Sfaturi utile pentru invingerea stresului asociat artritei psoriazice

Durerea articulara intensa resimtita de catre pacientii cu artrita psoriazica, oboseala permanenta, precum si limitarea actiunilor sunt simptome care pot sa influenteze intreaga viata a persoanei diagnosticate cu aceasta afectiune. Daca exista si afectare cutanata, atunci artrita sporiazica poate sa influenteze si mai mult calitatea vietii pacientului.

Artrita psoriazica este o afectiune care apare de multe ori concomitent sau consecutiv psoriazisului cutanat. Exista o afectare pluriarticulara, iar in procesul distructiv pot fi implicate articulatii diverse, indiferent de localizare, de la articulatiile mici ale mainii si cele interfalangiene, pana la articulatiile genunchiului sau cele ale coloanei vertebrale. Starea clinica a pacientilor se caracterizeaza prin episoade de remisiune sau acutizare, si deocamdata un tratament curativ nu exista.
Tot ce se poate face este sa se amelioreze simptomatologia, iar progresia bolii si distructia articulatiilor sa fie incetinita. Datorita durerii cvasipermanente resimtite, dar si tratamentului care este limitat, artrita sporiazica este o boala ce influenteaza foarte mult starea emotionala si tonusul psihic al pacientului. Poate fi dificil de trecut peste stresul psihic indus de aceasta afectiune cronica cu potential debilitant, insa specialistii considera ca exista o serie de recomandari si sfaturi utile care pot ameliora semnificativ calitatea vietii pacientilor si ii pot ajuta sa faca fata cu succes acestei boli.

Artrita psoriazica poate fi o boala frustranta si chiar o adevarata provocare atat pentru pacient cat si pentru medici, insa poate fi abordata astfel incat influenta ei asupra stilului de viata sa fie minima. Combinand un tratament eficient cu modificari ale factorilor de risc si un stil de viata sanatos, se poate diminua semnificativ stresul la care artrita psoriazica ajunge sa supuna pacientul.

Din totalitatea pacientilor care au psoriazis cutanat, doar 10-30% ajung sa dezvolte si artrita psorizica. Artrita din aceasta boala nu difera din punct de vedere al simptomelor de artritele din alte afectiuni si se caracterizeaza prin durere, tumefactie locala si impotenta functionala si daca fenomenele inflamatorii care stau la baza aparitiei acestui tablou sunt ignorate, se poate ajunge la leziuni importante, chiar cu deformarea zonei.

Intensitatea simptomelor variaza foarte mult de la un pacient la altul si chiar in cazul aceluiasi pacient, daca evolutia se manifesta prin remisiuni si exacerbari. De-a lungul evolutiei, simptomele se pot modifica datorita tratamentului sau se pot remite spontan. Specialistii considera artrita psoriazica o boala imprevizibila, deoarece acutizarile pot sa apara oricand, indiferent de loc sau de actiunea desfasurata in momentul respectiv. Acest lucru poate sa fie un important factor stresogen pentru pacient. Este frustrant sa nu poti controla boala, sa fie nevoie sa intrerupi brusc activitatea pentru ca simptomele au reaparut, sa fii imobilizat de durere si sa nu te mai poti bucura in mod normal de viata.

Specialistii considera ca artrita psoriazica este o afectiune ce poate sa influenteze negativ starea psihoemotionala a pacientilor, si nu are doar simptome fizice. Pacientii se pot simti jenati datorita modificarilor tegumentare care insotesc si sunt definitorii pentru psoriazis, sufera datorita durerii si sunt nesiguri cu privire la reaparitia atacurilor.

Desi multe amanunte referitoare la artrita psoriazica raman inca necunoscute, si nu este inteles nici mecanismul exact de aparitie a bolii in sine, specialistii au identificat o serie de factori de risc, care pot fi incriminati in aparitia bolii precum si cativa triggeri, care pot sa declanseze reacutizarile si exacerbarile.
Cei mai frecvent amintiti factori de risc sunt:
1. Psoriazisul tegumentar
Desi deocamdata medicii nu au stabilit care este relatia dintre cele doua afectiuni, se pare ca artrita este cu atat mai severa si apare cu atat mai devreme cu cat psoriazisul este mai grav si nu poate fi tinut sub control terapeutic.

2. Istoric familial de psoriazis,artrita psoriazica sau alta boala autoimuna

3. Varsta si sexul
Artrita psoriazica apare mai des la femeile intre 30 si 50 de ani.

Dintre triggeri, se considera ca fiind periculosi:
- Consumul excesiv de alcool
- Fumatul
- Stresul psihic si emotional

Dintre acesti triggeri, stresul are un dovedit rol in declansarea atacurilor si influenteaza evolutia si severitatea afectiunii pe termen lung. Sunt influentate atat simptomele artritei care sunt mai grave si apar mult mai frecvent, chiar si in prezenta unor scheme terapeutice considerate a fi eficiente, cat si cele ale psoriazisului in sine.
Chiar daca artrita psoriazica are factori declansatori variati, unii care nu sunt inca decelati, si care pot influenta cursul clinic al bolii, pacientii nu trebuie sa fie descurajati de prezenta acestora, deoarece majoritatea cazurilor de artrita evolueaza favorabil in prezenta unui tratament prompt initiat.

In cazul in care sunteti unul dintre pacientii diagnosticati cu psoriazis si aveti si semne si simptome sugestive pentru artrita psoriazica, unul dintre cele mai importate lucruri pe care le puteti face pentru sanatatea dumneavoastra este sa va prezentati la un consult de specialitate, pentru ca medicul sa poata stabili diagnosticul de certitudine si a putea incepe tratamentul cat mai repede posibil. Daca tratamentul este inceput cat mai rapid, atunci si stresul indus de simptomatologie se va diminua.

Specialistii recomanda ca primii consultati sa fie medicul de familie si dermatologul. Acestia pot realiza o schema terapeutica adaptata fiecarui pacient in parte, in functie de istoricul medical, de antecedentele heredo-colaterale si factorii de risc. Daca este nevoie, echipa de medici care se ocupa de pacientul cu artrita psoriazica poate sa includa si un reumatolog, un psihiatru si un fizioterapeut.

Sportul si exercitiile fizice pot fi ultimul lucru la care se gandeste un pacient cu artrita psoriazica, mai ales in puseul dureros. Suprinzator insa, exercitiile fizice sunt recomandate de catre medici deoarece pot imbunatati conditia articulatiilor. Specialistii insista: pacientii nu trebuie sa considere exercitiile fizice un dusman la articulatiilor, chiar daca acestea sunt foarte dureroase si se mobilizeaza cu dificultate. Exercitiile nu duc la aparitia unor leziuni suplimentare. In plus, toate studiile efectuate pana in prezent au demonstrat faptul ca sportul are numai efecte benefice in influentarea evolutiei pe termen lung a artritei.

Daca exercitiile fizice sunt efectuate regulat, sunt ameliorate flexibilitatea articulatiilor precum si tonusul muschilor care se afla in jurul articulatiilor afectate. Exercitiile de stretching si cele de rezistenta pot sa mareasca tipul miscarilor care pot fi realizate de articulatia respectiva. Cu cat pacientul evita mai mult sa imobilizeze zona, de teama durerii sau a unor leziuni suplimentare, ca atat mai repede se vor instala redoare articulara, impotenta functionala debilitanta si hipotrofia musculara.

Specialistii avertizeaza insa ca sportul este benefic daca este facut cu moderatie. Nu sunt recomandate exercitiile intense, nu este indicat pacientilor sa alerge foare mult sau repede daca articulatia genunchiului sau a gleznei sunt foarte inflamate, de exemplu. Cele mai folositoare sunt exercitiile aerobice usoare. Ele au maximum de beneficii si riscuri minore. Exercitiile aerobice nu fac bine doar articulatiei ci intregului organim si promoveaza o stare de optimism si buna dispozitie.

Exercitiile fizice regulate trebuie completate cu o dieta sanatoasa, pe baza de alimente bogate in vitamine si minerale esentiale. Se recomanda adaugarea unor nutrienti esentiali, fara insa a se creste si numarul caloriilor aduse prin dieta. Combinate, sportul si dieta reduc si greutatea, micsorand astfel stresul fizic la care erau supuse articulatiile membrelor inferioare. Astfel, articulatiile pot fi mobilizate mult mai usor. Pacientii sunt cei care pot aprecia cel mai bine daca exercitiile fizice sunt benefice pentru ei si care sunt cele mai potrivite. In general, specialistii considera ca indicate toate exercitiile care imbunatatesc statusul fizic si psihic al persoanei. Saptamanal pot fi adaugate noi si noi exercitii, gradual si doar daca si medicul este de accord. In cazul in care apare durere dupa efectuarea exercitiilor sau mai tarziu in cursul zilei, cel mai probabil au fost efectuate prea multe si ritmul lor trebuie domolit.

Uneori, simptomele artritei pot fi atat de intense incat impun reducerea activitatii.
Specialistii insa recomanda pacientilor, ori de cate ori este cazul, sa aplice urmatoarele pentru a-si spori confortul personal si pentru a trece mai usor de episodul acut:
- Sa incerce incaltaminte cu unul sau chiar doua numere mai mari pentru ca piciorul sa se simta cat mai bine, in cazul in care apare tumefactia labei piciorului. Pernutele pentru talpa pot fi si ele foarte indicate, in functie de simptomele specifice.
- Sa ceara sfatul medicului curant sau sa apeleze la un specialist in fizioterapie pentru a intocmi o schema de exercitii zilnice. Aceasta recomandare este adresata pacientilor care au incercat fara succes numeroase tipuri de exercitii aerobice.
- Sa curete legume si fructe din timp, pe care sa le aibe la indemana in cazul in care apar simptome ce fac foarte dificile aceste operatiuni. Curatarea cere indemanare, iar o mana afectata de artrita psoriazica nu poate functiona corespunzator deoarece se pierde temporar mobilitatea articulara. Pentru ca regimul alimentar sa nu fie deprivat de nutrienti sanatosi, un astfel de sfat poate fi chiar util.

Stresul cauzat de artrita psoriazica nu este usor de combatut. El apare ca urmare a interactiunii dintre durere, impotenta functionala, deformarea locala a articulatiilor, precum si existenta manifestarile tegumentare. Uneori, pacientii se pot simti atat de frustrati incat se izoleaza de cei din jur si evita orice contact, mai ales pe perioada exacerbarilor leziunilor. Deoarece impactul emotional al bolii poate fi foarte important, pacientii nu trebuie sa se simta singuri in aceasta perioada.
Artrita psoriazica nu este o boala tocmai rara, exista multe persoane care sufera de ea, insa in prezenta unui tratament corect, starea de sanatate poate fi mentinuta in parametri optimi iar reacutizarile devin din ce in ce mai putin frecvente. Izolarea nu este o solutie. Indiferent de aspectul clinic al afectiunilor tegumentare, psoriazisul nu este o boala transmisibila, pacientul nu este contagios si nu poate sa ii infecteze pe cei din jur. Consecintele psihologice ale izolarii sunt nefavorabile, deoarece persoana ajunge sa se simta marginalizata, chiar daca ea este cea care a initiat si intretine aceasta reactie de retragere din mediul social si din cadrul colectivitatii in care isi desfasura activitatea.

Specialistii considera ca printre cele mai utile in consilierea pacientilor sunt grupurile de ajutor cu componenta mixta: medici si pacienti, deopotriva. In cadrul intalnirilor acestor grupuri pacientii pot impartasi din experienta lor, se pot sfatui reciproc deoarece se inteleg cel mai bine unul pe altul. Exista astfel de grupuri pentru foarte multe afectiuni cronice, iar rezultatele lor, din punct de vedere al suportului moral oferit participantilor, sunt incontestabile. Pacientii nu se simt singuri si izolati de o lume care pare sa nu le inteleaga boala.

Chiar daca uneori pare mai greu, persoanele cu artrita psoriazica si psoriazis cutanat nu trebuie sa evite contactul cu familia si prietenii apropiati. Acestia pot ajuta mai mult decat se crede si nu au decat cele mai bune intentii in a face perioada de boala cat mai usor de suportat.

Artrita psoriazica si psoriazisul cutanat nu sunt doar afectiuni strict limitate la nivelul tegumentului sau al articulatiilor. Pentru ca tratamentul pacientului sa fie complet, aceste afectiuni trebuie intelese ca fiind mult mai complexe. Ele afecteaza foarte mult starea psihica a bolnavului, iar acest fapt are consecinte negative asupra compliantei la tratament, asupra evolutiei ulterioare a bolii si asupra prognosticului. Un pacient deprimat nu isi administreaza corect tratamentul, nu urmeaza sfaturile si recomandarile specialistilor. Un procent relativ crescut dintre pacientii cu artrita si psoriazis raspund negativ la confruntarea cu factori stresori. Stresul este in cazul lor un trigger care declanseaza perioade de acutizarea a bolii si care influenteaza nefavorabil evolutia bolii. Cu cat pacientul se simte mai singur, mai izolat si mai neputincios in fata bolii, cu atat stresul devine mai intens iar frecventa exacerbarilor creste semnificativ.
Specialistii au constatat ca substantele eliberate in cadrul raspunsului organismului la stres pot determina o supresia a sistemului imun si astfel agraveaza artrita si evolutia manifestarilor cutanate. Pe masura ce pacientul incearca din rasputeri sa faca fata atacului bolii, stresul se amplifica si astfel se pun bazele unui adevarat proces autodistructiv in organism. Chiar daca stresul nu poate fi eliminat in totalitatea, el poate fi controlat si intensitatea lui, diminuata.

Datorita influentei pe care stresul o are in evolutia bolii, specialistii recomanda pacientilor o serie de tehnici de relaxare, menite sa ii ajute sa inlature disconfortul cauzat de boala. Cele mai utilizate tehnici de relaxare sunt:
- Meditatia in aer liber sau intr-o incapere linistita
- Hipnoza
- Psihoterapia
- Petrecerea timpului liber alaturi de familie sau prieteni

Aceste tehnici sunt recomandate si cand pacientii se simt extenuati din cauza durerii, inflamatiei sau tratamentului, deoarece unele medicamente utilizate in schemele terapeutice, chiar daca sunt eficiente, determina oboseala cronica si o stare de permanenta epuizare fizica si psihica.

Artrita psoriazica este o afectiune cronica ce poate avea caracter debilitant, atat din punct de vedere fizic, cat si psihic. Daca, insa, pacientul cere si primeste ajutorul oferit de catre familie, prieteni si medic, boala poate fi invinsa, iar viata isi poate urma din nou, cursul.