Ce trebuie sa stie orice femeie despre cezariana

O operatie cezariana este nasterea chirurgicala a unui copil. Aceasta implica o incizie in abdomenul mamei si una in uter. Este o procedura comuna care este utilizata pentru a naste aproximativ 1 din 5 copii in Statele Unite, potrivit Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor.

Operatiile cezariene sunt evitate, in general, inainte de 39 saptamani de sarcina, astfel incat copilul sa aiba timpul necesar pentru a se dezvolta in uter. Uneori apar complicatii care necesita o cezariana inainte de 39 de saptamani.

O cezariana este efectuata in mod obisnuit atunci cand complicatiile din timpul sarcinii ingreuneaza nasterea traditionala vaginala sau pun in pericol mama sau copilul. Uneori cezarienele sunt planificate la inceputul sarcinii, dar sunt cel mai des efectuate atunci cand apar complicatii in timpul travaliului.

Motivele pentru a face cezariana includ:

- bebelusul are dificultati de dezvoltare
- capul copilului este prea mare pentru canalul de nastere
- bebelusului ii ies mai intai picioarele
- complicatii de sarcina precoce
- problemele de sanatate ale mamei, cum ar fi hipertensiunea arteriala sau bolile cardiace instabile
- mama are herpes genital activ care ar putea fi transmis copilului
- efectuarea unei alte cezariene
- probleme cu placenta
- probleme cu cordonul ombilical
- reducerea alimentarii cu oxigen a copilului
- stagnarea travaliului
- bebelusului ii iese mai intai umarul

Operatiile cezariene devin mai populare, dar este totusi o interventie chirurgicala majora care poarta riscuri atat pentru mama, cat si pentru copil.

Riscurile unei cezariene includ:

- sangerare
- embolism (formarea de cheaguri de sange)
- probleme de respiratie pentru copil, mai ales daca sunt efectuate inainte de 39 de saptamani de sarcina
- riscuri crescute pentru sarcini viitoare
- infectie
- vatamarea copilului in timpul interventiei chirurgicale
- timp de recuperare mai lung, comparativ cu nasterea vaginala
- leziuni chirurgicale ale altor organe

Veti discuta cu medicul optiunile de nastere inainte de travaliu, iar acesta va putea stabili daca o cezariana va fi sau nu necesara.

Daca dumneavoastra si medicul dumneavoastra decideti ca o cezariana este cea mai buna optiune de nastere, medicul va va oferi instructiuni complete despre ceea ce puteti face pentru a scadea riscul de complicatii si pentru a avea o cezariana de succes.

Ca si in cazul oricarei sarcini, intalnirile prenatale vor implica multe verificari care vor include teste de sange si alte examinari pentru a determina compatibilitatea cu o operatie cezariana.

Medicul va va nota grupa de sange pentru eventualele transfuzii din timpul operatiei. Transfuziile de sange sunt rareori necesare in timpul unei cezariene, dar medicul va fi pregatit pentru orice complicatiii din timpul interventiei chirurgicale.

Chiar daca nu intentionati sa aveti o cezariana, trebuie sa va pregatiti intotdeauna pentru posibilitatea unei complicatii care ar necesita o cezariana. In timpul intalnirilor cu medicul, discutati factorii de risc ai unei cezariene si ce puteti face pentru a le reduce. Asigurati-va ca vi s-a raspuns la toate intrebarile si ca intelegeti ce s-ar putea intampla daca trebuie sa urmati o cezariana de urgenta.

Deoarece o cezariana are nevoie de timp suplimentar pentru a se recupera fata de o nastere normala, o pereche de maini in plus va fi de ajutor acasa. Nu numai pentru ca va veti recupera din operatie, dar si copilul va avea nevoie de atentie.

Planificati sa ramaneti in spital timp de trei pana la patru zile pentru recuperare.

Inainte de operatie, abdomenul va va fi curatat si veti fi pregatita sa primiti fluide intravenoase (IV) in brat. Acest lucru permite medicilor sa administreze fluide si orice tip de medicamente de care aveti nevoie. Veti avea, de asemenea, un cateter pentru a va mentine vezica goala.

Exista trei tipuri de anestezie oferite mamei - in blocul spinal, anestezie epidurala (in proximitatea maduvei spinarii, afecteaza doar jumatatea inferioara a corpului) si anestezie generala (rezervata pentru situatii de urgenta).

Dupa anestezie si administrarea de medicamente, medicul va face o incizie orizontala la baza pelvisului. Cicatricea lasata va fi usor de acoperit. In situatii de urgenta, incizia poate fi verticala.

Odata ce incizia a fost facuta si uterul este expus, medicul va face o incizie in uter. Aceasta zona va fi acoperita in timpul procedurii, astfel incat sa nu puteti vedea procedura. Copilul va fi scos din uter dupa efectuarea celei de-a doua incizii.

Medicul va curata nasul si gura copilului de fluide si ii va taia cordonul ombilical. Copilul va fi apoi preluat de neonatologi si asistente, care vor pregati copilul inainte de a va fi prezentat. Intre timp, medicul va sutura uterul si va inchide incizia abdominala cu suturi care se vor auto-resorbi.

Dupa operatia cezariana veti ramane impreuna cu nou-nascutul dumneavoastra in spital timp de aproximativ trei zile. Imediat dupa interventia chirurgicala, veti ramane conectata la perfuziile intravenoase. Acest lucru permite ca nivelurile ajustate de analgezice sa va fie livrate in sange, in timp ce anestezicul se indeparteaza.

Medicul va va incuraja sa va ridicati si sa va plimbati. Acest lucru poate ajuta la prevenirea cheagurilor de sange si a constipatiei. O asistenta medicala sau un medic va pot invata cum sa va pozitionati copilul pentru alaptare, astfel incat sa nu existe dureri suplimentare in zona de incizie a operatiei.

Medicul va va oferi recomandari pentru ingrijirea la domiciliu dupa interventia chirurgicala, dar, in general, trebuie sa va asteptati sa:

- aveti un ritm linistit si sa va odihniti, mai ales in primele cateva saptamani
- adoptati o postura corecta pentru a va sprijini abdomenul
- beti multe lichide pentru a le inlocui pe cele pierdute in timpul interventiei chirurgicale
- evitati sexul timp de patru pana la sase saptamani
- luati medicamente durere dupa cum va este indicat
- solicitati ajutor daca aveti simptome de depresie postpartum, cum ar fi modificari severe ale dispozitiei sau oboseala cronica

Adresati-va medicului dumneavoastra daca aveti urmatoarele simptome:

- durere de san insotita de febra
- lichide vaginale mirositoare sau insotite de cheaguri mari
- durere la urinare
- semne de infectie - de exemplu, febra de peste 37 de grade, inrosire, umflare sau scurgeri din incizie