Preventia suicidului - mituri, semne, comunicare, gestionare

Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca aproximativ 1 milion de oameni mor in fiecare an in urma suicidului. Celor care nu sunt cuprinsi de depresie si sentimente de disperare le este dificil sa inteleaga ceea ce ii determina pe atat de multi indivizi sa isi puna capat zilelor.

Persoanele cu ganduri suicidare sufera atat de mult incat ajung la concluzia ca sinuciderea este singura metoda prin care pot scapa de suferintele devenite insuportabile. Aceste persoane sunt orbite de sentimentele de ura de sine, deznadejde si izolare si nu vad alta modalitate de a gasi alinare decat prin moarte. Cu toate acestea, in ciuda dorintei lor ca durerea sa se opreasca, majoritatea persoanelor cu ganduri suicidare sunt profund conflictuale cu privire la incheierea propriilor vieti. De asemenea, aceste persoane vor sa existe o alternativa la suicid, dar pur si simplu nu o pot vedea.

Mit: Oamenii care vorbesc despre suicid nu o vor face cu adevarat

S-a concluzionat ca aproape toti oamenii care s-au sinucis sau care au incercat sa se sinucida au dat la un moment dat un indiciu sau un avertisment. Astfel, nici macar referintele indirecte la moarte sau suicid nu ar trebui ignorate. Declaratii precum „O sa iti para rau cand nu voi mai fi” sau „Nu vad nicio alta metoda de rezolvare” trebuie luate in serios, deoarece pot indica sentimente suicidare grave.

Mit: Oricine incearca sa se sinucida este nebun

Specialistii afirma ca majoritatea persoanelor cu tentative suicidare nu au vreun diagnostic psihiatric sau vreo tulburare de sanatate mintala. Aceste persoane sunt foarte suparate, afectate de durere, deprimate sau lipsite de speranta, dar suferinta extrema si durerea emotionala nu sunt neaparat semne de boala mintala.

Mit: Daca o persoana este hotarata sa se sinucida, atunci nimic nu o va opri

Chiar si o persoana foarte deprimata are sentimente mixte cu privire la moarte, fluctuand intre dorinta de a trai si dorinta de a muri. Asadar, aceste persoane vor mai degraba sa opreasca suferinta si durerea decat sa moara. Impulsul de a-si pune capat vietii nu dureaza pentru totdeauna, iar gasirea unei alternative reprezinta solutia.

Mit: Oamenii care vor sa se sinucida sunt oameni care nu vor sa caute sau sa accepte ajutor

Foarte multi oameni incearca sa obtina ajutor inainte de a apela la acte de suicid. De fapt, studiile de specialitate indica faptul ca peste 50% dintre victimele suicidului au solicitat ajutor medical in cele sase luni anterioare decesului lor.

Mit: Discutiile despre sinucidere ii pot da cuiva o astfel de idee

Este important de stiut ca discutiile sunt foarte importante atunci cand se doreste rezolvarea unei probleme. Discutiile despre sinucidere nu ii vor produce sau amplifica unei persoane acest gand. A vorbi deschis si sincer despre gandurile si sentimentele suicidare reprezinta o metoda ce poate ajuta la salvarea unei vieti.

Majoritatea persoanelor ce au intentia de a se sinucide dau anumite semne de avertizare, iar cel mai bun mod de a preveni suicidul este de a recunoaste aceste semne si de a sti cum trebuie gestionate daca sunt observate. Astfel, orice persoana poate fi salvatoare daca va descoperi pe cineva cu ganduri suicidare, ii va arata ca ii pasa si ca exista alternative si ajutor.

Semnele de avertizare pot fi uneori minore, dar reprezinta enorme strigate de ajutor, asa ca trebuie luate absolut in serios.

Semnele majore de alarma pentru suicid includ discuia despre vatamarea propriei persoane, despre moarte in general si despre cautarea unor lucruri care ar putea fi utilizate intr-o tentativa de sinucidere, cum ar fi armele si substantele toxice. Aceste semnale sunt si mai grave daca persoana in cauza are o tulburare a dispozitiei, precum depresia sau tulburarea bipolara, sufera de dependenta de alcool, a incercat anterior sa se sinucida sau are un istoric familial de sinucidere.

Un semn de alarma mai subtil, dar la fel de periculos, este lipsa de speranta. Studiile de specialitate au descoperit ca lipsa de speranta este un predictor puternic al suicidului. Oamenii care se simt fara speranta pot vorbi despre sentimente insuportabile, pot prezice un viitor sumbru si pot sustine ca nu mai asteapta nimic de la viata. Credinta ca lucrurile nu se vor imbunatati niciodata si ura de sine sunt alte sentimente prezente la persoanele cu tendinte de suicid.

Alte semne de avertizare care indica un cadru mental suicidar includ schimbarile dramatice de dispozitie sau schimbarile bruste de personalitate. O persoana aflata in zona de risc poate, de asemenea, sa-si piarda interesul pentru activitatile de zi cu zi, sa-si neglijeze aspectul sau sa prezinte schimbari semnificative in ceea ce priveste obiceiurile alimentare sau de somn.

Izolarea sociala si dorinta persoanei in cauza de a fi lasata singura ar putea completa manifestarile unei persoane ce ar putea sa se sinucida. De asemenea, poate exista si opusul, persoana respectiva dorind sa viziteze persoanele dragi pentru a-si lua adio.

Comunicarea reprezinta cheia in prevenirea si gestionarea suicidului. Discutia cu o persoana cu privire la gandurile si sentimentele suicidare poate fi extrem de dificila pentru oricine, dar poate reprezenta cea mai buna metoda de ajutor, si cu cat mai repede este oferita, cu atat mai bine. De fapt, oferirea unei persoane aflate la risc posibilitatea de a-si exprima sentimentele poate oferi usurare, dar si o ameliorare a sentimentelor negative. In acest mod poate fi prevenita o tentativa de sinucidere, dar se recomanda ca ulterior sa fie oferit ajutor specializat.

Conversatiile pot incepe cu propozitii, precum „In ultima vreme am fost ingrijorat pentru tine” sau „ Am observat schimbari la tine in ultimul timp si ma intrebam cum te mai simti”, iar ulterior pot fi puse intrebari, cum ar fi „De cand ai inceput sa te simti asa?”, „Te-ai gandit sa obtii ajutor” sau „S-a intamplat ceva sare sa te faca sa te simti asa?”.

Incurajarea este foarte importanta si poate fi facuta spunand: „Nu esti singur, iar eu sunt aici pentru tine”, „Poate ca nu o crezi acum, dar exista solutii, iar felul in care te simti acum se va schimba” sau „Este posibil sa nu pot intelege exact ceea ce simti, dar imi pasa de tine si vreau sa te ajut. Hai sa incercam!”.

Dialogul cu o persoana aflata la risc nu trebuie sa fie robotizat, iar persoana ce ofera ajutor trebuie sa fie cat mai naturala, sa asculte si sa ofere speranta. De asemenea, nu trebuie sa para socata si sa ia actiuni pripite, nu trebuie sa judece, sa contrazica si sa se certe. Pot fi oferite sfaturi si modalitati de a rezolva problemele, iar ulterior persoana in cauza poate fi directionata catre un specialist.

In final, trebuie evaluat subtil riscul imediat de sinucidere, astfel incat sa se poate interveni cat mai rapid si eficient. Daca o tentativa de sinucidere pare iminenta, atunci trebuie solicitat imediat sprijin din partea serviciilor de urgenta. Armele, substantele toxice, obiectele potential letale (foarfece, cutite, lame de ras etc.) trebuie indepartate, iar persoana in cauza nu trebuie lasata nesupravegheata.