Ciclotimia

Ciclotimia, denumita si tulburare ciclotimica, este o forma usoara de tulburare bipolara. La fel ca si tulburarea bipolara, ciclotimia este o afectiune cronica a dispozitiei.

In cazul ciclotimiei, pacientul prezinta scurte perioade de euforie emotionala, urmate de perioade de timp in care se poate simti fara speranta si poate avea idei suicidare.

Intre aceste perioade ciclice de cresteri si scaderi ale dispozitiei, pacientul poate avea o dispozitie stabila, in care se simte bine.

Ce diferentiaza ciclotimia de tulburarea bipolara este intensitatea redusa a modificarilor de dispozitie. Desi aceste modificari pot deranja pacientul, nu sunt foarte dificil de controlat de catre acesta.

Optiunile principale de tratament pentru ciclotimie includ medicatia si psihoterapia. Anumite strategii de medicina alternativa pot fi de folos.

Simptomele ciclotimiei sunt reprezentate de un pattern alternant de cresteri si scaderi ale dispozitiei.

Cresterile din ciclotimie se numesc hipomanie, o forma usoara a maniei. Scaderile sunt reprezentate de forme usoare sau moderate de depresie.

In cazul ciclotimiei, pacientul nu pierde contactul cu realitatea, asa cum se intampla in tulburarea bipolara.

Simptomele ciclotimiei sunt in general similare cu cele ale tulburarii bipolare, dar sunt de intensitate mai mica si au o durata mai scurta.

Faza hipomaniacala a tulburarii ciclotimice

Semnele si simptomele episodului hipomaniacal includ:

- dispozitie neobisnuit de buna si euforie
- optimism extrem
- incredere crescuta in sine
- judecata gresita
- vorbire rapida
- fuga de idei
- comportament agresiv sau ostil
- nu tine seama de cei din jur
- agitatie
- activitate fizica crescuta
- comportamente riscante
- cheltuieli exagerate
- impulsuri exagerate pentru performanta si atingerea scopurilor
- dorinta sexuala crescuta
- scaderea nevoii de somn
- atentie cu tendinta la distractibilitate
- inabilitatea de a se concentra.

Faza depresiva a tulburarii ciclotimice

Semnele si simptomele episodului depresiv includ:

- tristete
- lipsa de speranta
- idei si comportament suicidar
- anxietate
- vinovatie
- probleme de somn
- cresterea sau scaderea apetitului
- oboseala
- pierderea interesului pentru activitatile zilnice
- probleme de concentrare a atentiei
- iritabilitate
- durere cronica fara o cauza cunoscuta.

Pacientul cu ciclotimie poate functiona in sarcinile zilnice, desi nu intotdeauna bine. Natura imprevizibila a modificarilor de dispozitie poate deranja in mod semnificativ viata pacientului deoarece acesta nu stie cum se va simti.

Uneori pacientul se poate simti in acelasi timp si hipomaniacal si depresiv, acestea se numesc episoade mixte. Uneori se poate simti extravagant, facand oamenilor multe cadouri; alteori se poate angaja in argumentatii fara sens, sau poate fi atat de trist incat se gandeste la suicid.

Nu se stie exact ce determina ciclotimia, ca si in cazul altor afectiuni mentale, cercetatorii arata ca poate rezulta dintr-o combinatie a mai multor factori:

- genetici
- procese biochimice ale corpului, cum ar fi modificari in neurotransmitatorii creierului
- factori de mediu.

Se considera ca ciclotimia este o tulburare relativ rara, care afecteaza mai putin de 1% din populatie. Dar sunt greu de facut estimari reale intrucat sunt pacienti nediagnosticati sau gresit diagnosticati cu alte tulburari mentale cum ar fi depresia.

In mod tipic, ciclotimia debuteaza in adolescenta sau la adultul tanar. Afecteaza in mod egal atat barbatii cat si femeile.

Factorii care pot creste riscul de aparitie a ciclotimiei sunt:

- rude biologice cu ciclotimie sau tulburare bipolara
- perioade de stres major
- abuz de substante
- modificari majore in viata, cum ar fi moartea unei persoane dragi.

Se recomanda ca pacientii care prezinta simptome de ciclotimie sa solicite ajutor medical cat mai precoce. De obicei, tulburarea ciclotima nu se amelioreaza de la sine.

Desi pacientul se poate bucura de momentele de euforie si de perioadele in care este mai productiv, acestea pot duce la comportamente impulsive, riscante, cu consecinte serioase.

Aceste cresteri emotionale vor fi sigur urmate de caderi care il pot lasa pe pacient deprimat, epuizat, sau chiar cu probleme financiare sau legale.

Daca este solicitat consultul medicului de familie acesta va indruma pacientul la un psihiatru cu experienta in ciclotimie si tulburare bipolara.

In cazul in care membrii familiei sau prietenii observa simptomele pacientului, e bine ca acestia sa aiba o discutie cu pacientul.

Nimeni nu poate fi fortat sa solicite ajutor medical, dar i se poate oferi incurajare si suport si poate fi ajutat pacientul sa gaseasca un profesionist in sanatate mintala.

Ganduri de sinucidere

Pacientul cu ciclotimie poate avea ganduri de suicid. Solicitarea urgenta de ajutor este cel mai important lucru.

Acesta poate fi:

- solicitarea serviciului medical de urgenta
- contactarea unui membru al familiei sau al unui prieten
- contactarea unui medic de familie sau a unui psihiatru
- deplasarea pana la camera de garda a celui mai apropiat spital.

Gandurile suicidare reprezinta o urgenta medicala. Se recomanda ca apartinatorii sa solicite ajutor medical de urgenta daca se confrunta cu aceasta situatie.

Pentru precizarea diagnosticului sunt necesare cateva teste si examene. Medicul trebuie sa determine daca pacientul are ciclotimie, tulburare bipolara, depresie sau alte afectiuni care pot determina simptomele.

In general aceste teste si examinari includ:

- examinarea fizica: cuprinde masurarea inaltimii si a greutatii, verificarea semnelor vitale cum ar fi pulsul, tensiunea arteriala si temperatura, ascultatia plamanilor si a inimii, examinarea abdomenului;

- teste de laborator: includ hemoleucograma completa, teste pentru functia tiroidei si alte teste de sange; se pot face si teste urinare pentru abuzul de alcool sau droguri;

- evaluarea psihologica: medicul sau psihologul, va discuta cu pacientul despre ganduri, emotii si comportamentul acestuia. De asemeni poate fi solicitat sa completeze chestionare de autoevaluare. Poate fi intrebat de consumul de alcool sau folosirea drogurilor. Cu acordul pacientului, membrii familiei si prietenii pot fi solicitati sa ofere informatii despre simptome si posibilele episoade de manie sau depresie.

Criterii de diagnostic pentru ciclotimie

- prezenta a numeroase episoade de simptome de hipomanie sau depresie care dureaza de cel putin doi ani
- perioadele de dispozitie stabile dureaza mai putin de 2 luni
- pacientul nu prezinta tulburare maniacala, depresie severa sau tulburare schizoafectiva
- simptomele nu sunt determinate de abuzul de substante sau alte conditii medicale
- simptomele afecteaza semnificativ functionarea sociala, profesionala, scolara.

Lasata netratata, ciclotimia poate duce la aparitia unor probleme emotionale severe si chiar a unor probleme financiare sau legale care afecteaza fiecare domeniu al vietii.

Complicatiile pe care le poate determina ciclotimia sau cu care se poate asocia sunt:

- suicidul
- cresterea riscului de dezvoltare a tulburarii bipolare
- abuz de alcool si droguri
- probleme legale
- probleme financiare
- probleme de relationare interpersonala
- izolare
- performante scazute profesionale si scolare.

Ciclotimia este o afectiune cronica, ce necesita tratament pe toata perioada vietii, chiar si in perioadele in care pacientul este stabil din punct de vedere al dispozitiei.

Tratamentul acestei afectiuni este de obicei instituit si supravegheat de un psihiatru cu experienta in tratarea acestei afectiuni. Intrucat ciclotimia are un risc crescut de dezvoltare a tulburarii bipolare, este importanta instituirea precoce a unui tratament eficient.

Tratamentul este de asemeni vital pentru reducerea frecventei si severitatii episoadelor hipomaniacale si depresive, permitand astfel pacientului sa duca o viata mai echilibrata si mai placuta. Mentinerea tratamentului in perioadele de remisiune este si ea importanta.

Daca tratamentul este intrerupt creste riscul de recadere a simptomelor ciclotimiei sau episoadele minore se pot transforma in probleme mult mai mari.

Daca pacientul prezinta si probleme de consum de alcool sau alte droguri, se recomanda sa fie tratate si aceste afectiuni intrucat pot agrava simptomele ciclotimiei.

Principalele tratamente pentru tulburarea ciclotima sunt medicatia si psihoterapia.

Tratamentul medicamentos

Medicamentele pot ajuta la controlarea simptomelor ciclotimiei si la prevenirea aparitiei episoadelor de hipomanie si depresie.

Cele mai frecvent folosite medicamentele pentru tratarea ciclotimiei sunt:

- Stabilizatorii dispozitiei: acestea sunt cele mai frecvent prescrise medicamente pentru tulburarea ciclotimica. Aceste medicamente ajuta la stabilizarea dispozitiei astfel incat aceasta nu mai penduleaza intre hipomanie si depresie. Litiul este cel mai folosit stabilizator al dispozitiei si este in general prima linie de tratament in cazul episoadelor hipomaniacale. Medicul poate recomanda administrarea unui tratament cu stabilizatori ai dispozitiei pentru toata viata pentru a preveni aparitia episoadelor hipomaniacale.

- Medicamente antiepileptice: aceste medicamente, numite si anticonvulsivante, sunt folosite pentru a preveni modificarile bruste ale dispozitiei. Dintre acestea fac parte acidul valproic, carbamazepina si lamotrigina.

- Alte medicamente: anumite antipsihotice atipice, cum ar fi olanzapina, quetiapina si risperidona pot fi de folos pacientilor care nu raspund la tratamentul cu antiepileptice. Medicamentele anxiolitice, cum ar fi benzodiazepinele, pot ajuta la imbunatatirea somnului.

In plus, quetiapina a fost aprobata pentru tratamentul episoadelor maniacale si depresive din cadrul tulburarii bipolare, si poate fi incercata si in tratarea ciclotimiei.

- Antidepresivele: folosirea antidepresivelor in ciclotimie nu este, de obicei, recomandata, decat daca sunt combinate cu un stabilizator al dispozitiei. Ca si in cazul tulburarii bipolare, folosirea antidepresivelor poate declansa episoade maniacale periculoase.

Daca un tratament nu da rezultate in cazul unui pacient, exista mai multe alternative. Medicul nu poate sti de la inceput care este cel mai bun.

Uneori este necesara combinarea medicamentelor pentru un efect maxim. Poate dura cateva saptamani de la initierea tratamentului pana sa se observe ameliorari ale simptomelor.

Este bine ca pacientul sa fie constient ca orice medicament are efecte secundare si posibile riscuri pentru sanatate. Anumite antipsihotice, spre exemplu, pot creste riscul de diabet, obezitate si hipertensiune arteriala.

Daca pacientul ia acest tip de medicatie este bine sa fie monitorizat pentru eventuale probleme medicale. De asemeni, stabilizatoarele dispozitiei pot afecta fatul sau copilul alaptat.

Femeile cu ciclotimie care vor sa ramana insarcinate sau care sunt insarcinate trebuie sa discute cu medicul despre riscurile si beneficiile medicatiei.

Psihoterapia

Psihoterapia este de asemeni o componenta importanta a tratamentului ciclotimiei. Psihoterapia, denumita si consiliere sau terapie prin vorbire, il poate ajuta pe pacient sa inteleaga ce este ciclotimia si cum poate fi ea tratata.

Unii experti recomanda ca terapia sa fie realizata de un psihiatru sau psiholog cu experienta in aceasta patologie.

Tipuri de terapie folosite in tratarea ciclotimiei:

- Terapie cognitiv comportamentala: este cea mai utilizata forma de terapie pentru ciclotimie. Scopul terapiei cognitiv comportamentale este identificarea gandurilor si comportamentelor nesanatoase si negative si inlocuirea lor cu ganduri pozitive, sanatoase.

In plus pacientul poate explora ce declanseaza episoadele hipomaniacale sau depresive. Pacientul poate invata si strategii eficiente de management al stresului si cum sa se descurce cu situatiile suparatoare.

- Terapia de familie: implica atat pacientul cat si membrii familiei acestuia. Terapia de familie poate ajuta la identificarea si reducerea stresorilor din cadrul familiei care pot contribui la paternurile de comportament nesanatos.

Aceasta terapie poate ajuta si familia sa-si imbunatateasca stilul de comunicare si abilitatile de rezolvare a problemelor si conflictelor. Si ii poate ajuta pe membrii familiei – indiferent daca e vorba de parinti, frati sau partener de viata – sa inteleaga boala si de ce pacientul gandeste si se poarta in acest fel.

- Terapie de grup: ofera un cadru in care pacientul poate comunica si invata de la altii aflati in situatii similare. Poate ajuta si la dobandirea unor abilitati mai bune de relationare cu cei din jur.

Nu exista o modalitate sigura de a preveni ciclotimia. Totusi, initierea tratamentului la primele semne de boala poate ajuta la prevenirea agravarii ciclotimiei.

Tratamentul de intretinere pe termen lung previne transformare unor episoade minore in episoade majore de manie sau depresie.

In general ciclotimia nu este o afectiune care poate fi tratata empiric. Dar exista lucruri pe care pacientul le poate face pentru a-si imbunatati starea.

Iata cateva dintre cele mai importante:

- administrarea medicatiei conform prescriptiei: chiar daca pacientul se simte bine, se recomanda sa nu intrerupa tratamentul; in cazul in care tratamentul este intrerupt simptomele ciclotimiei reapar;

- atentie la semnele prevestitoare: exista pacienti care pot identifica anumite semne ce apar inainte de declansarea unui episod; in cazul aparitiei acestora se recomanda solicitarea urgenta de ajutor medical. Pot fi implicati si membrii familiei pentru urmarirea simptomatologiei;

- evitarea drogurilor si a alcoolului

- verificarea cu medicul curant inainte de administrarea altor medicamente; uneori unele medicamente pot declansa episoade de tulburare bipolara sau pot interfera cu medicatia prescrisa pentru ciclotimie;

- tinerea unui jurnal: in care sa fie consemnate dispozitia, rutina zilnica si evenimentele semnificative de viata. Aceste insemnari il pot ajuta pe medic sa inteleaga mai bina efectul tratamentului si sa identifica comportamentele asociate cu simptomele ciclotimiei.

A face fata ciclotimiei poate fi dificil. Medicatia poate avea efecte secundare nedorite, iar pacientul se poate simti furios pentru ca sufera de o afectiune cronica, serioasa care necesita tratament pentru toata viata.

In perioadele in care se simte mai bine sau in cele de hipomanie, pacientul poate fi tentat sa nu mai ia medicatia.
Iata cateva sfaturi pentru a face fata ciclotimiei:

- educatia despre ciclotimie: informarea despre boala si despre posibilele complicatii il poate motiva pe pacient sa continue planul de tratament

- frecventarea unui grup de suport unde pacientul se poate intalni cu alte persoane care trec prin situatii similare si poate invata din experienta acestora

- reamintirea scopurilor terapiei: recuperarea dupa ciclotimie poate dura mai mult timp. Pentru a se mentine motivat pacientul trebuie sa-si reaminteasca scopurile terapiei si sa realizeze faptul ca doar el poate repara relatiile distruse si rezolva problemele financiare

- gasirea de modalitati sanatoase de petrecerea a timpului liber: gasirea unor cai sanatoase de canalizare a energiei cum ar fi hobby-uri, exercitii fizice sau activitati recreationale

- invatarea de tehnici de relaxare si control al stresului: pacientul poate invata tehnici de reducere a stresului cum ar fi meditatia, yoga sau tai chi.

Unii pacienti cu ciclotimie apeleaza la medicina complementara si alternativa pentru ameliorarea simptomelor, imbunatatirea dispozitiei si reducerea stresului.

Iata cateva dintre ele:

- Sunatoarea. Cunoscuta sub denumirea stiintifica de Hypericum perforatum, aceasta planta este folosita de secole in tratamentul multor boli, inclusiv al depresiei. Nu este aprobata de Ministerul Sanatatii pentru tratamentul depresiei. Mai mult ea este folosita ca un supliment alimentar. Sunt studii care arata ca poate fi de folos in cazuri usoare si moderate de depresie.

- S adenozil-metionina. Este o varianta sintetica a unei substante care se produce in mod natural in corpul uman. Nu este aprobata de Ministerul Sanatatii pentru tratamentul depresiei. Este clasificata ca supliment alimentar.

- Acizi grasi Omega 3. Acestea sunt grasimi polinesaturate ce se gasesc in cantitate mai mare in vietuitoarele marine. Surse bune de Omega 3 sunt pestii grasi din ape reci cum ar fi somonul, macroul si heringul. Se poate extrage de asemeni si din semintele unor plante. Acizii grasi Omega 3 pot ajuta la ameliorarea depresiei si anxietatii.

Precautii pentru medicina alternativa

Desi unele tratamente complementare pot fi de folos alaturi de tratamentul clasic al ciclotimiei, sunt necesare cateva precautii:

- se recomanda sa nu se intrerupa administrarea medicatiei prescrise pentru tratamentul ciclotimiei si nici renuntarea la sedintele de terapie; medicina complementara nu este un substitut pentru ingrijirea medicala traditionala

- se recomanda ca pacientul sa fie onest cu medicul: sa ii spuna exact ce tratamente complementare si alternative ar dori sa incerce

- unele tratamente complementare pot interfera cu tratamentul prescris de medic; chiar si unele asa numite tratamente naturale pot interfera cu medicatia prescrisa.