Dacrioadenita, inflamatia glandelor lacrimale

Dacrioadenita reprezinta inflamatia glandelor lacrimale. Poate fi acuta, atunci cand este cauzata de o infectie sau cronica, atunci cand apare in contextul unor boli autoimune. Aceasta poate aparea unilateral sau bilateral.

La nivelul fiecarui glob ocular, in portiunea superioara externa, exista cate o mica glanda lacrimala, de marimea unei migdale, responsabila de producerea lacrimilor. Aceasta glanda se poate inflama in urma diversilor factori iritanti, instalandu-se patologia numita dacrioadenita.

Cauzele sunt diverse si poate aparea unilateral sau bilateral. Insa un consult oftalmologic imediat este esential pentru diagnosticul si tratamentul unei afectiuni comune, precum dacrioadenita.

Oricine poate face dacrioadenita la un moment dat, insa prevalenta nu este cunoscuta cu exactitate. Unele studii au concluzionat ca este mai comuna in randul copiilor si adultilor tineri fata de adultii cu varsta de peste 50 de ani.

Daca dacrioadenita este cauzata de o boala autoimuna aceasta apare mai frecvent la femei.

Simptomele ce pot fi intalnite atunci cand se instaleaza dacrioadenita includ:
• Tumefiere la nivelul coltului superior extern al ochiului (cel mai indepartat colt fata de nas)
• Ptoza palpebrala (pleoapa cazuta)
• Durere locala
• Epifora (ochi care curge) din cauza producerii in exces de lacrimi
• Tumefierea ganglionilor limfatici de la nivelul capului sau gatului
• Discoloratie, senzatie de caldura a ochiului
• Tulburari de vedere, in cazurile severe

Dacrioadenita poate fi cauzata de doua tipuri de patologii in functie de modul de debut al inflamatiei. Astfel exista dacrioadenita acuta si dacrioadenita cronica.

Dacrioadenita acuta este cauzata de o infectie virala sau bacteriana, mult mai rar fungica. Aceasta este de regula unilaterala si pot fi identificate si alte semne de infectie precum febra, starea generala alterata.

Cele mai frecvente infectii asociate cu dacrioadenita acuta sunt:
• Mononucleoza infectioasa sau infectia cu virusul Epstein-Barr
• Adenovirusurile
• Infectiile stafilococice
• Gonoreea
• Infectia cu herpes simplex

Dacrioadenita cronica apare in contextul patologiilor autoimune ce evolueaza cu inflamatie a glandelor. Poate fi bilaterala si deseori apar recidive.

Bolile autoimune sunt acele patologii in care sistemul imunitar isi ataca propriul organism, din cauza unor defecte in mecanismul de recunoastere si diferentiere a structurilor proprii.

Bolile autoimune frecvent asociate cu dacrioadenita sunt:
• Sindromul Sjogren
• Bolile tiroidiene
• Sarcoidoza
• Granulomatoza Wegener

Medicul oftalmolog este cel care se ocupa de diagnosticul si tratamentul acestei afectiuni.

Examenul ocular este suficient pentru diagnostic, alaturi de o anamneza in care medicul va pune intrebari cu privire la simptome si istoricul personal. In cazurile mai dificile poate fi nevoie de una sau mai multe examinari imagistice pentru a exclude alte diagnostice si/sau pentru a confirma inflamatia glandei lacrimale: RMN, CT.

Biopsia de glanda lacrimala poate fi de asemenea realizata atunci cand tabloul clinic nu este clar.

Tratamentul dacrioadenitei depinde in primul rand de cauza acesteia. Dacrioadenita acuta este tratata medicamentos in functie de agentul cauzator: antivirale sau antibiotice. Asigurati-va ca luati tratamentul pe toata perioada prescrisa de catre medic, chiar daca simptomele s-au ameliorat, pentru a evita recidivele.

Dacrioadenita cronica este tratata prin gestionarea bolii autoimune de fond. Discutati cu medicul dumneavoastra despre cum puteti ameliora simptomele pe termen lung.

Medicul oftalmolog va poate face si recomandari de remedii uzuale precum compresele calde aplicate local, pentru a reduce inflamatia. Incercati insa sa nu apelati la tratamente incerte fara sa va consultati cu medicul, intrucat globul ocular si regiunea perioculara sunt sensibile si riscante.

Dacrioadenita nu poate fi intotdeauna prevenita, insa puteti lua masuri pentru a reduce riscul. Pentru a preveni infectiile ce duc la dacrioadenita acuta incercati sa va spalati des pe maini, in special inainte sa va atingeti ochii.

Dacrioadenita cronica poate deveni imposibil de prevenit atunci cand aveti o componenta autoimuna, insa medicul va va invata cum sa preveniti recidivele.

Dacrioadenita nu este o patologie severa, iar recuperarea este intotdeauna completa. Simptomele dacrioadenitei acute se amelioreaza complet la cateva zile de la inceperea tratamentului, iar dacrioadenita cronica poate fi eficient evitata sau cel putin mult ameliorata.
Discutati cu medicul dumneavoastra daca simptomele nu dispar cu ajutorul tratamentului prescris.

Fiind totusi vorba de o inflamatie perioculara, vizita la medicul oftalmolog nu ar trebui intarziata. Mergeti la un consult cat mai repede dupa aparitia simptomelor.

Daca experimentati simptome severe, apelati de urgenta la un medic:
• Pierdere brusca a vederii
• Tumefiere ce se inrautateste rapid
• Durere oculara intensa
• Imagini oculare incerte, neobisnuite

Principala afectiune pe care medicul oftalmolog trebuie sa o excluda atunci cand un pacient se prezinta cu simptomele mentionate este dacriocistita.

Atat dacriocistita cat si dacrioadenita afecteaza structuri ale aparatului lacrimal, diferenta constand in locul exact afectat. Dacrioadenita este inflamatia glandelor lacrimale, in timp ce dacriocistita este inflamatia sacului lacrimal. Dacriocistita este ceva mai comuna decat dacrioadenita si apare mai frecvent la copii si nou-nascuti.

Dacrioadenita reprezinta inflamatia uneia sau ambelor glande lacrimale situate in portiunea supero-externa a globului ocular. Simptomele sunt destul de specifice si necesita intotdeauna o evaluare oftalmologica. Dacrioadenita poate fi cauzata de o infectie sau de o boala autoimuna si tratamentul se alege in functie de fiecare pacient. Prognosticul este bun in majoritatea cazurilor, recuperarea fiind rapida si completa.

Bibliografie
https://medlineplus.gov/ency/article/001625.htm
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24423-dacryoadenitis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26247137/