SfatulMedicului.ro›
Probiotice pentru sanatatea digestiei

Probiotice pentru sanatatea digestiei

Actualizat la data de: 24 Octombrie 2017

Autor: SfatulMedicului

Generalitati

Legatura dintre probiotice si sanatatea noastra nu mai este de mult o noutate pentru gastroenterologi. „Tratamentul” cu probiotice poate fi util in multe din bolile tractului digestiv.

Zecile de miliarde de bacterii vii – probioticele – care traiesc in sistemul digestiv uman joaca un rol atat de important in buna functionare a organismului, incat specialistii au inceput sa se refere la flora digestiva ca fiind un organ separat al corpului nostru.

Ce sunt probioticele

Bacteriile „bune” care traiesc in colonul si intestinul tau previn instalarea infectiilor, produc vitamina K si acid folic, dar participa si la metabolizarea anumitor substante. Studiile pe animale au aratat ca in lipsa florei digestive tot organismul ar fi dat peste cap.

La o persoana sanatoasa, dialogul intre probiotice, mucoasa intestinului si sistemul imunitar al intestinului, mentine sanatatea digestiei, explica dr. Eamonn Quigley, expert in probiotice, de la Centrul pentru Alimentatie si Farmabiotica, Irlanda.

Totusi, uneori, aceasta conversatie o ia pe cai gresite, de exemplu se schimba numarul bacteriilor sau cele din colon se muta in intestin, a spus dr. Quigley in cadrul unei conferinte pe tema „O alternativa terapeutica: imbunatatirea functiilor florei intestinale cu ajutorul porobioticelor.”

Flora digestiva „defecta”, vinovata pentru ulcer si gastrita

Dezechilibrele pot sa apara atunci cand faci un tratament cu antibiotice, spune dr. Quigley. Aceste medicamente iti pot salva viata daca suferi o infectie cu bacterii, insa ele nu stiu sa deosebeasca intre bacteriile rele, patogene, si cele bune care fac parte din flora intestinala normala.

Asa se face ca pierzi bacterii bune pana la punctul in care se produce un dezechilibru in flora digestiva. In astfel de cazuri se instaleaza colita pseudomembranoasa, adica infectia cu bacteria Clostridium difficile. Este unul din efectele secundare cele mai frecvente ale tratamentului cu antibiotice.

Dar un dezechilibru bacterian la nivel digestiv se poate traduce si printr-o infectie cu Helicobacter Pylori, frecventa in Romania, care provoaca ulcer, gastrita sau chiar cancer. Bolile inflamatorii ale intestinului – de exemplu boala Crohn – toxiinfectiile alimentare, bolile de ficat si sindromul colonului iritabil sunt alte urmari posibile atunci cand e distrus echilibrul bacterian intestinal.

Aici intra in scena alimentele sau suplimentele cu continut de probiotice. Conform unei definitii date de Organizatia Mondiala a Sanatatii, acestea sunt ingrediente alimentare bacteriene vii, care influenteaza microflora si ofera beneficii in privinta sanatatii.

Produsele cu probiotice contin bacterii vii

Dr. Quigley ne atrage atentia ca nu toate produsele care se lauda cu continutul de probiotice sunt cu adevarat sanatoase, mai ales ca vanzarea lor nu este reglementata la fel de stric ca ca a medicamentelor.

In primul rand, bacteriile continute trebuie sa fie vii si sa ramana asa atata timp cat produsul se gaseste la raft, fie in supermarket, fie in farmacie. In al doilea rand, aceste bacterii trebuie sa fie capabile de actiona asupra florei digestive. Degeaba sunt vii in produsul consumat daca vor fi distruse de acidul din stomac sau daca numarul lor nu e suficient incat sa-si faca efectul.

Ai o propunere de completare sau neclarități?

In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.

Email Print

Medici specialisti Gastroenterologie

Dr. Narcisa Maria Zamfirescu - Institutul clinic Fundeni
Dr. Andrei Haidar - Spitalul clinic COLENTINA
Prof. dr. Radu Mihai Voiosu - Spitalul clinic COLENTINA
Asist. univ. dr. Constantinescu Gabriel - Spitalul clinic de urgenta FLOREASCA
Dr. Teodor Badescu - Ministerul Administratiei si Internelor - Spitalul de urgenta prof. dr. DIMITRIE GEROTA