Este sau nu stresul contagios?

Conceptul de stres contagios sau stres la mana a doua a fost studiat recent de cercetatori si acceptat ca fiind un fenomen real, caracterizat prin cresterea nivelului de cortizol in organism (hormonul stresului) in urma observarii unei alte persoane afectate de anxietate.

Astfel, stresul se poate transmite similar germenilor racelii comune, de la un individ la celalalt, sustin oamenii de stiinta.

Expertii de la faimoasa Clinica Mayo din SUA sustin ca stresul contagios se refera la tensiunea pe care oamenii o absorb de la semenii si activitatile cu care intra in contact, fiind un mecanism natural de aparare care a contribuit la supravietuirea speciei umane.

Odata ce o persoana ajunge sa fie afectata de stres, devine purtatoarea acestuia si il poate transmite prietenilor, colegilor de serviciu, membrilor familiei si chiar strainilor. Cercetatorii cred cu tarie ca stresul calatoreste prin retelele sociale si are un grad inalt de contagiere.

Cativa profesori de la Universitatea St. Louis din SUA au studiat efectele negative ale stresului in cadrul unui studiu de specialitate si au descoperit ca nivelul cortizolului poate creste prin simpla expunere a creierului la agitatia si tensiunea manifestate de o alta persoana.

Cercetatorii au studiat reactiile oamenilor la scenele de iritabilitate ale altor persoane straine carora li se aduc acuzatii false. Dupa masurarea ritmului cardiac si a nivelului de cortizol ale participantilor la studiu, oamenii de stiinta au descoperit ca stresul poate fi la fel de contagios precum virusul gripal.

Initiatorii experimentului inedit sustin ca stresul se poate transmite prin expresii faciale, tonul si frecventa vocii, miros sau atingere. Iar daca anxietatea poate fi molipsitoare cand provine de la persoane straine, aceasta devine de patru ori mai contagioasa cand este transmisa de colegii de serviciu, membrii familiei sau de prieteni.

Intr-un alt experiment stiintific de inducere potentiala a anxietatii, cercetatorii Universitatii California din San Francisco au atasat senzori cardiovasculari in dreptul inimii mai multor mame obligate sa sustina discursuri spontane in fata unei comisii severe. Senzorii au masurat precis rata cardiaca si alti indicatori ai stresului.

Dupa ce mamele au sustinut probele, li s-a permis sa se relaxeze intr-o alta incapere, alaturi de copiii lor, monitorizati si ei de senzori speciali. Observatorii au constatat ca cei mici au preluat imediat starea de agitatie a mamelor, prezentand aceeasi rata cardiaca crescuta.

Cauza principala a stresului contagios este empatia, sustin specialistii, perceputa de regula ca o virtute. Empatia este capacitatea de a recunoaste si de a impartasi, intr-o masura variabila, sentimentele experimentate de o alta persoana, chiar daca ele nu sunt exprimate in mod explicit. Fara o minima doza de empatie, compasiunea este imposibila, spun psihologii.

Insa abilitatea de a empatiza poate fi, totodata, o sursa de epuizare emotionala. Intr-o cercetare efectuata de oamenii de stiinta ai Institutului Stein de Cercetare a Imbatranirii din California, s-a descoperit ca soarecii de laborator se sperie atunci cand vad alti cobai supusi unor mici socuri electrice. Acelasi raspuns la stres se poate identifica si in cazul oamenilor care observa cum alte persoane experimenteaza momente intense de tensiune. Chiar daca evenimentele negative nu sunt traversate de ei insisi, cei care asista la suferinta altor semeni le impartasesc acestora emotiile.

Neurologii Institutului de Cercetare a Creierului din cadrul UCLA, SUA, sustin ca celulele excitabile electric, numite neuronii oglinda, sunt responsabile cu modul in care stresul se transmite de la un om la celalalt.

Din perspectiva evolutionista, neuronii oglinda se afla la baza intelegerii actiunilor celor din jur si recunoasterii emotiilor semenilor, precum si a semnificatiilor acestora. Cand o persoana traieste o emotie oarecare, inclusiv stresul, celulele excitabile electric stimuleaza anumite regiuni cerebrale. Creierul isi aminteste aceste reactii si le reactiveaza, chiar si atunci cand aceleasi emotii sunt traite de altcineva.

Simtul olfactiv poate fi o alta cauza a transmiterii stresului in cercuri sociale. Un studiu derulat in anul 2009 de profesorii Universitatii de Stat din New York a descoperit ca substantele produse de transpiratia declansata de stres, numite feromoni de alarma, pot activa in mod inconstient regiunea cerebrala responsabila cu frica (amigdala), chiar si in lipsa unui pericol real. Cu alte cuvinte, oamenii pot mirosi propriu-zis frica altor persoane si pot trece prin aceleasi stari de alerta, fara sa constientizeze acest lucru.

Stresul contagios poate fi chiar mai periculos decat stresul resimtit in mod direct, sunt de parere cercetatorii. In mod normal, anxietatea si tensiunea cresc riscul slabirii sistemului imunitar, instalarii hipertensiunii arteriale si a bolilor de inima. Insa stresul direct poate fi atenuat prin desensibilizarea la stimuli (odata ce creierul este expus acelorasi factori declansatori de mai multe ori, nu mai reactioneaza prin declansarea starii de alerta).

In cazul stresului declansat de expunerea la starile tensionate ale celor din jur, aceasta desensibilizare dispare. Subiectii studiului efectuat de cercetatorii din New York nu au devenit imuni la feromonii de alerta interceptati de la alte persoane, ceea ce inseamna ca simptomele se declanseaza continuu in cazul stresului la mana a doua si nu dispar cu ajutorul obisnuintei.

Relaxarea, meditatia si miscarea fizica sunt remedii valabile si pentru stresul contagios, insa psihologii spun ca ideal ar fi sa evitati asumarea starilor tensionate experimentate de cei din jur, prin propriile mecanisme de blocare a empatiei.

La primele semne de asumare a stresului transmis de o alta persoana, incercati sa va restabiliti starea de calm, astfel incat sa puteti distinge mai usor stresul la mana a doua de propria stare de spirit. Odata ce va detasati emotional, va puteti plasa intr-o pozitie mult mai sanatoasa de a oferi ajutor, fara sa va perturbati echilibrul psihologic.