Vara si pericolele sale pentru amigdale

Amigdalele, pungutele suspendate in stanga si in dreapta arcadei palatofaringiene (in cerul gurii, in partea din spate), sunt de fapt tesut limfatic.

Rolul lor este sa filtreze particulele care ajung in organism pe cale orala si sa opreasca la acest nivel bacteriile sau virusurile care altfel ar intra mai departe catre alte organe.

Amigdalele sunt componenta angrenata in sistemul imunitar si, atunci cand actiunea lor esueaza, apar infectiile. Amigdalita reprezinta infectarea sau inflamarea amigdalelor palatine, semn ca agentii patogeni castiga teren, ca “barierele” reprezentate de amigdale sunt pe cale sa cedeze si, in consecinta, este nevoie de masuri suplimentare care sa sporeasca eficienta sistemului imunitar, pentru o mai buna protectie a organismului.

Temperaturile ridicate din sezonul cald ne pot pacali sa credem ca organismul este mai putin expus riscului de infectii si viroze. Suntem mai increzatori sa ii lasam pe cei mici sa consume alimente si baturi reci, uneori sub impresia ca temperaturile scazute ale acestora se compenseaza cu gradele ridicate din atmosfera.

Specialistii atentioneaza insa ca atat amigdalita cat si alte viroze ale tractului respirator, cum sunt bronsitele, faringitele sau laringitele sunt mai usor de contractat atunci cand consumam alimente sau baturi reci intr-un mediu cu o atmosfera foarte calda.

Sucul sau apa scoase direct din frigider, inghetata si alte alimente reci sensibilizeaza si irita amigdalele din cauza temperaturilor foarte mici, contrastante cu restul mediului. De asemenea, fumul de tigara, potrivit unor cercetari mai recente, este un alt factor care pune in dificultate sistemul de aparare dezvoltat de amigdale.

Primele semne de amigdalita sunt durerile in gat, febra insotita de frisoane si lipsa poftei de mancare. Apar de asemenea dureri de cap si durerile musculare si, in unele dintre cazuri, inclusiv dureri abdominale.

Pe langa aceste manifestari, caracteristice si altor tipuri de infectii virale, se instaureaza si inflamatia glandelor limfatice din regiunea afectata precum si a amigdalelor, tesut limfatic aflat in stransa legatura cu acestea. In plus, amigdalele se inrosesc si, in cazuri mai avansate, dezvolta puroi sau chiar sangereaza.

Amigdalita poate sa dureze de la trei, patru zile pana la o saptamana, in functie de agentul patogen care a cauzat-o (virus sau bacterie).

Ce este bine de retinut este faptul ca asa numita amigdalita este acelasi lucru cu angina sau cum se mai spune in popor “rosu in gat” si este o afectiune destul de contagioasa.Poate fi intalnita atat in radul copiilor cat si in cazul adultilor si daca nu este tratata la timp poate da complicatii care necesita internare.

1.Amigdalita de cauza bacteriana ce se intalneste in procent de 30%,iar bacteriile cele mai incrimimate sunt:Stafilococul auriu, Streptococul beta-hemolitic de grup A,pneumococul si Haemofilus influenzae.Tratamentul pentru acest tip de amigdalite se bazeaza in primul rand pe antibioticoterapia recomandata de medicul specialist la care se adauga vitaminoterapie, suplimente fitoterapice in cazul in care nu exista potential alergen si comprimate orofaringiene cu rol antiseptic si antiinflamator.

2.Amigdalita virala este una dintre cele mai frecvente infectii sezoniere si care nu se trateaza cu antibiotice. Medicatia de baza este cea cu rol antiviral si simptomatice, iar daca apare si febra se dau antitermice. Nu trebuie neglijata chiar daca in majoritatea cazurilor se poate tratata foarte usor cu cateva medicamente recomandate chiar si de farmacista. Un consult la medicul specialist fie el ORL-ist sau medic de familie ne ofera o garantie si o siguranta ca nimic nu este grav si ca nu exista riscul unor complicatii.

In functie de recurenta bolii amigdalita o putem incadra in:

1.amigdalita acuta care in medie dureaza 5-7zile cu o prelungire in unele situatii pana la 10-14zile

2.amigdalita cronica unde recurentele sunt foarte dese in medie cel putin 1-2 episoade pe luna iar pe an poate depasi 10-20 de episoade. Recomadarea generala in cazul amigdalitei cronice este de tonsilectomie pentru a evita tot disconfortul creat de aceste episoade sacaitoare.

Diagnosticul este foarte simplu de pus pe baza semnelor si a simptomelor, dar si dupa examinarea pacientului unde pot fi evidentiate amigdalele hipertrofice, cu sau fara depozite purulente si cu adenopatie submandibulara sau laterocervicala in majoritatea cazurilor. Pentru un diagnostic cat mai corect majoritatea medicilor recomanda si un exudat faringian pentru a se stabili exact agentul cauzator.

Alte investigatii ce sunt recomadate in situatii mai grave cand apare si persistenta febrei sunt anumite analize de sange cum ar fi: hemoleucograma,VSH, ASLO. Proteina C reactiva si fibrinogenul, markeri esentiali ce indica o inflamatie acuta in organism.

Factorii de risc:
- contactul cu o alta persoana bolnava
- deficit imun
- sezonul foarte rece sau foarte cald
- mediul spitalicesc daca ne raportam la personalul sanitar
- alimente si bauturile tinute la temperaturi scazute
- colectivitatea mai ales in cazul celor mici care merg la cresa, gradinita, etc.

Complicatiile amigdalitei sunt:
- abcesul periamigdalian
- sinuzita acuta
- otita medie supurata
- laringite si faringite

Fie ca ne raportam la o amigdalita acuta sau cronica tratamentul trebuie tinut corect,hidratarea corpului este esentiala, gargara cu apa si sare poate face minuni in unele cazuri, iar odihna si evitarea factorilor toxici cum ar fi fumul de tigara ajuta la o vindecare mai rapida.