Hemoragia postpartum

Hemoragia postpartum este sangerarea excesiva care are loc dupa nasterea unui copil.

Aproximativ 4% dintre femei manifesta hemoragie postpartum, iar dintre acestea majoritatea nasc prin cezariana.

Hemoragiile pot sa apara inainte sau dupa eliminarea placentei. Se poate pierde pana la o cantitate de 500 ml de sange in cazul unei nasteri normale si pana la 1000 ml de sange in cazul unei nasteri prin cezariana.

De cele mai multe ori, hemoragia postpartum apare imediat dupa nastere sau la scurta perioada dupa aceasta.

Dupa nastere, in mod normal, uterul se va contracta si va evacua placenta.

Dupa ce aceasta este eliminata, contractiile ajuta la comprimarea vaselor de sange in zona in care a fost atasata placenta.

In cazul in care uterul nu se contracta suficient de puternic (atonie uterina) acestea vase de sange sangereaza, producandu-se hemoragia.

Aceasta este cea mai frecventa cauza de hemoragie postpartum. Un alt motiv de sangerare este prezenta in uter a unor mici parti din placenta care nu a fost eliminata in totalitate.

Printre conditiile care pot creste riscul de hemoragie post partum se enumera:

- desprinderea de placenta - desprinderea precoce de placenta din uter

- placenta previa - placenta acopera sau se afla foarte aproape de deschiderea cervicala

- supradistensie uterina - extinderea excesiva a uterului ca urmare a prezentei unei cantitati prea mari de lichid amniotic sau a unui copil prea mare (cu greutate de peste 4 kilograme la nastere)

- sarcini multiple - mai mult de o placenta si supradistensia uterului

- hipertensiune indusa de sarcina - hipertensiune arteriala indusa de sarcina

- mai multe nasteri

- travaliu prelungit

- infectie

- obezitate

- administrarea de medicamente pentru inducerea travaliului

- administrarea de medicamente pentru oprirea travaliului (travaliu prematur)

- utilizarea forcepsului sau vacuum pentru scoaterea copilului din uter, la nastere.

Hemoragia postpartum poate fi inclusiv cauza urmatorilor factori:

- leziuni sau rupturi la nivelul colului uterin sau a tesuturilor vaginale

- ruptura unui vas de sange uterin

- sangerare intr-o portiune de tesut localizat in zona pelvisului care se dezvolta intr-un hematom, de obicei, la nivelul vulvei sau zonei vaginale

- tulburari de coagulare a sangelui, cum ar fi coagularea intravasculara diseminata

- placenta accreta - placenta este anormal atasata in interiorul uterului (afectiune care apare la una din 2500 de nasteri si este mai frecvent intalnita in cazul in care placenta este atasata pe cicatricea unei cezariene aterioare)

- placenta increta - tesutul placentar invdeaza musculatura uterului

- placenta percreta - tesutul placentar se intinde spre muschiul uterin si exista riscul sa se poata rupe.

Desi este destul de putin intalnita (1 sansa la 200), ruptura de uter poate pune in pericol viata mamei.

Conditiile care pot creste riscul de ruptura uterina includ indepartarea pe cale chirurgicala a unui fibrom (benign), tumori si cicatricea rezultata in urma nasterii prin cezariana localizata in partea superioara a uterului.

Ruptura uterina poate sa apara inainte de nastere si sa fie riscanta pentru sanatatea fatului.

Pierderea masiva si rapida de sange poate provoca scaderea severa a tensiunii arteriala a mamei, iar aceasta poate intra in stare de soc sau chiar ar putea deceda in cazul in care nu se intervine medical in timp util.

Fiecare femeie poate avea simptome diferite. Printre cele mai frecvente se numara:

- sangerare necontrolata

- scaderea tensiunii arteriale

- cresterea frecventei cardiace

- scaderea numarului de celule rosii (hematocrit)

- inflamatie si durere a tesuturilor din zona vaginala si perineala.

Simptomele de hemoragie postpartum pot fi asemanatoare cu cele ale altor conditii sau probleme medicale. Intotdeauna se va consult medicul pentru un diagnostic.

Cum va fi diagnosticata hemoragia dupa nastere? Alaturi de istoricul medical complet si examinarea fizica diagnosticarea hemoragiei postpartum se face pe baza simptomelor.

Deseori, analizele de laborator contribuie la depistarea sangerarii. Teste folosite pentru diagnosticarea hemoragiei postpartum includ:

- estimarea cantitatii de sange pierdut (prin numararea tampoanelor schimbate sau prin cantarirea buretilor folositi pentru absorbtia sangelui - um mililitru de sange cantareste aproximativ un gram)

- masurarea tensiunii arteriale si a valorii pulsului

- hematocrit

- factori de coagulare sanguina.

Tratamentul specific pentru hemoragia postpartum va fi stabilita de catre medic in functie de:

- starea generala de sanatate si istoricul medical al mamei, sarcina

- toleranta la anumite medicamente, proceduri sau terapii

- asteptarilor privind evolutia unei afectiuni

- opiniile si preferintele pacientei.

Scopul tratamentului este de a gasi si de a opri cauza sangerarii cat mai repede posibil.

Tratamentul pentru hemoragia postpartum poate include:

- medicamente (pentru stimularea contractiilor uterine)

- masaj manual al uterului (pentru stimularea contractiilor uterine)

- indepartarea totala a partilor din placenta care pot ramane in uter

- examinarea uterului si a altor tesuturi pelvine

- compresia uterului cu ajutorul buretilor si a unor materiale sterile (pentru a comprima zona care sangereaza in uter)

- suturarea vaselor de sange lezate

- laparotomie - modalitate chirurgicala care presupune deschiderea abdomenului pentru a se depista cauza sangerarii

- histerectomie - indepartarea chirurgicala a uterului - in cele mai multe cazuri aceasta este ultima solutie.

Inlocuirea sangelui si fluidelor pierdute sunt foarte importante in tratarea hemoragiei postpartum.

Administrarea pe cale venoasa a fluidelor si a sangelui se va face cat mai rapid pentru a preveni socul. Mama poate primi, de asemenea, oxigen prin masca.

Desi este responsabila pentru un procent de 8% dintre decesele materne in tarile dezvoltate, hemoragia postpartum este a doua cauza a mortalitatii materne, alaturi de preeclampsie sau eclampsie.

La nivel global, hemoragia postpartum este cauza principala a mortalitati imaterne.

Conditia este responsabila pentru 25% dintre decesele asociate cu nasterea, iar aceasta cifra ajunge chiar si la 60% in unele tari.

Initiativele internationale de imbunatatire a rezultatelor au implicat investitii in formarea si pregatirea moaselor si a medicilor obstetricieni (indiferent de forma nasterii - naturala sau cezariana) dar si a managementului activ dupa nastere.

Cele mai multe dintre eforturi s-au concentrat asupra modalitatilor de ameliorare a atoniei uterine, principala cauza a hemoragiei postpartum si au implicat invatarea de tehnici care pot fi utilizate pentru cresterea contractiei si retractiei uterine si facilitarea accesului la agenti farmacologici uterotonici (oxitocina si misoprostol).

Hemoragia postpartum este o complicatie care ar putea pune in pericol atat femeile care nasc normal cat si prin cezariana.

Morbititatea este legata de consecintele directe ale pierderii de sange precum si de posibilele complicatii ale interventiilor hemostatice si de reanimare.