Stress

Vezi galerie foto

Hans Selye, un expert recunoscut in domeniu, a definit stresul ca fiind un raspuns nespecific al organismului la solicitari.

Fara stres, viata ar fi searbada si plictisitoare. Stresul adauga savoare, provocare si sansa vietii noastre. Totusi, prea mult stres poate afecta serios starea nostra de bine, fizic si psihic. O provocare majora in viata noastra actuala dominata de stres este cum sa facem din stres un prieten si nu un dusman.

In timpul unei situatii stresante, organismul semnalizeaza eliberarea unor hormoni de stres. Aceste substante chimice declanseaza o serie de raspunsuri ale organismului care cresc nivelul energetic: nivelul glicemiei este mai ridicat, pulsul devine mai rapid si tensiunea arteriala creste.

Muschii se incordeaza pentru actiune. Rezerva de sange este redirectionata catre extremitati pentru a ajuta organismul sa se adapteze situatiei date.

Stresul ne insoteste permanent. El deriva din activitatea emotionala, cat si din activitatea fizica. Este unic si adaptat fiecarei persoane. Este atat de particular fiecaruia dintre noi, incat ceea ce unii considera relaxant, altii considera stresant.

Spre exemplu, pentru o persoana aflata intr-un post de conducere care este permanent ocupata, o zi de pauza petrecuta pe plaja poate parea extrem de frustranta, neproductiva si suparatoare sau poate fi debusolat de faptul ca nu face nimic.

Prea mult stres emotional poate cauza boli organice, cum ar fi hipertensiunea arteriala, ulcer gastroduodenal sau boli cardiace. Stresul fizic sau derivat din munca este improbabil sa cauzeze astfel de probleme.

Cel mai important aspect este sa invatam cum reactioneaza organismul la aceste solicitari. Cand stresul este prelungit sau foarte frustrant, poate deveni daunator, putand cauza distres sau stres negativ.

Recunoasterea semnelor precoce de distres si apoi actionarea impotriva acestora poate avea o importanta majora in ceea ce priveste calitatea vietii si poate influenta speranta de viata.

Deoarece raspunsul la stres cupleaza reactiile fiziologice si emotionale, pare probabil faptul ca stres-ul poate traduce frustrarea intr-o boala organica, insa mecanismele precise prin care acest fenomen se produce sunt in mare parte necunoscute.

In unele situatii, cum ar fi durerile de cap cauzate de tensiunea psihica sau diareea psihogena, conexiunile par destul de clare.

Pe de alta parte, atat durerile de cap, cat si crampele abdominale pot aparea fara existenta unei cauze emotionale.

Lantul cauzalitatii este si mai neclar in ceea ce priveste conditiile clinice cronice serioase, cum ar fi bolile cardiace, hipertensiunea, diabetul zaharat sau cancerele.

Lista bolilor care au legatura cu stres-ul este aproape nesfarsita, cuprinzand astmul bronsic, alergiile, artrita reumatoida, ulcerul gastroduodenal, colita ulcerativa si migrenele, pe langa multe altele.

O distinctie importanta trebuie facuta aici. Oricare dintre aceste maladii cronice poate fi agravata de o situatie stresanta sau de un raspuns emotional neadecvat al pacientului la situatia respectiva.

Pe de alta parte, nu mai este posibila creditarea vechilor teorii, care sustineau ca unele reactii emotionale specifice sunt singurele raspunzatoare de variate tulburari.

Privind in ansamblu, pare probabil ca stres-ul joaca un rol nespecific in aparitia bolilor prin diminuarea capacitatii naturale a organismului de a se vindeca.

Cand stres-ul apare, este important sa fie recunoscut si sa fie luata atitudine impotriva sa. Pe masura ce este inteles felul in care stres-ul afecteaza sanatatea, veti gasi singuri rezolvari pentru a va elibera de tensiune. Iata cateva sugestii in acest sens:

- Incercati activitatea fizica. Cand sunteti nervos, trist sau furios, eliberati-va de acestea prin exercitiu fizic. Alergarea, mersul, tenisul sau lucrul in gradina sunt cateva dintre activitatile pe care le puteti incerca. Exercitiul fizic va va elibera de sentimentul de incorsetare pe care il resimtiti, va va relaxa si va va transforma incruntarea in zambet. Retineti, corpul si mintea dumneavoastra lucreaza impreuna!

- Impartasiti-va stresul. Va ajuta daca vorbiti cu cineva despre grijile si preocuparile dumneavoastra. Poate un consilier, un profesor, un prieten sau un membru al familiei va pot ajuta sa vedeti problema intr-o lumina diferita.

Daca simtiti ca problema dumneavoastra e serioasa, puteti cauta ajutorul unui specialist: psiholog, psihiatru, psihoterapeut, consilier sau asistent social. Daca stiti cand sa cereti ajutor, va poate feri de probleme mai grave mai tarziu.

- Cunoasteti-va limitele. Daca o problema este mai presus de controlul dumneavoastra si nu poate fi schimbata in acel moment, nu va impotriviti situatiei. Invatati sa acceptati situatia pana la momentul in care o puteti schimba.

- Aveti grija de propria persoana. Sunteti special, odihniti-va destul si mancati suficient. Daca sunteti iritat si tensionat datorita lipsei somnului sau daca nu va alimentati correct, veti avea o capacitate mai scazuta de a face fata situatiilor stresante. Daca stres-ul va priveaza in mod repetat de somn, ar trebui sa cautati ajutor medical.

- Faceti-va timp pentru distractie, planuiti-va timpul atat pentru munca, cat si pentru distractie. Distractia poate fi la fel de importanta pentru dumneavoastra ca si munca. Aveti nevoie de o pauza de la rutina dumneavoastra zilnica, doar ca sa va relaxati si sa va amuzati.

- Participati la diverse activitati sociale. O metoda prin care puteti indeparta plictiseala, tristetea sau singuratatea este sa va implicati in diferite activitati. Sa stai singur poate deveni foarte frustrant. In loc sa va plangeti de mila, implicati-va. Oferiti-va serviciile unei asociatii de voluntari. Ajutati-va prin ajutorul pe care il acordati celorlalti. Implicati-va in lumea care va inconjoara si veti descoperi ca oamenii vor fi atrasi de dumneavoastra. Sunteti pe cale sa va faceti prieteni noi si sa va bucurati de activitati noi.

- Ordonati-va insarcinarile. Sa aveti grija de toate deodata poate parea coplesitor si, ca rezultat, puteti sa nu realizati nimic. In loc, puteti face o lista cu ceea ce aveti de facut si sa le faceti pe rand, marcandu-le pe masura ce le indepliniti. Faceti ceea ce aveti mai important intai.

- Chiar trebuie sa aveti totdeauna dreptate? Ceilalti va supara, mai ales cand nu fac lucrurile asa cum va doriti dumneavoastra? Incercati cooperarea mai degarba decat confruntarea. E oricum mai buna decat cearta continua. Putin compromis din partea ambelor parti va reduce tensiunea si va va face sa va simtiti mai confortabil.

- Este normal sa plangeti. Un plans sanatos poate fi o metoda eficienta sa va reduceti anxietatea si poate preveni o durere de cap sau alta consecinta fizica. Respirati adanc.

- Creati-va mediul dumneavoastra personal. Nu puteti pleca oricand, dar puteti visa "visul imposibil". Un peisaj de tara linistit, zugravit mental sau pe panza, va poate purta in afara agitatiei unei situatii stresante. Schimbati peisajul citind o carte buna sau ascultand o muzica frumoasa pantru a crea un sentiment de pace si liniste.

- Evitati sa luati medicamente antistres fara a cere parerea unui specialist. Desi puteti folosi medicamente pentru a va elibera temporar de stres, acestea nu pot indeparta conditiile care au cauzat stres-ul in prima instanta. Medicamentele pot determina dependenta si pot cauza mai mult stres, in loc sa-l indeparteze pe cel preexistent. Ar trebui administrate numai dupa sfatul medicului.

Cea mai buna strategie pentru evitarea stres-ului este invatarea metodelor de relaxare. Din nefericire, multi oameni incerca sa se relaxeze in acelasi ritm in care isi desfasoara restul vietii.

Pentru o vreme, uitati de grijile legate de timp, productivitate si reusita. Gasiti activitati care va fac placere si care sunt benefice pentru organismul si psihicul dumneavoastra. Uitati de dorinta de a iesi mereu invingator si concentrati-va asupra relaxarii, bucuriei si sanatatii. Fiti bun cu dumneavoastra insiva.