Infectia cu Salmonella

Salmonella este un bacil gram negativ ce face parte din familia Enterobacteriaceae, genul Salmonella, un germen nesporulat, mobil si flagelat ce poseda un antigen specitic, somatic O.

Bacteria traieste in tractul intestinal al animalelor infestate, dar si la om, contaminand o varietate destul de mare de alimente cum ar fi: oua, carne, lapte, legume, fructe, unt, branzeturi, chiar si fructe de mare.

Epidemiologie

Contaminarea este interumana, iar sursa de infectie fiind convalescenti, dar si de purtatori sanatosi, consumatori de oua, maioneza, unt, carne, derivate, in special de pasare, lapte nefiert, scoici etc.

Perioada de incubatie este dependente de doza infectata, fiind invers proportionala cu variatii intre 72 de ore sau 6-12-36 de ore.

Debutul este brutal cu febra crescuta (39-40 grade Celsius) precedata de cele mai multe ori de frisoane, alterarea starii generale, cefalee, varsaturi, mialgii si dureri abdominale de tip colicativ, in special in zona periombilicala.

Salmonella poate determina scaune diareice apoase de culoare galben-verzui cu miros fetid, abundente cantitativ, conducand la aparitia deshidratarii in diverse grade, uneori ajungandu-se la soc hipovolemic in formele grave si uneori deces.

In functie de sistemul imun al fiecaruia sau in caz de imunodepresie exista riscul aparitiei bacteriemiei cu consecinte grave asupra starii de sanatate.

De remarcat faptul ca procesul infectios incepe atunci cand toxinele ajung la nivelul tractului gastro-intestinal, intrand in intestinul subtire si multiplicandu-se la nivelul peretelui acestuia, iar raspunsul local al endotoxinelor eliberate determina aparitia semnelor si simptomelor gastro-intestinale.

Daca bacteriile sunt luate in urma ingestiei de alimenmte infectate nu sunt afectate aspectul lor, dar in acelasi timp nici gustul si nici mirosul nu au de suferit.

Pentru a evita infectarea trebuie respectate urmatoarele reguli generale:

- gatiti la temperaturi mari si cat mai bine mai ales carnea de pui, rata, curcan etc.;

- nu consumati lapte crud, nici nu gatiti cu oua crude sau mai vechi de 30 de zile;

- nu mancati si nu beti apa sau alimente din surse necunoscute de dumneavostra.

Mai trebuie respectate si regulile de manevrare a alimentelor ce includ:

- spalarea cat mai mult timp sub jet de apa fie rece, fie fierbinte a legumelor inainte de consum;

- spalati si ouale inainte de a le consuma, chiar cu detergent daca sunt prea murdare;

- dezinfectati cat mai bine blaturile, ustensilele inainte de gatit;

- spalati cat mai bine mainile ori de cate ori treceti de la un preparat la altul deoarece exista riscul de contaminare incrucisata atunci cand mainile nu sunt spalate dupa ce ati taiat carnea spre exemplu, iar apoi taiati salata.

Un alt exemplu concludent de contaminare incrucisata este atunci cand zeama din carnea cruda contaminata vine in contact cu alimente gata pregatite pentru consum si, fara sa sesizam acest lucru, le consumam si, astfel, declansam aparitia afectiunii dintr-o simpla neatentie.

Alte reguli generale sunt valabile pentru cei ce au ca animele de companie soparle, serpi sau broaste testoase deoarece ele pot fi purtatoare si, astfel, se poate raspandi boala in cadrul intregii familii. Acestea trebuie tinute la distante de copii, batrani sau persoane imunosuprimate.

In ceea ce priveste igiena in randul copiilor mici si mai ales in cazul in care se incepe diversificarea, riscul de a dezvolta infectia este mult mai mare si igiena trebuie facuta cu mare atentie, incepand de la spalatul pe maini inainte sa il hraniti, pana la a folosi tacamuri si vase in care sa preparati alimentele doar pentru ei.

Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza criteriilor epidemiologice prin relatarea consumului de alimente contaminate si uneori nepreparate termic cum ar fi: maioneza, salata boeuf, prajituri si torturi ce au la baza creme cu unt si oua, dar si aparitia simptomelor in grade diferite a tuturor membrilor familiei care au consumat din alimentele contaminate.

Al doilea criteriu pe care se pune diagnosticul sunt datele clinice referitoare la debutut brusc, la cate ore de la ingerarea alimentului, contextul febril insotit de frisoane sau nu, diareea, varsaturile, durerile abdominale colicative si alterarea starii de sanatate.

A treia etapa este confirmarea prezentei Salmonellei in urma examenelor de laborator, cea mai relevanta fiind coprocultura.

Tratamentul consta in primul rand in internarea pacientului intr-o sectie de boli infectioase cel mai adesea, dar si pentru reechilibrarea hidro-electrolitica data de sindromul de deshidratare.

In situatiile in care pacientul internat are febra, se incearca reducerea febrei cu ajutorul antipireticelor, dar si reducerea durerilor colicative din zona periombilicala, prin administrarea medicamentelor cu rol antispastic.

La decizia medicului se initiaza un tratament antibiotic din clasa fluorochinolonelor, ampicilinei, cloramfenicol, cotrimoxazol cu o durata de cel putin 5-7 zile.

In ceea ce priveste tratamentul etiologic in formele sistemice, se recomanda continuarea tratamentului pana la o perioada de 3 saptamani.

Nu exista vaccin pentru a preveni aparitia Salmonellei, de aceea cele mai importante reguli de protectie raman regulile de igiena generala privind prepararea si consumarea alimentelor cu potential mai mult sau mai putin infestat.