Tulburarea histrionica de personalitate (teatralismul)

Tulburarea histrionica de personalitate (teatralismul) este diagnosticata in special la femei si se manifesta prin dorinta pregnanta de a atrage atentia celor din jur. Comportamentul acestor persoane solicita constant aprobarea sau atentia celorlalti, sunt autodramatice, teatrale, egocentrice, cu tenta sexuala in situatii inadecvate, inclusiv in relatii sociale si profesionale.

Barbatii si femeile cu personalitate histrionica se confrunta cu o emotivitate excesiva, astfel, au tendinta de a privi lucrurile intr-o maniera emotionala. De asemenea, persoanele cu aceasta tulburare sunt caracterizate ca fiind impresionante, pline de viata si energie, si se evidentiaza prin farmecul, entuziasmul si deschiderea lor, prin abilitatea de a flirta.

Alte caracteristici:
- isi asuma rolul de suflet al petrecerilor;
- cand relationeaza pun accent pe interesele personale;
- se folosesc de aspectul fizic pentru a atrage atentia asupra lor;
- comunicarea este metaforica;
- stilul de exprimare este dramatic si lipsit de detalii, iar teoriile formulate nu sunt sustinute sau justificate.

Indivizii cu personalitate histrionica beneficiaza de succes la locul de munca, mai ales daca la locul de munca solicita imaginatia si creativitatea. Pe de alta parte, vor intampina dificultati in rezolvarea sarcinilor care implica gandirea logica sau analitica.

Pacientii diagnosticati cu tulburare histrionica au abilitati bune de socializare, dar au tendinta de a folosi aceste deprinderi pentru a-i manipula pe altii, astfel incat sa se posteze in centrul atentiei. Histrionicul deseori ii percepe pe cei din jur ca fiind ostili; orice refuz sau chiar incitare sunt percepute ca drame.

Alte caracteristici ale persoanelor cu personalitate histrionica:
- se simt incomod in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei;
- se imbraca provocator si au un comportament sexual deviat, seducator;
- trec rapid de la o stare emotionala la alta, de la o traire la alta;
- se manifesta dramatic, teatral, ca un actor in fata unei audiente: cu emotii si expresii exagerate, dar lipsite de sinceritate;
- cauta in mod constant aprobarea si confirmarea celorlalti;
- sunt excesiv de sensibile la critica sau dezaprobare;
- au toleranta scazuta la frustrare si se plictisesc usor de rutina; deseori incep diverse proiecte fara insa a le finaliza; nu au fluenta si rabdare in a urmari etapele de rezolvare;
- nu gandesc inainte de a actiona, deseori, deciziile sunt luate in pripa;
- sunt centrate pe sine si rareori sunt preocupate de ceilalti;
- prezinta dificultati in mentinerea relatiilor, adesea manifestand falsitate si superficialitate;
- ameninta si chiar au tentative de sinucidere sau automutilare in incercarea de a atrage atentia.

Cauzele apartiei acestei tulburari nu sunt cunoscute, dar pot fi implicate atat componente ereditare, cat si evenimente din copilarie. Un individ are tendinta de a manifesta aceasta personalitate daca exista inclinatii genetice in acest sens, sau daca unul dintre parinti manifesta aceasta personalitate, iar copilul pur si simplu i-a copiat comportamentul.

Factorii de mediu care ar putea fi implicati includ lipsa de norme, repere, critici sau pedepse in timpul copilariei - copilul va fi laudat si i se va acorda atentie doar cand manifesta comportamente aprobate de parinti. Toate acestea duc la confuzie cu privire la tipul de comportament care castiga simpatia si aprecierea parintilor.

Tulburarea histrionica de personalitate apare frecvent la femei deoarece unele simptome ale acestei afectiuni sunt specifice femeilor. De exemplu, femeile sunt cele care cauta atentie prin manifestari senzuale. Deseori, persoanele cu acest tip de personalitate pot solicita psihoterapie pentru starea de depresie ce apare la finalul unei relatii romantice.

Aspecte care pot duce la riscul de a dezvolta depresie:

• Nu privesc intr-un mod realist situatia in care se afla, dramatizeaza si exagereaza.

• Nu isi asuma responsabilitatea pentru un esec sau o dezamagire si transfera vina celorlalti.

• Isi doresc cu ardoare sa traiasca lucruri intense si fac orice sa nu se plictiseasca, din acest motiv uneori vor fi implicate in situatii periculoase.

Persoanele care au trecut prin experiente traumatizante in timpul copilariei sunt predispuse dezvoltarii acestei tulburari de personalitate.

Criteriile pentru diagnosticarea tulburarii histrionice de personalitate mentionate in Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM).

Persoanalitatea histrionica este un model de manifestare afectiva sau emotionalitate excesiva, care solicita atentia incepand inca din maturitatea timpurie. In functie de contexte, criteriile de diagnostic sunt:

- se simt inconfortabil in situatii in care nu sunt in centrul atentiei;

- interactiunea cu ceilalti este deseori caracterizata prin comportament sexual deviat, provocator sau seducator;

- superficialitate: trec rapid de la o emotie la alta;

- este folosit aspectul fizic pentru a atrage atentia;

- un stil de exprimare care impresioneaza si care este lipsit de detalii;

- comportament teatral, pacientul dramatizeaza si manifesta emotii exagerate, extreme;

- usor de influentat de altii sau de circumstante;

- relatiile cu ceilalti sunt percepute mai intime decat sunt in realitate.

Diagnosticul de tuburare histrionica de personalitate este complicat, intrucat anumite elemente ale aceste afectiuni se pot manifesta simultan cu cele ale altor tulburari de personalitate.

DSM a introdus in 1994 criteriul sugestibilitatii si criteriul de supraestimare a intimitatii interumane cu rolul de a sustine exactitatea criteriilor de diagnostic stabilite in cazul tulburarii histrionice.

Inainte de a stabili tipul de tulburare de personalitate implicata, specialistii trebuie sa evalueze daca trasaturile specifice tulburarii histrionice afecteaza subiectul intr-un mod evident. Potrivit DSM, simptomele care provoaca unei persoane o suferinta semnificativa, pot sta la baza unei tulburari de personalitate.

Frecvent, diagnosticul de tulburare histrionica de personalitate se pune pe baza istoricului individual si a rezultatelor obtinute la interviurile psihologice nestructurate si structurate.

Se fac rapoarte de autoevaluare (bazate pe descrierea experientei personale) ale pacientilor si se aplica teste proiective. Rezultatele testelor de inteligenta indica lipsa perseverentei in cazul sarcinilor care necesita concentrare.

Scopul diagnosticului diferential este de a deosebi o tulburare psihica de alte afectiuni similare. De exemplu, exista situatii in care se face confuzie intre tulburarea histrionica de personalitate si tulburarea de personalitate borderline.

Caracteristici precum tentativele de suicid, confuzia privind identitatea, dar si relationarea dificila sunt mai putin intalnite in cazul personalitatii histrionice.

Se pot face confuzii si intre tulburarea histrionica de personalitate (THP) si tulburarea de personalitate de tip dependent. Cele doua au in comun nevoia intensa de apartenenta, insa numai tulburarea de personalitate de tip dependent se caracterizeaza prin dependenta psihica la un nivel inalt.

O alta diferentiere este aceea ca pacientii cu THP epateaza si folosesc seductia pentru a socializa, sunt orgoliosi, in timp ce persoanele cu tulburari de personalitate de tip dependent tind sa manifeste un comportament de supunere.

De regula, persoanele cu tulburare histrionica nu recunosc ca ar avea nevoie de ajutor specializat, fapt care face dificila stabilirea si urmarea unui plan de tratament. Cu toate acestea initiativa de a apela la un specialist ar putea apartine si persoanei cu tulburare histrionica de personalitate daca sufera de o depresie majora in urma unei pierderi sau relatii recent incheiate sau a altor probleme care le provoaca suferinta.

Psihoterapia este, in general, tratamentul de electie in cazul tulburarilor histrionice de personalitate. Scopul tratamentului este de a ajuta clientul sa descopere motivatiile individuale si temerile asociate cu gandurile si comportamentul, dar si de a-l ajuta sa se raporteze la cei din jur intr-un mod pozitiv, mai putin egocentric.

Medicatia este recomandata pentru a trata simptomele depresiei si anxietatii, in cazul in care acestea se manifesta.
Majoritatea persoanelor cu aceasta tulburare nu intampina dificultati in stabilirea relatiilor sociale sau a celor profesionale; problemele apar cand vine vorba despre relatii intime, care necesita o implicare profunda.

Comportamentul suicidar poate fi intalnit si la persoanele care sufera de personalitate histrionica. Aceasta tendinta se poate manifesta rar, atunci cand pacientul nu poate obtine atentia de care are nevoie prin alte gesturi.

De regula, actul sinuciderii este planificat, motiv pentru care gandurile si modul de actiune ale persoanei cu personalitate histrionica trebuie tratate cu seriozitate. Pentru ca si automutilarea este o actiune caracteristica histrionicului, si acest aspect ar trebui urmarit si luat in calcul pe parcursul terapiei.