Ce e de facut atunci cand un pacient cu schizofrenie refuza tratamentul ?

Schizofrenia este o perturbare a starii de sanatate mintala de lunga durata care afecteaza gandirea, sentimentele si comportamentul persoanelor in cauza.
Simptomatologic, schizofrenia prezinta simptome pozitive si simptome negative.

Din prima categorie fac parte ideile delirante, halucinatiile, discurs si comportament dezorganizat. Simptomele negative includ scaderea expresiei emotionale, vorbire redusa si dezinteres fata de activitatile fizice.

Tratamentul schizofreniei presupune de obicei medicatie si terapie pe termen lung, acesta fiind individualizat in functie de necesarul fiecarui pacient. Obiectivele tratamentului sunt ameliorarea simptomelor, prevenirea recaderilor si reintegrarea sociala a persoanelor diagnosticate cu schizofrenie.

Antipsihoticele sunt utilizate atat ca medicatie de fond, cat si in simptomele acute si in prevenirea recaderilor.

Substratul biochimic in schizofrenie este dezechilibrul la nivelul creierului a doi neurotransmitatori majori - serotonina si dopamina, cu o crestere semnificativa a acesteia din urma. Se utilizeaza doua generatii de antipsihotice. De preferat este cea de-a doua generatie de antipsihotice datorita efectelor secundare mai reduse.

Se incearca prescrierea unei doze cat mai reduse pentru ameliorarea simptomelor, motiv pentru care se testeaza diferite medicamente dintre cele enumerate mai sus pentru gasirea unui raspuns clinic si simptomatologic adecvat.

Pe langa antipsihotice se utilizeaza, in functie de simptomatologia pacientului, anxiolitice si antidepresive deoarece patologia sferei psihice se asociaza frecvent cu anxietatea si depresia.

Terapia electroconvulsivanta (ECT) este utilizata la adultii cu schizofrenie non responsivi la medicatia curenta si care asociaza depresie severa.

Psihoterapia (terapia cognitiv comportamentala - CBT) este folosita pentru a ajuta pacientul suferind de schizofrenie sa identifice si sa inteleaga tiparele de gandire asociate acestei patologii. In acest scop se lucreaza mai departe la dezvoltarea unor strategii pentru schimbarea unor tipare in gandire si modificarea in consecinta a comportamentului.

Implicarea familiei in tratamentul schizofreniei este un adjuvant major atat ca suport moral, cat si in prevenirea recidivelor. Astfel, terapia familiala are ca scop ajutarea membrilor familiei unui pacient cu schizofrenie sa inteleaga mai multe despre aceasta patologie, sa reduca gradul de agresivitate verbala, emotionala si fizica precum si nivelul de stres din cadrul familiei respective.

De asemenea, se ia in vedere gasirea unor cai de comunicare si suport pentru pacient si pastrarea unor asteptari rezonabile pentru membrii familiei in ceea ce priveste recuperarea pacientului cu aceasta patologie.

Reabilitarea sociala si reintegrarea in cadrul unui colectiv la locul de munca sunt alte aspecte importante in ceea ce priveste tratamentul pacientului cu schizofrenie. Acest aspect va oferi pacientului respectiv, odata cu reinsertia in campul muncii, o stare de bine, acesta se va simti util si faptul ca va avea o activitate cat de repede posibil ii va distrage atentia de la afectiunea sa. In aceasta privinta se cauta modalitati de sprijin in randul colectivului de la locul de munca, in gasirea unor joburi individualizate, programe de formare profesionala sau voluntariat in functie de momentul in care pacientul cu schizofrenie este pregatit sa ocupe un loc de munca.

Din punct de vedere al medicatiei, se urmareste identificarea acelor clase de medicamente cu efecte secundare minime, care abordeaza simptomatologia negativa a acestei patologii si imbunatatesc statusul cognitiv. La ora actuala, majoritatea medicamentelor vizeaza receptorii dopaminergici de la nivelul cortexului, insa studii in desfasurare cerceteaza medicatia cu efect si asupra altor receptori cu scopul gestionarii mai eficiente a simptomelor.

Dintre cele mai cunoscute efecte secundare mentionam simptomele extrapiramidale (contracturi musculare, tremor), senzatie de somnolenta, crestere in greutate, cefalee, ameteala, greturi, gura uscata, constipatie, hipotensiune arteriala, accelerarea pulsului, scaderea libidoului.

Desi este intalnit rar, sindromul neuroleptic malign este un efect secundar demn de mentionat din pricina faptului ca pune in pericol viata pacientului. Acesta se manifesta prin febra, rigiditate musculara si tahicardie.

Tinand cont de efectele adverse care pot fi provocate de medicamentele antipsihotice, multe persoane care sufera de schizofrenie vor refuza tratamentul sau il vor abandona la un moment dat.

Cum ii ajutam?

O abordare deschisa si onesta cu privire la ingrijorarile noastre legate de tratament poate fi un prim pas in acest sens.

De preferat este ca aceasta conversatie sa aiba loc intr-un mediu prietenos pentru pacient si atunci cand acesta se afla intr-o dispozitie cat mai buna.
Important este sa stim ce ne-am dori sa-i comunicam, cu un ton prietenos, fara sa simta din partea noastra stigmatizare sau impunere.
Conteaza ca persoana respectiva sa se simta inteleasa, motiv pentru care este important sa ascultam cu atentie ce are de spus in ceea ce priveste conditia sa si tratamentul. Rabdarea este iarasi un factor cheie in abordarea acestui subiect.

Sfaturi pentru a-i ajuta pe cei dragi care sufera de schizofrenie

Pentru a sti cu ce va confruntati este bine sa studiati cat mai mult despre aceasta boala. Motivatia pe care o puteti oferi persoanelor dragi care sufera de aceasta tulburare psihica va creste complianta acestora la tratament, deci este foarte important ii incurajati cat se poate de mult.

In acelasi timp, este benefic sa va ingrijiti la randul dumneavoastra de propria stare psihica si fizica prin meditatie sau tehnici de relaxare, acest lucru va ajuta la atenuarea stresului.

Tratamentul pentru schizofrenie implica atat medicatie, cat si diverse forme de terapie, cu variatii in functie de nevoile individuale ale fiecarui pacient.
Baza medicatiei este reprezentata de antipsihotice, cu unele efecte adverse, motiv pentru care se studiaza in prezent noi medicamente cu potential terapeutic mai bun si efecte secundare mai putine.

Refuzul tratamentului este adesea intalnit in randul persoanelor suferind de schizofrenie. Totusi, acest lucru nu trebuie sa ne ingrijoreze, ci sa ne mobilizeze in gasirea unor mecanisme pentru a-i ajuta sa inteleaga importanta pe care o are tratamentul in patologia lor. Suportul, intelegerea si incurajarea noastra sunt elemente cheie in acest proces.