Degenerescenta maculara

Vezi galerie foto

Degenerescenta maculara este o boala oftalmologica in urma careia apare distrugerea vederii centrale. Se produc leziuni la nivelul maculei, o zona mica aflata in partea posterioara a globului ocular. Macula are rol in vederea culorilor si detaliilor obiectelor, necesare pentru vederea centrala.
Vederea centrala este necesara in desfasurarea unor activitati ca cititul, condusul de autovehicule si recunoasterea persoanelor. Intrucat degenerescenta maculara nu afecteaza si vederea periferica, nu apare orbirea completa. Riscul de aparitie al degenerescentei maculare creste pe masura avansarii in varsta, incepand cu 50 de ani.
Exista doua forme de degenerescenta maculara. Ambele forme afecteaza doar un singur ochi, dar daca boala apare la un ochi, in cele din urma va aparea si la celalalt.

Degenerescenta maculara uscata (nonexudativa) este cea mai frecventa forma (90% din cazuri). Apare treptat si de cele mai multe ori nu produce pierderi severe de vedere. In aceasta forma, celulele si vasele de sange din interiorul maculei se vor distruge si vor produce depozite hipertrofice (drusen) in polul posterior al ochiului. Acest lucru produce leziuni la nivelul maculei si ii afecteaza capacitatea de a transmite mesaje catre creier. Vederea centrala devine treptat mai slaba sau din ce in ce mai incetosata.

Degenerescenta maculara umeda (exudativa) este mai putin frecventa, doar in 10% din cazuri. Poate sa produca leziuni permanente ale maculei in timpul catorva luni sau chiar saptamani. Forma exudativa apare in cazurile in care exista deja forma nonexudativa. Se vor forma vase de sange de neoformatie (anormale) care sunt fragile. Aceste vase sangereaza producand distrugerea maculei. De asemenea vor schimba pozitia normala a maculei, aflata in polul posterior al globului ocular, distrugand vederea centrala.

Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare apare datorita distrugerii celulelor pentru vederea diurna (celulele cu con) ce se gasesc in structura maculei.

Degenerescenta maculara nonexudativa

In acesta forma de boala apare distrugerea maculei, aparand probleme de vedere. Nu se cunosc cauzele datorita carora apare degenerescenta maculara la unele persoane si la altele nu. In stadiile incipiente de boala, apar niste depozite numite geode, care provin in urma distrugerilor celulare si se aglomereaza in zona din jurul maculei. Cand sunt evidentiate prin oftalmoscop, o modalitate de a vedea in interiorul ochiului, geodele apar ca niste pete galbene subretiniene. Unele modificari de acest fel pot sa apara si in interiorul maculei in urma unui proces normal de imbatranire, dar prezenta unui numar foarte mare de geode se asociaza cu degenerescenta maculara.

Degenerescenta maculara exudativa

Aceasta forma de boala este produsa in urma aparitiei unor vase de neoformatie submaculare. Motivul aparitiei lor este inca neelucidat. Aceste vase se distrug destul de repede producand sangerari in interiorul maculei. Cantitatea in exces de lichid si sange, alaturi de tesutul anormal de cicatrizare care se formeaza in interiorul maculei, distorsioneaza si distrug macula.

Cel mai important factor de risc pentru aparitia degenerescentei maculare senile este unul care nu poate fi controlat: inaintarea in varsta. Persoanele in varsta de peste 65 de ani in proportie de 25% prezinta degenerescenta maculara.
Persoanele care prezinta degenerescnta maculara la un ochi au risc de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi. Un studiu estimeaza ca aproape jumatate din persoanele care prezinta vase de neoformatie submaculare la un ochi, vor avea acelasi problema si la celalalt ochi.

Alti factori de risc pentru aparitia degenerescentei maculare:
- istoric familial al acestei boli: exista un risc mai mare de aparitie a afectiunii daca un membru apropiat al familiei prezinta aceeasi boala
- rasa: persoanele din rasa alba au un risc mai mare fata de cei din rasa neagra si hispanici
- prezenta unor depozite la polul posterior al globului ocular: globii oculari care prezinta depozite mai intinse si moi au un risc mai mare de aparitie a vaselor anormale de neoformatie si implicit de aparitie a degenerescentei maculare exudative
- prezenta unui ochi cu degenerescenta maculara: aproape jumatate din persoanele cu aceasta afectiune la un ochi vor face aceeasi boala si la celalalt in decurs de 5 ani
- fumatul: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de a dezvolta boala decat nefumatorii, iar riscul creste si mai mult la cei care fumeaza foarte mult sau cei care au fumat un timp indelungat
- o dieta bogata in grasimi
- operatie de cataracta: este mai probabil sa apara degenerescenta maculara la varstnicii care au fost operati de scurt timp pentru cataracta
- o dieta saraca in carotenoizi, vitamine antioxidante si zinc.

Degenerescenta maculara forma nonexudativa cat si cea exudativa produc pierderi de vedere si pot avea unele simptome in comun:
- vederea centrala devine mai slaba, incetosata sau mai putin exacta
- este nevoie de mai multa lumina la citit decat inainte
- este nevoie de mai mult efort pentru a putea fi vazute fetele persoanelor
- obiectele apar distorsionate si mai mici decat sunt in realitate
- in campul vizual cetral apar pete albe sau negre
- liniile drepte devin mai ondulate si mai curbate; acesta este de obicei primul simptom intalnit in forma exudativa
- apare pierderea vederii centrale, care nu dispare sau se agraveaza in timp; aceasta poate fi severa si rapida in cazul degenerescentei maculare exudative.

Simptomele degenerescentei maculare nonexudative difera in doua moduri de cele ale formei exudative:
- viteza de aparitie: modificarile de vedere produse in urma degenerescentei maculare nonexudative apar lent si treptat incat pot sa nu fie observate; boala poate exista de multi ani pana in momentul in care incepe se afecteze cititul, condusul autovehiculelor sau desfasurarea normala a activitatilor zilnice. Daca degenerescenta maculara apare doar la un ochi, se poate sa nu fie observate micile modificari ale vederii, intrucat ochiul sanatos va compensa automat defectele de vedere mascand astfel problemele celui afectat. Simptomele care apar in degenerescenta maculara exudativa au o tendinta brusca de aparitie si de asemenea se agraveaza repede.
- severitatea: simptomele care apar in forma nonexudativa sunt mai usoare. Modificarile de vedere si pierderile de vedere sunt mai severe in degenerescenta maculara exudativa.

Degenerescenta maculara nonexudativa

In aceasta forma de boala, acuitatea vizuala se agraveaza treptat pe parcursul mai multor ani. Pe masura ce vasele de sange si celulele aflate submacular imbatranesc, ele incep sa se subtieze si sa se distruga. In momentul in care aceste celule si vase de sange inceteaza sa mai functioneze, celulele nervoase ale maculei, cele pentru vederea diurna, nu mai functioneaza corespunzator. Din ce in ce mai multe celule nervoase incep sa se distruga, agravand treptat acuitatea vizuala. In prezent, nu exista tratament pentru a preveni progresia acestui proces.

Pierderea de vedere din degenerescenta maculara nonexudativa este lenta si treptata, permitand adaptarea in timp. Un procent mic de pacienti cu aceasta forma prezinta vase de neoformatie care vor conduce catre forma exudativa.
Impactul pe care il produce degenerescenta maculara asupra pacientilor depinde de severitatea pierderii de vedere si de stitul lor de viata. Desi boala afecteaza vederea centrala, nu produce orbire completa, multi pacienti prezentand o vedere periferica buna.

Degenerescenta maculara exudativa

Degenerescenta maculara exudativa debuteaza cu producerea de vase de neoformatie submaculare, fiind partea globului ocular responsabila pentru vederea centrala. Aceste vase nou aparute se distrug destul de repede. Ele produc sangerare, acumulare de lichid si producere de tesut cicatrizat (fibros) care vor duce la comprimarea maculei. Vor produce modificari ale formei maculei, facand ca aceasta sa trimita semnale distorsionate catre creier. Liniile drepte incep sa devina mai ondulate si mai curbate iar obiectele pot sa aibe forme stranii sau sa fie mai mici decat in realitate.

Datorita tesutului cicatrizant, celulele normale de suport ale maculei nu mai ofera o functionalitate normala. Celulele nervoase ala maculei incep sa se distruga, producand pierderea vederii centrale. Cand distrugerea celulelor nervoase se produce doar intr-o zona limitata, pot sa apara in campul vizual pete albe. Pe masura ce aria afectata se mareste, petele albe devin mai mari. Daca nu se trateaza, tesutul fibros submacular se poate extinde in continuare, afectand din ce in ce mai multe celule nervoase maculare. Acuitatea vizuala se agraveaza pe masura ce este afectata o parte mai mare de macula. Acest proces poate sa distruga macula in totalitate producandu-se pierderea completa a vederii.

Tratamentul poate uneori sa amane si sa previna pierderile de vedere care apar in continuare, dar nu poate restabili vederea care a fost deja afectata. Folosirea corespunzatoare a vederii (la citit sau la privitul la televizor) nu va accentua pierderea de vedere sau agravarea bolii. Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare exudative este un proces care se produce rapid. Acest lucru nu permite adaptarea pacientului la capacitatea sa de a vedea.

Degenerescenta maculara forma exudativa poate duce la pierderea vederii in cateva zile chiar si ore. Leziunile sunt severe si permanente.
Adresarea imediata la serviciul medical de urgenta este indicata daca:
- apare o pierdere brusca si rapida de vedere
- apare brusc in campul vizual central un punct alb sau negru care nu dispare
- liniile drepte devin curbate sau ondulate, iar obiectele isi schimba forma si marimea devenind distorsionate.

La nevoie se va face consultul medical de catre un medic oftalmolog.
Daca a fost pus diagnosticul de degenerescenta maculara nonexudativa, se va face verificarea acuitatii vizuale in fiecare zi sau cat de des recomanda medicul specialist. Desi de obicei, forma nonexudativa nu evolueaza catre forma exudativa, se recomanda adresarea de urgenta la medic daca apare un punct negru sau alb in campul vizual central, care nu a fost observat pana in acel moment sau daca liniile drepte devin curbate. Acestea sunt semne de existenta a unei forme de degenerescenta maculata exudativa mai severa.

Pierderea lenta a vederii care apare in forma nonexudativa nu necesita adresarea de urgenta la medic. Paloarea culorilor sau vederea mai slaba progreseaza lent si nu deranjeaza pacientul mai ales daca este afectat doar un singur ochi. Chiar si modificarile care apar treptat pot sa atraga atentia unei afectiuni serioase.

Se recomanda adresarea la medic pentru un consult medical daca:
- este necesara din ce in ce mai multa lumina la citit
- culorile incep sa paleasca si nu mai apar atat de vii ca inainte
- vederea devine din ce in ce mai incetosata.
In general, modificarile de vedere care apar brusc si nu dispar necesita o atentie imediata. Modificarile de vedere care evolueaza lent si treptat sunt mai putin severe. Se recomanda adresarea la medic pentru un consult oftalmologic daca apar tulburari treptate de vedere.
Se recomanada pentru persoanele cu varsta intre 40 si 64 de ani prezentarea la medic pentru un consult oftalmologic complet la fiecare 2-4 ani pentru a se detecta degenerescenta maculara in stadiile incipiente.

Aceasta se refera la asteptarea si observarea eventualelor modificari care pot sa apara.
Expectativa vigilenta nu este solutia in cazul tulburarilor sau pierderilor bruste de vedere. In cazul existentei degenerescentei maculare exudative amanarea tratamentului poate duce la avansarea modificarilor care apar si pierderea vederii centrale.

Daca exista o forma usoara, lenta de pierdere a vederii, cum este cea produsa de forma nonexudativa, se va practica expectativa vigilenta. Nu exista tratament pentru forma nonexudativa si este posibil sa nu apara niciodata o pierdere de vedere care sa afecteze stilul de viata.
Daca apar tulburari rapide de vedere, se recomanda adresarea pe cat de repede cu putinta la medicul specialist. Tratamentul aplicat imediat poate sa incetineasca procesul de pierdere a vederii in forma exudativa.

Degenerescenta maculara senila se detecteaza de obicei la un examen oftalmologic de rutina de catre medicul oftalmolog sau optometrist. Oftalmologul care este specializat in afectiunile retinei si maculei poate diagnostica si ce forme de degenerescenta este prezenta. De asemenea operatia laser a formei exudative se face de catre oftalmolog.

Medicul poate detecta cu usurinta degenerescenta maculara la un examen oftalmologic de rutina. La inceput medicul va dori sa cunoasca cat mai multe despre simptomele prezente sau despre alte probleme oftalmologice, cat si de alta natura, au mai existat in trecut, facand astfel un istoric al bolii.
Urmatorul pas este testarea vederii centrale si a acuitatii vizuale. In timpul acestei examinari, se acopera un ochi si cu celalalt se citesc randurile optotipului de la distanta standard. Vederea centrala se agraveaza treptat, in timp, la persoanele cu degenerescenta maculara, iar acuitatea vizuala se refera la cat de mult s-au agravat tulburarile de vedere de la ultimul examen oftalmologic.

Se va face si testarea campului vizual, testand ambele campuri vizuale, central si periferic.
Oftalmoscopia permite medicului sa examineze interiorul globului ocular. Folosind o sursa de lumina si lentile care maresc, pentru a observa interiorul globului ocular, medicul oftalmolog poate examina retina si macula, observand eventualele modificari care apar in degenerescenta maculara. Aparitia unor depozite luminoase, alb-galbui numite geode, este unul din semnele precoce de boala. Daca exista degenerescenta maculara exudativa se vor observa vase sangvine retiniene luminoase in anumite parti ale retinei sau o cicatrice alb cenusie in apropierea maculei.

Folosind testul cu grilajul Amsler se poate detecta forma exudativa de boala. Acest grilaj contine o serie de linii drepte de sus pana jos si de la stanga la dreapta. Grilajul prezinta un punct in centru. In cazul existentei formei exudative, liniile din apropierea punctului din centru vor aparea ondulate si curbate, in loc sa fie drepte ca in realitate sau este posibila vederea unui punct alb sau o gaura in una din partile grilajului Amsler.

Daca medicul suspecteaza degenerescenta maculara exudativa, se va mai face o alta investigatie numita angiograma oculara pentru a se vizualiza eventualele vase de neoformatie situate submacular. Examinarea poate de asemenea sa localizeze sangerarile submaculare, ajutand medicul sa determine daca acestea pot fi tratate.

Daca exista degenerescenta maculara si o oarecare pierdere de vedere, se va face o evaluare, in urma careia se gasesc metode pentru pastrarea acuitatii vizuale restante si mentinerea unui stil de viata cat mai bun.

Orice persoana cu varsta peste 50 de ani are un risc de aparitie a degenerescentei maculare. Se face screeningul pentru detectarea bolii la examenele oftalmologice de rutina prin observarea eventualelor depozite numite geode sau alte modificari care apar in aceasta afectiune.
Folosirea regulata a testului cu grilajul Amsler poate determina daca forma nonexudativa are tendinta la evolutie catre forma exudativa. Persoanele care prezinta degenerescenta maculara nonexudativa si cele care prezinta risc de aparitie a unei astfel de afectiuni, necesita folosirea unui astfel de test Amsler.

Tratament - Generalitati

Degenerescenta maculara nonexudativa

Nu exista tratament curativ pentru degenescenta maculara nonexudativa in acest moment. Se poate sa nu apara modificari semnificative de vedere timp de multi ani. Pierderile de vedere evolueaza foarte lent si de cele mai multe ori nu sunt severe. De cele mai multe ori afecteaza doar un singur ochi, existant capacitatea de adaptare a celuilalt ochi pentru a prelua si functia celui afectat. In cazul existentei acestei forme, se vor urmari recomandarile medicului de a se efectua examene oftalmologice cat mai dese si de folosire a unui grilaj Amsler la domiciliu intrucat aceasta forma poate sa evolueze cateodata catre forma exudativa.

Degenerescenta maculara exudativa

In unele cazuri, forma exudativa, care este forma cea mai severa de boala, poate fi tratata prin termochirurgie laser cu fotocoagulare sau terapie fotodinamica. Tratamentul nu vindeca boala dar ii poate opri progresia. Alte tipuri de tratamente chirurgicale si cele folosind radiatii sau medicamente sunt in faza de studiu, dar sunt considerate experimentale si nu fac parte din tratamentul standard.
Nu toate cazurile de degenerescenta maculara exudativa pot fi tratate. Doar 10-15% din cazuri se trateaza eficient prin fotocoagulare laser si doar 20-30% din cazuri se trateaza prin terapie fotodinamica.

Tratamentul nu reda vederea, dar uneori poate incetini si amana posibilele leziuni ale vederii centrale. In cele mai multe cazuri apare formarea de noi vase de sange care sunt fragile si chiar si cu tratament repetat, acesta nu are eficienta pe termen indelungat in prevenirea pierderii vederii centrale.
Intrucat degenerescenta maculara exudativa produce pierderi rapide ale vederii centrale, este important ca tratamentul sa nu fie amanat, daca a fost deja recomandat de medic.

De retinut!

Un studiu realizat pe foarte multi pacienti facut de catre Institutul American de Oftalmologie, a relevat faptul ca administrarea de zinc si vitamine antioxidante, a incetinit progresia degenerescentei maculare in forma avansata si a amanat pierderea vederii la unii pacienti care aveau deja boala.
Daca exista deja pierderea vederii din cauza acestei afectiuni, se va face o evaluare a vederii restante. Acest lucru va ajuta pacientul cat si pe medic sa gaseasca metode de folosire eficienta a vederii restante. Este nevoie de consiliere pentru a ajuta pacientul sa se descurce cu vederea pe care o mai are si sa-si mentina o calitate a vietii cat mai buna cu putinta.
Intrucat degenerescenta maculara duce de cele mai multe ori la pierderi de vedere si in cele mai multe cazuri nu exista un tratament eficient, un astfel de diagnostic poate fi foarte greu de acceptat de catre pacient. Medicul va face o recomandare catre specialisti in consiliere pentru aceste afectiuni.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Persoanele care prezinta una din formele de degenerescenta maculara la unul sau la ambii ochi ar trebui sa isi verifice acuitatea vizuala, folosind grilajul Amsler, in fiecare zi sau de cate ori recomanda medicul. Daca oricare linie a grilajului se schimba ori devine curbata sau se observa scaderea acuitatii vizuale trebuie apelat medicul. Daca degenerescenta maculara exudativa a inceput sa se dezvolte sau progreseaza, tratamentul precoce poate intarzia pierderea vederii centrale.

A trai cu vedere redusa

O vedere redusa sau pierderea vederii in urma degenerescentei maculare pot sa afecteze stilul de viata in multe feluri. Cat de mult afecteaza acest lucru pacientii cu aceasta afectiune, depinde de severitatea pierderii vederii si de stilul de viata. Se recomanda cooperarea cu medicul pentru a se gasi metode cat mai bune de adaptare a stilului de viata cu acuitatea vizuala ramasa. Exista mai multe metode de ajutorare a pacientilor pantru a mentine o calitate cat mai buna a vietii:
- se folosesc diferite dispozitive ce maresc si ajuta vederea si instrumente speciale pentru persoanele cu o acuitate vizuala limitata
- este nevoie de ajutorul familiei pentru o cat mai buna desfasurare a activitatilor zilnice
- se poate cere si ajutorul unui medic specializat, ce poate ajuta pacientul sa faca fata cat mai bine tulburarilor de vedere
- se poate incepe si un program de autoeducare a pacientului pentru problemele generate de vederea diminuata. Studii recente sugereaza ca acest lucru ajuta la crearea unui stil de viata cat mai bun cu putinta, la persoanele cu degenerescenta maculara.

Impactul emotional generat de aparitia degenerescentei maculare

Intrucat aceasta afectiune poate genera o scadere semnificativa a acuitatii vizuale, in majoritatea cazurilor si nu exista nici tratament eficient pentru aceasta afectiune, a afla de prezenta acestei afectiuni poate fi foarte dificil de suportat. Poate sa apara un sentiment de furie, intrucat tratamentul nu este de ajutor sau nervozitate generata de posibila pierdere de vedere, care poate face pacientul sa nu se mai poata descurca pe cont propriu.
Este normal un sentiment de tristete legat de aceste tulburari care apar, iar in unele cazuri poate sa apara chiar depresia, care necesita tratament. In aceste situatii se poate cere ajutorul prietenilor si familiei sau unui specialist in astfel de probleme.

Optiuni de medicamente

In prezent exista putine medicamente cu eficacitate dovedita pentru tratarea degenerescentei maculare, dar sunt in studiu si altele. Se testeaza mai multe medicamente care blocheaza actiunea proteinelor ce duc la formarea de vase de neoformatie. Aceste proteine se numesc factori de crestere al endoteliului vascular (VEGF).
Cercetatorii testeaza medicamente anti-VEGF sau inhibitorii ai VEGF. Primul medicament aprobat de FDA (food and drug administration) se numeste Pegaptanib (Macugen). Se pare ca este eficient in incetinirea dezvoltarii acestor vase de neoformatie, care produc pierderea vederii in forma exudativa de degenerescenta maculara.

Tratament chirurgical

Interventia chirurgicala este tratamentul de prima intentie in acest moment pentru degenerescenta maculara. Se foloseste doar in formele exudative si este o optiune eficienta doar in anumite cazuri.

Degenerescenta maculara exudativa

Tratamentul chirurgical nu vindeca aceasta forma de boala, dar poate sa ii incetineasca progresia si sa previna posibila pierdere de vedere. Fara tratament, pierderea de vedere care apare in forma exudativa poate sa evolueze pana la absenta completa a vederii centrale. Un tratament chirurgical aplicat precoce este vital in incetinirea progresiei catre pierderea vederii, ceea ce se intampla destul de rapid in evolutie.
In momentul in care se pune diagnosticul de degenerescenta maculara exudativa, majoritatea pacientilor sunt intr-un stadiu mult prea avansat pentru un tratament chirurgical eficient. Chiar si prin acesta, majoritatea cazurilor evolueaza catre pierdere aproape completa a vederii centrale.

Degenerescenta maculara nonexudativa

Desi tratamentul chirurgical nu se aplica pacientilor cu aceasta forma, este foarte important un tratament laser prin fotocoagulare a geodelor, intrucat pot fi prevenite pierderile severe de vedere. Exista dovezi care sugereaza ca tratametul laser prin fotocoagulare poate sa provoace aparitia vaselor de neoformatie (neovascularizatie coroidala), a caror aparitie induce degenerescenta maculara exudativa. Tratamentul laser poate sa elimine geodele si sa scada viteza de aparitie a pierderilor de vedere cu 2-5 ani, dar in acelasi timp, poate sa creasca riscul de aparitie a formei exudative de boala.
In prezent, tratamentul chirurgical nu se aplica formelor nonexudative. Chirurgia laser pote sa elimine depozitele, numite geode incetinind pierderile de vedere, dar unii experti cred ca ar putea chiar sa creasca riscul de evolutie catre forma exudativa. Se fac studii, in prezent, pentru demonstrarea eficacitatii tratamentului chirurgical.

Optiuni ale tratamentului chirurgical

Cea mai frecventa metoda chirurgicala de tratare a formei exudative de degenerescenta maculara este terapia laser sau fotocoagularea laser.
Se cauta in prezent si alte metode chirurgicale de tratare a afectiunii. Acestea pot fi:
- translocatie maculara prin tratament chirurgical: in aceasta procedura se detaseaza macula si se muta intr-o alta zona a globului ocular mai sanatoasa; diferit de majoritatea tratamentelor pentru degenerescenta maculara, prin aceasta interventie se poate chiar reface o parte din vederea afectata (in orice caz, sunt implicate riscuri serioase, de aceea trebuie cercetata mai mult metoda pentru a fi sigura si eficienta)
- interventie chirurgicala submaculara: prin aceasta procedura se indeparteaza vasele de neoformatie, anormale, situate submacular. Acest tratament poate mentine vederea la unii pacienti, dar studiile au aratat faptul ca interventia poate implica riscuri serioase si poate sa nu fie foarte eficienta.

De retinut!

Terapia laser poate sa provoace ceva pierderi din vederea centrala, intrucat laserul nu arde numai vasele de neoformatie situate submacular fara sa arda si neuronii normali ai maculei. Chiar daca vederea se poate sa fie mai slaba post tratament laser, pe termen lung pierderile de vedere avanseaza mai lent decat in mod normal.
Degenerescenta maculara nu provoaca pierderi de vedere in acelasi fel la persoanele care prezinta aceasta afectiune. Este foarte greu de stiut dinainte daca tratamentul laser aduce beneficii sau este mai daunator.

Alte tratamente

In afara de tratamentul laser, cel mai frecvent tip de tratament al degenerescentei maculare este terapia fotodinamica. Terapia fotodinamica foloseste o lumina colorata precisa care produce trombi (cheaguri) sangvini ce opresc formarea de noi vase de sange situate submacular. Este folosita in masa doar de curand, iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca studiate. Majoritatea pacientilor necesita tratamente multiple pentru a beneficia de aceasta terapie.
Terapia fotodinamica, este o procedura prin care lumina generata de laser activeaza un medicament ce a fost injectat in torentul sangvin. Medicamentul care reactioneaza la lumina laserului, obstrueaza vasele de neoformatie aparute in forma exudativa de boala.
Se cerceteaza in continuare si alte tratamente, intrucat, in prezent, nici unul dintre tratatamentele folosite nu a fost eficient. Doar in 10-15% din cazuri, terapia laser prin fotocoagulare este eficienta in forma exudativa de degenerescenta maculara si doar in 20-30% din cazuri terapia fotodinamica se poate folosi in tratarea bolii.

Tratamente experimentale

Cercetatorii studiaza mai multe posibilitati de tratament ale degenerescentei maculare. Acestea sunt:
- terapia de iradiere externa, procedura folosita pentru a trata forma exudativa: razele X sunt directionate catre vasele de neoformatie situate submacular; rezultatele studiilor au fost controversate, cercetatorii nefiind inca siguri daca este un tratament sigur sau daca se poate folosi in degenerescenta maculara
- terapia laser de indepartare a depozitelor (geode) intraoculare: mai multe studii, au investigat terapia laser in tratamentul geodelor, depozite formate din resturi ale celulelor moarte, situate la polul posterior al globului ocular. Desi tratamentul poate sa amelioreze vederea, poate de asemenea sa creasca riscul de aparitie de noi vase de neoformatie situate submacular, care in cele din urma pot produce pierderea vederii. Se fac in continuare cercetari pentru demonstrarea eficacitatii sale.
- dispozitive electronice de redare a vederii: cercetatorii studiaza mici implanturi intraretiniene sau alte dispozitive care inlocuiesc celulele lezate si care raspund la lumina trimitand informatii la creier. Este nevoie de cativa ani inainte de a se cunoaste rolul acestor mici dispozitive in tratarea degenerescentei maculare.

De retinut!

Tratamentul laser aproape intotdeauna produce pierderi de vedere imediate si permanente (un punct orb central) si nu intotdeauna previne formarea de vase de neoformatie. Unii cercetatori considera ca terapia fotodinamica si terapia de iradiere sunt mai eficiente si mai putin distructive decat terapia laser, intrucat sunt mult mai precise. Aceste proceduri pot evidentia mai usor un vas sangvin de neoformatie, fara a distruge si celulele nervoase retiniene si maculare. Terapia fotodinamica a patruns recent in folosirea pe plan mondial, iar eficienta sa si consecintele pe termen lung sunt inca in studiu.
Multe din tratamentele folosite pentru degenerescenta maculara sunt scumpe, necesita repetare si multe dintre ele au o eficacitate limitata. Unele tratamente pot chiar sa agraveze boala si sa cauzeze pierderea vederii. Se recomanda adresarea la medic, pentru a se cunoaste posibilele beneficii si riscuri asociate tratamentului ales sau reactii adverse.

Nu exista vreo metoda de a preveni degenerescenta maculara. Dar exista anumiti pasi care pot fi urmati pentru a scadea riscul de aparitie a afectiunii:
- examene oftalmologice regulate: in urma unui examen oftalmologic se poate determina daca exista riscul de aparitie a degenerescentei maculare, iar daca deja exista poate fi depistata in stadiu precoce; daca se poate trata, detectarea precoce poate sa ajute la diminuarea sau incetinirea pierderii de vedere
- incetarea fumatului: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de aparitie a degenerescentei maculare decat nefumatorii; chiar daca se inceteaza fumatul, riscul tot persista pentru cativa ani
- alimentatia bogata in fructe: studii recente au demonstrat ca un regim alimentar bogat in fructe poate diminua riscul de aparitie al afectiunii.

Se pot lua anumite masuri de prevenire a aparitiei formei exudative in conditiile in care exista deja forma nonexudativa:
- administrarea de vitamine antioxidante si zinc: acest tratament este eficient doar daca exista o forma moderata de boala si poate incetini progresia si aparitia pierderii de vedere; se recomanda administrarea acestora doar la sfatul medicului
- alimentatie bogata in peste: studiile recente au evidentiat faptul ca pestele, care este o sursa de acizi grasi omega-3, poate sa scada riscul de aparitie a degenerescentei maculare
- scaderea alimentatiei bogata in grasimi daunatoare: conform studiilor recente, o dieta bogata in prea multi acizi grasi saturati, creste riscul de aparitie sau de agravare al bolii; grasimile care se gasesc in nuci, alune sau peste, pot fi benefice organismului.

Informatii recente au demonstrat posibilitatea unei transmiteri genetice a bolii, ceea ce deschide noi optiuni de cercetat pentru a preveni boala.
Un studiu recent a aratat ca persoanele supraponderale sunt mai predispuse la aparitia degenerescentei maculare, iar efortul fizic poate sa scada acest risc.
In cazul existentei bolii, folosirea vederii in mod normal nu poate sa lezeze mai mult ochii. Se examineaza vederea ambilor ochi folosind grilajul Amsler in fiecare zi sau cat de des recomanada medicul. Se urmaresc posibilele tulburari de vedere in timpul cititului, privitului la televizor sau observarea fetelor persoanelor aflate la distanta. Daca se observa modificari, se recomanda prezentarea la medic in eventualitatea unui examen oftalmologic.