- se recomanda consumul de hrana cat mai fierbinte, evitarea fructelor si vegetalelor crude, pe care fiecare persoana trebuie sa si le decojeasca singura.

Prevenirea raspandirii infectiei de la o persoana la alta

Masuri pentru prevenirea raspandiri infectiei cu E. coli de la o persoana la alta:
- spalarea cat mai des a mainilor si totdeauna dupa scaun sau schimbarea scutecelor
- daca acasa sunt mai multe bai, persoana cu infectie sa foloseasca numai una din bai care sa fie destinata numai ei
- manipularea si indepartarea cu atentie a scutecelor murdare; daca infectia este la un copil mic se folosesc scutece de unica folosinta in locul celor clasice pana la vindecarea copilului
- adultii sa fie siguri ca dupa folosirea baii, copilul se spala amanuntit pe maini; copiii infectati cu E. coli trebuie sa evite contactul cu alti copiii in special in timpul inotului
- spalarea mainilor si pielii cu solutie dezinfectanta
- persoanele care au fost diagnosticate ca au infectie cu E. coli nu trebuie sa manipuleze mancarea ori sa munceasca in centre de zi sau alte institutii pana cand examenul bacteriologic al scaunului nu este negativ; la o persoana care a luat antibiotic examenul bacteriologic al scaunului trebuie luat la cel putin 48 de ore de la ultima doza de antibiotic
- apa din bazinul de inot tebuie clorinata.