Sindromul Burnout sau epuizarea profesionala

Sindromul Burnout a devenit deja un fenomen mondial, facandu-se cunoscut pe fiecare canal media. Peste tot auzim despre Burnout sau epuizarea profesionala, iar acest sindrom a produs deja nenumarate pagube fizice si psihice asupra angajatilor si pagube financiare angajatorilor.

Termenul a fost introdus pentru prima data in anul 1970 de catre psihologul american Herbert Freudenberger, folosindu-l pentru a descrie consecintele stresului intens si ale idealurilor prea inalte intalnite in profesiile care se ocupa de ajutorarea celorlalti.

Un bun exemplu de astfel de profesii este medicina. Doctorii si asistentele medicale pot deseori ajunge in pragul epuizarii fizice si psihice, nemaiputand face fata cerintelor si sarcinilor si asa prea mari pe care trebuie sa le rezolve in fiecare zi.

In Romania, studiul s-a efectuat de catre Colegiul Medicilor din Municipiul Bucuresti, care arata ca peste jumatate din medicii bucuresteni sufera de epuizare profesionala si personala.

In ziua de azi, sintagma epuizare profesionala nu este folosita doar pentru profesiile extra-serviabile sau pentru a evidentia partea intunecata a sacrificiului de sine.

Burnoutul poate afecta pe oricine. De la dependentii de munca si de cariera sau celebritati, la simplii angajati care muncesc prea mult pentru a se putea intretine.

Un stil de viata stresant poate pune o persoana sub o presiune enorma, pana incep sa se simta epuizati, goliti sufleteste, neputinciosi. Stresul de la munca poate cauza de asemenea simptome fizice si psihice.

Printre posibilele cauze se regasesc munca in exces - sau dimpotriva, lipsa stimularii - sau conflictele dintre colegii de serviciu. O implicare extrema in cariera si neglijarea nevoilor personale poate de asemenea sa fie un factor declansator pentru burnout.

Problemele cauzate de stresul la locul de munca sunt un motiv destul de des intalnit pentru concediul medical, dar uneori, schimbarea mediului de lucru si suportul celor din jur pot elimina aceste probleme.

Epuizarea este o reactie normala la stres, nu un semn al unei boli. Asadar, burnoutul descrie un set de simptome similare unei reactii normale la stres? Cum difera acesta de alte probleme psihice?

Expertii inca nu au ajuns la un numitor comun in ceea ce priveste definirea burnoutului. Deocamdata nu exista un diagnostic cu aceasta denumire in vreo clasificare internationala.

Exista insa o diferenta majora intre burnout si depresie, tulburare studiata si cercetata in amanunt. Unii oameni de stiinta considera ca alte tulburari, cum sunt anxietatea sau depresia, stau in spatele epuizarii la locul de munca.

Unele afectiuni fizice pot de asemenea cauza simptome similare burnoutului. Un „diagnostic” de epuizare profesionala stabilit prematur trebuie sa duca cu gandul la o problema fizica sau psihica neidentificata inca si care trebuie tratata inainte de a fi prea tarziu.

Se considera ca burnoutul se prezinta ca o gama variata de simptome. Pana in momentul de fata nu exista un consens general care sa clasifice si sa categoriseasca toate simptomele epuizarii profesionale, dar in aproape toate definitiile date pana acum se regaseste ideea ca simptomele sunt cauzate de stresul legat de locul de munca sau alti stresori externi, cum ar fi ingrijirea unui membru al familiei bolnav.

Exista trei simptome generale care sunt considerate a fi incluse in sindromul burnout:

1. Epuizarea: persoanele afectate se simt stoarse de puteri si epuizate emotional, incapabile de a face fata situatiilor stresante, obosite sau fara energie. Simptomele fizice includ durerea sau tulburari ale sistemului digestiv.

2. Instrainarea de activitatile legate de munca: indivizii care sunt epuizati profesional incep sa priveasca slujba ca fiind frustranta si incredibil de stresanta. Pot chiar sa fie cinici si critici fata de conditiile de munca sau chiar fata de colegii lor. Se distanteaza emotional de ideea de serviciu si incep sa simta o delasare generala.

3. Reducerea performantei: chiar daca burnoutul poate afecta performanta in toate domeniile de activitate ale vietii, lipsa de concentrare de creativitate se observa cel mai pregnant in lista de activitati din caietul de sarcini.

In momentul de fata nu exista metode de diagnostic ale epuizarii profesionale universal valabile. Exista totusi niste chestionare autoadministrate, care incearca sa distinga burnoutul de alte afectiuni.

Cel mai cunoscut chestionar este Inventarul Maslach pentru Burnout (“Maslach Burnout Inventory” - MBI), destinat doar pentru anumite categorii profesionale. Acest chestionar a fost dezvoltat numai pentru cercetare, si nu pentru utilizarea lui de catre medici sau alti clinicieni pentru a stabili un diagnostic.

Chestionarele care promit evaluarea riscului de burnout si pe care le puteti gasi online nu sunt potrivite pentru a depista epuizarea profesionala sau a face diagnosticul diferential cu alte afectiuni.

Simptomele care se presupun a fi incluse in sindromul burnout pot avea si alte cauze, printre care tulburari mintale sau psihosomatice, precum depresia, anxietatea sau sindromul de oboseala cronica.

Exista si unele afectiuni sau chiar medicamente care pot provoca oboseala sau epuizare. Acestea trebuie discutate in exclusivitate cu un medic sau un psiholog.

Anumite simptome care sunt considerate tipice pentru burnout se pot regasi si in tabloul clinic al depresiei. Acestea includ senzatia de oboseala extrema, sentimentul de tristete si reducerea performantei.

Pentru ca simptomele sunt similare, unele persoane pot fi diagnosticate ca avand sindrom burnout, chiar daca in realitate sufera de depresie.

De aceea, trebuie avuta extrem de mare atentie atunci cand incercati sa va „auto-diagnosticati” cu sindrom burnout. Un diagnostic gresit poate avea repercusiuni grave asupra tratamentului si evolutiei pacientului.

Unele caracteristici ale burnoutului sunt destul de specifice, majoritatea legate de locul de munca. In depresie, gandurile si emotiile negative nu se refera numai la locul de munca, ci cuprind intreaga activitate de fiecare zi.

Alte simptome tipice ale depresiei includ stima de sine scazuta, pierderea sperantei si tendinte suicidare. Acestea nu sunt in niciun caz asociate sindromului burnout.

Asadar, persoanele care sufera de sindrom burnout nu prezinta intotdeauna depresie, insa acest sindrom netratat poate fi un factor de risc pentru o tulburare depresiva majora.

- incearca sa nu sari din pat direct la locul de munca. Asta inseamna ca trebuie sa iti gasesti un ritual de relaxare atunci cand te trezesti pentru o noua zi. Seteaza ceasul cu 15 minute inainte de ora obisnuita de trezire si foloseste-le pentru a citi ceva ce iti place, pentru a face exercitii fizice sau pentru a scrie in jurnal.

- stilul de viata sanatos este crucial pentru a avea energie pe tot parcursul zilei. Acesta include alimentatia sanatoasa, exercitiul fizic regulat si odihna suficienta.

- deconecteaza-te!

- stabileste-ti limite!

- pune-ti creativitatea la incercare!

- invata cum sa iti gestionezi stresul. Daca nu stii cum, cere ajutorul unui profesionist.