Sanatatea mentala si pandemia

Teama, ingrijorarea si stresul sunt raspunsuri naturale si normale la amenintari (fie ele reale sau percepute). Acestea mai pot aparea si atunci cand avem de a face cu incertitudinea sau necunoscutul. Asadar este de inteles faptul ca multi oameni vor experimenta astfel de senzatii in contextul pandemiei cauzata de COVID-19.

Lucrurile s-au mai linistit in ultimele saptamani, restrictiile au fost si vor fi ridicate progresiv, insa societatea este divizata oarecum in trei: o parte in care mecanismele psihologice de auto-aparare au functionat bine (in special negarea) iar sanatatea mintala nu a avut de suferit. Pentru acestia, riscul infectarii a fost crescut datorita necredintei in existenta virusului si refuzul de a accepta masurile de distantare sociala impuse in astfel de situatii.

Cea de-a doua parte este reprezentata de persoanele care au avut probleme de sanatate preexistente de natura fizica sau psihica si pentru care temerile si ingrijorarile cu privire la sanatate s-au amplificat in timpul pandemiei, mai ales in contextul in care serviciile de sanatate (inclusiv sanatate mintala) in afara COVID-19 au fost greu de obtinut. Pentru acestia este usor sa deducem faptul ca atat din punct de vedere fizic, cat si mintal, au avut de suferit.

Ultima parte este reprezentata de cei care s-au adaptat rapid la noua stare de fapt, fiind responsabili si avand un bun filtru al informatiei care abunda pe canalele media in fiecare zi. Cuvantul cheie care ar descrie aceasta categorie este rezilienta.

Rezilienta poate fi definita si drept capacitatea oamenilor de a se adapta in mod pozitiv la anumite situatii neplacute sau nefavorabile. Cu alte cuvinte, aceasta notiune se refera la capacitatea noastra de a depasi momentele dificile din viata, cum ar fi traumele, suferintele, tragediile etc. Rezilienta implica un psihic puternic si o dorinta crescuta de a infrunta si depasi gandurile, ideile si situatiile neplacute intalnite, in acest caz fiind vorba de cele produse de pandemia de COVID-19.

Privind la persoanele din jur, la televizor si pe platformele de socializare, putem observa cu usurinta ca numeroase persoane sunt panicate in legatura cu situatia actuala.

Orice individ poate observa ca stresul din tara noastra, dar si la nivel mondial, este coplesitor, iar acest lucru poate duce la manifestari neplacute, precum tremor, transpiratii, palpitatii etc. Desi au fost publicate ghiduri care sa ne explice cum sa ne pastram sanatatea mentala in timpul unei pandemii globale, putem incerca sa fim constienti si sa ne antrenam cat mai mult capacitatea de rezilienta. Astfel, pentru a face acest lucru este important sa cunoastem efectele pe care le are stresul asupra noastra.

Specialistii din domeniul sanatatii au avertizat ca pandemia de COVID-19 poate fi deosebit de stresanta pentru populatie si mai ales pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele varstnice, copiii si persoanele ce lucreaza in domeniul sanatatii. De asemenea, un semnal de alarma trebuie tras cu privire la indivizii cu probleme existente de sanatate mentala, deoarece nu au mai avut acelasi acces la investigatii si tratament, iar pe acest fond au aparut decompensari.

In plus, s-a observat faptul ca pandemia a afectat si persoanele dependente de anumite substante, fiind raportate numeroase cazuri de sevraj si alte complicatii asociate. Modul in care pandemia de COVID-19 afecteaza nivelul de stres este mult mai complex, dar in continuare sunt prezentate cele mai frecvente manifestari observate.

Semnele de stres aparute in cazul varstnicilor au fost reprezentate in special de insomnie, probleme digestive, iritabilitate, ingrijorare si dureri de cap. Totusi, pacientii au raportat si dureri in alte zone ale corpului, dispnee, transpiratii, fatigabilitate, plans si teama persistenta cu privire la starea de sanatate.

Marea majoritate a acestor simptome au fost regasite si in cazul adultilor tineri, alaturi de palpitatii, scaderea apetitului sexual, lipsa interesului pentru lucruri anterior placute, scaderea stimei de sine, nervozitate, agitatie si senzatie de suprasolicitare.

Stresul este prezent si in ceea ce priveste copiii si adolescentii. Acestia au numeroase acuze psihosomatice, precum dureri de cap, de stomac sau de muschi. De asemenea, aceste grupe de persoane au acuzat tulburari de somn, cosmaruri, iritabilitate, furie, scaderea interesului pentru activitatile cotidiene sau educative, ingrijorare excesiva si tristete. In plus, adolescentii au dezvoltat chiar si comportamente agresive sau nocive, precum utilizarea alcoolului sau a tutunului.

Pe langa toate aceste aspecte au fost observate si modificari comportamentale in ceea ce priveste alimentatia. Numeroase persoane au adoptat un stil alimentar haotic, consumand excesiv alimente nesanatoase. Gandurile suicidare nu au incetat sa apara, iar specialistii considera ca rata crescuta a somajului reprezinta un factor de risc. De asemenea, s-a observat escaladarea violentei domestice in cazul familiilor cu probleme, acest lucru avand la baza necesitatea de a ramane in locuinte pe perioada starii de urgenta.

Rezilienta poate fi asemanata cu un muschi al carui antrenament necesita timp si daruire. Rezilienta nu este o caracteristica pe care oamenii o au sau nu, ci este o abilitate ce poate fi antrenata si imbunatatita. Totusi, nu exista strategii specifice care sa fie utilizate pentru a dezvolta rezilienta in cazul COVID-19, ci se apeleaza la diferite procese si conexiuni ce au ca scop adoptarea unor atitudini corecte in fata diverselor probleme si evenimente aparute. Prin acestea se doreste ca individul sa faca fata mai usor stresului si sa isi gestioneze mai bine procesele de gandire pentru a favoriza bunastarea psihica si fizica.

Rezilienta nu se refera la incercarea de a trece de unul singur de greutatile aparute. Asadar, imbunatatirea acestei abilitati poate avea loc prin solicitarea de ajutor de la persoanele mai reziliente. Totusi, este important ca nevoia de sprijin este valabila pe intregul parcurs al vietii, nu doar in timpul crizei COVID-19. Realizarea unor conexiuni cu oameni empatici si plini de compasiune poate reprezenta metoda benefica de a depasi anumite etape ale situatiei dificile intampinate.

Abordarile ce privesc aceste conexiuni pot fi diferite in functie de varsta. Spre exemplu, adultii se pot simti confortabil utilizand tehnologia. Platformele de socializare online pot ajuta la realizarea unor astfel de conexiuni benefice. In cazul persoanelor varstnice, apelurile telefonice pot fi de ajutor. In ceea ce priveste copiii si adolescentii, izolarea si distantarea sociala vor predispune tot la conexiuni digitale. In acest mod pot fi intretinute relatii de prietenie ce reduc stresul cu prieteni, membrii ai familiei sau colegi de clasa. Totusi, parintii trebuie sa supravegheze modul in care cei mici utilizeaza internetul si trebuie sa acorde o importanta crescuta cu privire la persoanele cu care acestia discuta.

Cu totii trebuie sa ne perfectionam abilitatile de a face fata in aceasta criza, astfel incat sanatatea mentala sa nu aiba de suferit. Astfel, invatarea unor abilitati de a face fata stresului ar putea fi de un real ajutor. Respiratia profunda, meditatia si exercitiile fizice sunt doar cateva metode ce pot fi de folos. Anumite aplicatii pentru smartphone sunt special destinate pentru a veni in ajutorul oamenilor ce doresc sa gestioneze mai bine stresul.

Este dificil ca oamenii sa gandeasca in mod optimist atunci cand viitorul pare atat de incert. Totusi, gandirea pozitiva va ajuta la mentinerea unor sperante cu privire la vremuri mai bune. Cand gandurile negative sunt numeroase, acestea trebuie „imblanzite”. Specialistii recomanda rostirea acestora cu voce tare sau scrise intr-un jurnal, astfel incat sa isi piarda puterea.

Scoaterea gandului negativ la suprafata, iar ulterior inlocuirea lui cu trei ganduri alternative pozitive reprezinta o metoda ce poate ajuta la buna gestionare a stresului.

Stresul poate influenta sistemul imunitar si poate face ca organismul sa fie mai predispus la boli. La randul lor, aceste lucruri pot afecta in mod negativ starea emotionala.

Asadar, mentinerea unei stari fizice corespunzatoare joaca un rol important in construirea rezilientei. Adoptarea unui program optim de somn (7-8 ore pe noapte), adoptarea unei alimentatii sanatoase, consumul unor cantitati optime de lichide si practicarea exercitiilor fizice regulate reprezinta metodele cele mai bune prin care starea fizica a organismului poate fi mentinuta in cea mai buna stare.

Bibliografie:
https://www.everydayhealth.com/coronavirus/how-to-build-your-resilience-during-the-covid-19-pandemic/
https://www.viata-medicala.ro/opinii/o-luna-de-carantina-16371
https://www.who.int/teams/mental-health-and-substance-use/covid-19
https://www.who.int/news-room/feature-stories/detail/facing-mental-health-fallout-from-the-coronavirus-pandemic
https://www.facebook.com/AsociatiaRomanaPsihiatriePsihoterapie/posts/941145902979126