Toxice de razboi neletale

Utilizarea toxicelor de razboi dateaza din primul razboi mondial.

Exista dovezi ca asemenea practici erau folosite si inaintea izbucnirii acestuia.

In ultimii ani au fost semnate mai multe conventii prin care se interzice utilizarea substantelor chimice in caz de razboi.

Ultima din aceste conventii a fost semnata la Paris in 1993.

Recent, se vorbeste despre posibilitatea utilizarii substantelor chimice in atacuri teroriste impotriva civililor, lucru ce s-a petrecut deja la gara din Tokyo avand ca rezultat uciderea a 12 persoane si ranirea a mai mult de 5000.

Toxicele de razboi pot fi clasificate in mai multe categorii. Ingeneral ele sunt impartite in doua grupuri principale, cele letale si cele non-letale.

Toxicele letale - provoaca moartea sau cauzeaza stari patologice grave care nu pot fi solutionate decat prin aplicarea unor masuri terapeutice complexe si de durata.

In cazul supravietuirii, victima ramane, cel mai probabil, cu sechele, mai mult sau mai puting rave.

La concentratii mici, pot cauza doar efecte incapacitante. Din aceasta categorie fac parte toxicele generale, cum ar fi neurotoxicele si derivatii de cianura, vezicantele si sufocantele.

Toxicele incapacitante (neletale) - sunt substante chimice care cauzeaza o incapacitate fizica sau psihica temporara.

Cele cu efect psihic includ substante deprimante sau stimulante ale sistemului nervos central.

Cele cu efect fizic includ iritantele (lacrimogene, fumigene, sternutatorii), colinergicele cu efect parkinsonian (oxotremorina), hipertensivele (guanetidina), paralizantele (decametoniu) si emetizantele (apomorfina).

1. Incapacitantele psihice

BZ (benzilat de quinuclinidol) - este un produs care se prezinta sub forma unui praf cristalin alb, putin solubil in apa.

Patrunde usor la nivelul sistemului nervos central prin inhalare sau ingestie.

Efecte asupra organismului - inhiba receptorii muscarinici in mod similar cu atropina si scopolamina

Simptomatologia - la 4 ore de la intoxicatie, victima prezinta tahicardie, vertij, varsaturi, uscaciunea pielii si a mucoaselor, midriaza insotita de tulburari de vedere si confuzie.

Ulterior pacientul devine agitat, cu un comportament dezordonat si imprevizibil. In cele din urma pacientul incepe sa-si revina treptat la starea sa normala.

LSD (lizergamida) - compus solid, foarte solubil in apa (sub forma de sare), fotosensibil si termolabil.

Efecte asupra organismului - LSD-ul interactioneaza cu metabolismul cerebral al serotoninei incepand cu doza de 50 mg provocand tulburari psihice printre care si incapacitatea creierului de a prelucra informatiile in mod ordonat si logic.

Simptomatologie

Efectele incep sa apara in primele 2 minute dupa inhalare sau ingestie atingand un efect maxim la 2-6 ore, dupa care pacientul incepe sa-si revina la starea normala in mod progresiv.

Pacientul prezinta astenie, tremor, uneori greturi si somnolenta, semne de stimulare simpatica cu tahicardie si midriaza, transpiratii abundente, racirea extremitatilor si parestezii.

Se remarca si o perceptie senzoriala modificata a formelor, a culorilor, a distantelor, precum si a sunetelor.

Pe langa semne somatice se mai observa si semne psihice caracterizate prin tulburari temporo-spatiale, dificultati de organizare a gandurilor, nervozitate, tremor, anxietate, stare de teroare, insomnie, excitare, exaltare, ilaritate, paranoia si mai rar halucinatii si comportamente agresive cu scop criminal sau suicidar.

2. Incapacitante fizice

Sunt reprezentate de agentii chimici lacrimogeni (CS, CN, CR), stranutator (DM), fumigene (HC, FM, FS). Chiar daca nu fac parte din categoria agentilor letali, ele pot fi foarte periculoase in mediu inchis.

CS (malononitril de ortoclorobenziliden) - este o pudra alba cristalina, instabila in apa, foarte solubila in solventi organici. Este lacrimogenul folosit cel mai frecvent, iar pentru aerisirea obiectelor de imbracaminte impregnate este necesar un interval de cel putin o ora.

Efecte asupra organismului - este un puternic iritant care actioneaza imediat asupra mucoaselor oculare si respiratorii.

Simptomatologia - senzatie de arsura, lacrimare, fotofobie si blefarospasm.

La nivelul cailor respiratorii - stranut si rinoree asociate cu durere sau prurit la nivelul faringelui si sialoree.

Aceste fenomene pot fi urmate de o senzatie de sufocare si anxietate.

Trebuie luata in considerare eventualitatea dezvoltarii unui edem pulmonar acut.

La nivel tegumentar - senzatie de intepare, prurit si durere pentru ca in scurt timp zonele afectate sa devina eritematoase.

Concentratii mari ale toxicului pot determina o dermatoza grava si vezicule.

Proprietatile si efectele asupra organismului a cloracetofenonei (CN) si a dibenzoxazepinei (CR) sunt comparabile cu cele ale CS-ului.

DM (difenilaminoclororasin) - este un derivat organo-arsenic cu efect esential sternutator.

Se prezinta sub forma lichida sau solida, periculos in atmosfera inchisa. Este utilizat sub forma de aerosoli.

Efecte asupra organismului - este un iritant al terminatiilor nervoase din caile respiratorii ca si lacrimogenele, prin inibarea enzimatica.

Simptomatologia - arsuri ale foselor nazale si ale faringelui, hipersialoree, rinoree, dureri violente ale sinusurilor si ale fetei, tuse, stranut continuu, insuficienta respiratorie, dureri retrosternale, uneori edem pulmonar acut, necroza corneana.

Se pot observa alterari la nivelul tegumentului, aparand chiar modificari capilare si vezicule.

Tabloul clinic poate sa prezinte varsaturi, astenie, tremuraturi, a complicatiilor neurologice pana la pierderea starii de constienta.
Fumigenele - este vorba de un amestec care in timpul arderii produce un fum intens.

Daca durata inhalarii este lunga sau atunci cand o concentratia este mare pot aparea tulburari grave. Unele produse pot fi extrem de periculoase - amestecul HC, FM (tetraclorura de etan), amestecul FS.

Efecte asupra organismului - au un efect direct si agresiv asupra mucoaselor, mai ales a celei respiratorii.

Aceste efect este dataorat formarii, prin hidroliza, a unor compusi caustici.

Simptomatologia - sufocare imediata, iritatie violenta a mucoaselor nazale si a faringelui; arsuri cutanate si oculare cu eventuala eroziune a corneei (FS); cefalee, greata, varsaturi; bronhoconstrictie insotita de tuse; dispnee, cianoza, dureri toracice, pneumonie chimica si posibil edem pulmonar acut; pneumotorace, pneumomediastin si emfizem subcutanat, fibroza pulmonara precoce mai ales in urma inhalarii fumului produs de clorura de zinc.

Nu au efect lacrimogen sau sternutator si nu exista nici o relatie intre semnele clinice si gradul intoxicatiei.