Ce trebuie sa stii despre toxiinfectia alimentara

In sezonul estival sunt raportate cele mai multe cazuri de toxiinfectie alimentara. Temperaturile ridicate de afara, expunerea la soare a alimentelor, depozitarea necorespunzatoare a alimentelor, nerespectarea regulilor de igiena personala, toate acestea reprezinta oportunitati ideale de crestere si raspandire a bacteriilor si microorganismelor patogene, care pot ajunge din mancare direct in intestine si pot cauza manifestari precum: durere de cap, dureri de stomac, vertij, diaree, ameteli, crampe abdominale, stari de greata, varsaturi, senzatie de slabiciune.

Bacteriile care provoaca toxiinfectie alimentara se regasesc cel mai frecvent in oua, carne, fructe de mare si produse lactate, desi nu este imposibil ca acestea sa-si gaseasca adapost si pe un numar mare de fructe si legume, precum salata, pepenii, radacinoasele, sau in alimente semi-preparate si gata ambalate.

Expertii in sanatate considera ca bacteriile care provoaca toxiinfectie alimentara nu pot fi eliminate complet din lantul alimentar, de aceea, este cu atat mai important ca tu sa te asiguri ca respecti regulile de igiena personala inainte de a gestiona alimente, precum si regulile de gatire si depozitare corecta a mancarii.

Preventia reprezinta prima linie de aparare impotriva unor manifestari asociate toxiinfectiei alimentare, mai ales ca acestea pot fi usor confundate cu o enterocolita sau o alta afectiune de natura digestiva.

Cum recunosti manifestarile specifice toxiinfectiei alimentare

Acestea debuteaza de obicei la interval de cateva ore, uneori chiar zile, de la consumul de alimente sau bauturi contaminate cu virusuri, paraziti, bacterii si toxinele acestora. Poti experimenta durere de cap, crampe abdominale, diaree, stari de greata, varsaturi, stari de ameteala, precum si o senzatie generala de slabiciune. Acestea reprezinta incercari ale organismului de a lupta impotriva agentilor patogeni si a-i elimina din intestine.

Cu toate acestea, astfel de manifestari asociate toxiinfectiei alimentare pot provoca o pierdere majora de lichide, ceea ce poate duce la deshidratarea organismului, cu atat mai mult cu cat diareea si voma pot ingreuna retinerea de noi lichide.

Cine este mai predispus la toxiinfectie alimentara

Statistic vorbind, aproape oricine se poate confrunta cu toxiinfectia alimentara cel putin o data in decursul vietii sale. si totusi, exista anumite categorii de persoane expuse unui risc mai mare de toxiinfectie alimentara, iar acestea sunt:
• Copiii sub 5 ani, deoarece sistemul lor imunitar nu este inca pe deplin dezvoltat si nu poate lupta eficient impotriva agentilor patogeni;
• Femeile insarcinate, al caror organism trece printr-o serie de schimbari ale metabolismului si sistemului circulator, si este mai vulnerabil in aceasta perioada a vietii lor;
• Varstnicii, din cauza sistemului imunitar slabit si a eventualelor afectiuni de care pot suferi sau a tratamentelor urmate;
• Persoanele care sufera de afectiuni cronice sau boli auto-imune, urmeaza tratamente tintite, care le slabesc sistemul imunitar, ceea ce face mai dificila lupta organismului lor impotriva agentilor patogeni.

Cum este diagnosticata toxiinfectia alimentara

Medicul specialist poate diagnostica tipul de toxiinfectie alimentara de care suferi in baza simptomelor pe care le experimentezi. Istoricul personal si examenul fizica sunt necesare. Doctorul te poate intreba cand au aparut simptomele, de cat timp dureaza, ce alimente sau mancaruri ai consumat in ziua respectiva si zilele anterioare.

Un istoric al calatoriilor recente poate fi necesar in diagnosticarea corecta a toxiinfectiei alimentare, mai ales daca ai campat in apropierea unui rau/lac si ai consumat apa contaminata, sau daca ai vizitat o tara straina si ai consumat alimente diferite fata de cele obisnuite, cum ar fi oua crude sau vanat.

Examenul fizic poate presupune analiza semnelor vitale (tensiune arteriala, masurarea pulsului, a temperaturii). Semnele clinice ale deshidratarii pot include pielea uscata, patata, ochi infundati in orbite, gura uscata, lipsa transpiratiei in axile. Daca prezinti semne ale deshidratarii severe, medicul poate verifica nivelul de electroliti din corp, precum si functia renala.

Toxiinfectie alimentara tratament

Tratamentul pentru toxiinfectia alimentara depinde in primul rand de cauza infectiei. Majoritatea cazurilor de toxiinfectie alimentara sunt usoare si pot fi gestionate cu succes acasa, atata timp cat esti corect informat in ceea ce priveste recuperarea.

Regimul alimentar in toxiinfectia alimentara

Pe langa ajutorul oferit de suplimentele alimentare naturale in cazul toxiinfectiei alimentare, regimul joaca un rol la fel de important. Pentru a-ti recupera starea de bine, este indicat sa opresti consumul de apa si alimente in primele cateva ore de la aparitia simptomelor. Lasa timp stomacului sa se linisteasca, iar apoi poti incepe sa consumi alimente cu o actiune blanda asupra acestuia.

Dieta B-R-A-T este benefica in toxiinfectia alimentara si presupune consumul de banane, orez fiert, sos de mere si paine prajita. Hidratarea intensa este necesara pentru a compensa pierderea de fluide. Poti face acest lucru prin consumul de apa, supe clare si bauturi bogate in electroliti.

Evita sa consumi carne, produse lactate, alimente semi-preparate, alimente bogate in grasimi si bauturi pe baza de cofeina sau alcool, cel putin pana cand nu esti sigur ca stomacul tau le poate tolera fara a le elimina prin varsaturi sau diaree.

Toxiinfectia alimentara poate fi gestionata fara implicarea unui medic specialist, insa este important sa fii bine informat si sa stii pe ce suplimente naturale poti conta pentru ameliorarea disconfortului general.