Fumatul si sarcina. Pericole si riscuri

De la conceptie pana la nastere, sanatatea copilului este in relatie stransa cu sanatatea mamei, atat cea fizica, cat si cea psihica.

Copilul se dezvolta la nivelul uterului, unde este incojurat de placenta, o membrana cu rol important in nutritia acestuia, ce este vascularizata de catre venele si arterele din cordonul ombilical lantul vietii intre mama si fat. Acest sistem in care cordonul ombilical aduce sangele matern plin de oxigen si nutrienti la placenta si, de aici, la copil poate fi foarte usor poluat de catre diferite substante toxice pentru fat, precum nicotina, monoxidul de carbon, alcoolul si unele antibiotice.

Dupa nastere, copilul depinde in continuare de mama pentru hrana prin intermediul laptelui matern, insa acesta nu este singurul sau rol. Deoarece este foarte bogat in proteine si anticorpi, laptele este un ajutor pentru sistemul imunitar in primele luni de viata ale copilului, care nu are aceeasi protectie pe care noi, adultii, o avem prin expunerea la mediul incojurator. Pe langa proteine si anticorpi, pot fi eliminate si alte substante in laptele matern, uneori toxice, ce vor fi ingerate de catre bebelus si pot cauza efecte nedorite.

Fumatul nu are efecte nocive doar pentru mama, dar si pentru copilul nenascut, acestea avand un impact cu atat mai mare cu cat expunerea pe timpul sarcinii incepe mai devreme (cele mai puternice efecte negative se manifesta cand mama a fost expusa direct sau indirect la fumul de tigara in primul trimestru de sarcina). Cu toate acestea, nu exista perioada “sigura” pentru copii in care mama poate fi expusa la fumul de tigara, atat in sarcina, cat si dupa nastere.

De aproximativ cateva decenii sunt cunoscute anumite efecte negative ale fumatului asupra dezvoltarii si sanatatii copilului cand este expus indirect la substantele toxice din fumul de tigara. Totusi, in ultimii 10 ani au fost facute progrese impresionante in cercetarea consecintelor, progrese datorate atat tehnologiei, cat si urmaririi pacientilor pe termen foarte lung in cadrul unor studii incepute in jurul anilor 1970 - 1980.

Unul dintre cele mai studiate efecte ale fumatului pe timpul sarcinii este greutatea mica a bebelusului la nastere, cu toate ca acesta nu este intalnit in fiecare caz, unele studii izolate gasind o greutate usor mai mare la cei expusi la substantele din tigari. Doua motive sunt probabile in aceste situatii de granita: fie grupul de mame fumatoare a fost redus ca numar, fie au fost prezenti alti factori necunoscuti ce afecteaza dezvoltarea copilului. Cu toate acestea, este recunoscut riscul asupra dezvoltarii normale a fatului si cresterea incidentei de aparitie a anumitor malformatii, cum este despicatura buzei superioare si despicatura palatina.

Studiile ce au cautat mecanismele prin care fumatul afecteaza sanatatea fatului au analizat prin diferite metode (precum ecografia prenatala, analize de sange la mama, analizarea lichidului amniotic si altele) starea de nutritie si de oxigenare a copilului inainte de nastere. Copiii nascuti de catre mame fumatoare prezinta semne de afectare asemanatoare cu cele din malnutritia infantila, situatie in care fatul nu are acces la suficienti nutrienti pentru o dezvoltare normala. Se crede ca monoxidul de carbon din fumul de tigara ce ajunge la fat prin circulatia mamei in locul oxigenului duce la o situatie similara cu asfixia intr-o perioada foarte importanta de dezvoltare.

Scaderea activitatii metabolice si lipsa oxigenului duc la scaderea in greutate a copilului si, in consecinta, predispun copilul la infectii respiratorii, dificultati de crestere si un risc crescut de deces fara cauza evidenta (sindromul mortii subite la sugar).

Exista si studii asupra evolutiei pe termen lung a copiilor cu greutate mica la nastere din diferite cauze. Acesti copii au prezentat frecvent probleme de sanatate asociate cu o disfunctie metabolica, cum ar fi obezitatea, hipertensiunea sau diabetul zaharat. Relatia directa dintre aceste complicatii si expunerea materna la diverse substante toxice pe timpul sarcinii nu este puternica in majoritatea studiilor, existand mai multi factori in sanatatea copilului pe termen lung.

Sindromul metabolic reprezinta o problema in crestere in ziua de astazi, acesta fiind caracterizat de prezenta unei conditii de sanatate aflata in legatura stransa cu starea metabolica. Exemple de aceste boli sunt obezitatea, hipertensiunea si disfunctii endocrine sau biologice, cum sunt guta si diabetul zaharat. Principalele probleme de sanatate mentionate nu sunt rezultatul unui singur factor, orice boala metabolica fiind un amalgam de influente interne si externe. Fumatul este unul dintre factorii de risc externi cu influenta foarte nociva asupra sanatatii.

In cazul copiilor cu expunere la substantele toxice din fumul de tigara, aceste probleme par sa fie in relatie cu modificarile date de aportul redus de oxigen pe timpul sarcinii. Dupa nastere, copiii au un aport de hrana mai adecvat decat in timpul sarcinii, dar metabolismul ramane cu functia modificata. Acest lucru conduce la formarea rezervelor de tesut adipos, modificari in reactiile normale din organism, printre care au fost gasite si modificari in structura genetica normala. Consecinta acestor schimbari metabolice si genetice duc, in timp, la aparitia sindromului metabolic.

Pe langa efectele distructive directe, fumatul este asociat si cu alte situatii ce pot afecta sanatatea mamei si a copilului. Printre cele mai frecvente se afla sarcina ectopica, situatie in care fatul se dezvolta altundeva decat in uter si prezinta de la inceput o stare de dezvoltare deficitara.

Nasterea prematura este o alta situatie ce se poate dovedi periculoasa pe termen scurt, daca apar complicatii in timpul nasterii, sau pe termen lung, fiind cu impact asupra dezvoltarii normale a copilului. Avortul spontan sau decesul fatului inainte de nastere sunt doua situatii tragice, dar asociate cu expunerea la fumul de tigara.

Nu este afectata doar sanatatea fizica a copilului, existand studii ce au gasit efecte asupra sanatatii psihice. Deficitul de atentie si tulburarile comportamentale de hiper-activitate sunt enumerate ca fiind cele mai frecvente conditii asociate cu fumatul pe timpul sarcinii.

Cu toate ca riscurile fumatului sunt cunoscute de majoritatea persoanelor si expuse in mod public sub diferite forme, exista in continuare un procent suficient de mare de mame fumatoare. Acest numar depinde totusi de mai multi factori, situatia socio-economica fiind cel mai important dintre ei, existand un numar mai mare de fumatori atat in tarile in curs de dezvoltare, cat si in grupurile marginalizate din tarile dezvoltate.

Astazi sunt active mai multe societati si grupuri non-guvernamentale ce au ca scop sprijinirea fumatorilor in general, unele dintre ele fiind dedicate special femeilor insarcinate si mamelor. O dificultate prezenta in incercarea de a reduce fumatul in randul mamelor sunt prejudecatile sociale asociate, ce conduc la un sentiment de anxietate fata de posibilitatea izolarii sociale.

O tactica ce poate fi aplicata de catre orice persoana in vederea reducerii acestei probleme de sanatate este incercarea de a elimina prejudecatile si de a aborda situatia intr-un mod empatic si intelegator.

Bibliografie:

https://www.cdc.gov/tobacco/basic_information/health_effects/pregnancy/index.htm

https://women.smokefree.gov/pregnancy-motherhood/quitting-while-pregnant/myths-about-smoking-pregnancy

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sudden-infant-death-syndrome/symptoms-causes/syc-20352800