Depresia si anxietatea la copii

Depresia este o patologie psihiatrica ce afecteaza semnificativ dispozitia pacientului, inducand stari de tristeste, iritabilitate, lipsa de speranta. Depresia poate avea consecinte asupra ritmului de somn, apetitului si relatiilor interumane. In cazurile severe, depresia poate duce la tentative de suicid.

Pentru a diagnostica o depresie, atat la adulti cat si la copii, simptomele trebuie sa dureze in mod tipic 2 saptamani sau mai mult. In aceste cazuri, pacientul trebuie investigat si tratat de catre un medic specialist in psihiatria copilului si adolescentului.

Desi este mai frecvent diagnosticata la adult, depresia poate afecta in egala masura atat copiii, cat si adolescentii. Intrucat starea de spirit a unui copil este schimbatoare in mod natural, pe masura ce acestia cresc, depresia ii va afecta usor diferit. Semnele si simptomele pot fi sugestive, insa sunt deseori ratate si astfel depresia ramane nediagnosticata, aici avand rol si varsta si perioada de crestere/pubertate.

La copii, depresia si anxietatea sunt asociate frecvent. Anxietatea este o tulburare de sanatate mintala ce vine cu sentimente de frica, panica si ingrijorare cu privire la orice situatie din viata de zi cu zi.

Depresia si anxietatea sunt doua dintre cele mai comune afectiuni psihologice intalnite la copii. Aproximativ 7% dintre copiii cu varsta cuprinsa intre 3 si 17 ani au anxietate, iar 3% se confrunta cu depresia. Atat depresia, cat si anxietatea, tind sa fie mai severe la adolescentii cu varsta cuprinsa intre 12 si 17 ani.

Depresia si anxietatea pot aparea si fara o cauza clara aparenta. Unele probleme pot insa deveni cauze de declansare ale acestora, si anume: consumul de alcool si droguri, problemele din familie sau evenimentele dificile, istoricul familial, patologiile de ordin fizic ce implica un anumit grad de durere/handicap pentru copil.

Simptomele nu vor fi, de cele mai multe ori, relatate de catre copil. Acesta fie nu isi va da seama de anumite modificari, fie va avea retineri de ordin emotional pentru a le impartasi.

Astfel, identificarea semnelor de depresie revine parintilor, care ar trebui sa fie atenti la modificari precum:
• Probleme de comportament in mediul academic
• Modificari semnificative in obiceiurile alimentare sau in programul de somn
• Stari de tristete, lipsa de speranta si optimism
• Lipsa brusca de interes in activitati distractive, care ii faceau placere pana acum
• Lipsa de energie, oboseala generala, slabiciune
• Modificari frecvente ale dispozitiei si iritabilitate mai accentuata

In ceea ce priveste semnele ce indica anxietatea, puteti observa ca adolescentul sau copilul dumneavoastra experimenteaza griji in legatura cu viitorul, anxietate de separare (atunci cand ii este frica sa nu aiba un parinte aproape), griji ca o persoana draga ar putea pati ceva rau, refuzul de a participa la activitati de grup.

De asemenea, acesta poate avea si semne fizice de panica, precum ameteala, transpiratii, respiratii rapide si dificile.

Tentativa de suicid

In ceea ce priveste riscul ca un copil cu depresie si anxietate sa ajunga la tentative de suicid, statisticile din SUA sunt cele mai relevante. In anul 2019, de exemplu, aproximativ 9% dintre elevii de liceu au avut cel putin o tentativa de suicid. Gandurile suicidare sau gandurile de a te rani singur sunt mai frecvente la varsta adolescentei, insa anumite comportamente si modele suicidare pot fi observate si la copiii mici.

Cautati cu atentie semne precum urmatoarele, in eventualitatea de a preveni din timp gandurile suicidare ale copilului dumneavoastra:
• Conversatii despre moarte si procesul de a muri
• Donarea anumitor lucruri importante pentru el
• Accentuarea situatiilor sau actiunilor periculoase pentru el
• Orice semn corporeal ce ar putea insemna autovatamare
• Izolare sociala

Daca va ganditi ca copilul dumneavoastra arata semne de depresie sau anxietate, discutati cu un medic specialist. Puteti incepe cu o discutie cu medicul pediatru, iar acesta va va recomanda un consult psihologic sau psihiatric, daca este cazul, pentru o evaluare mai detaliata.

Medicul pediatru va exclude alte patologii sau deficiente ce pot cauza simptomele copilului, in special schimbarile de stare de spirit si starea de oboseala extrema.
Exemple de afectiuni ce sunt asociate cu simptome similare depresiei sunt anemia, diabetul zaharat, epilepsia, hipotiroidismul sau hipertiroidismul, mononucleoza infectioasa, deficienta de vitamina D.

Dupa excluderea acestora, va va fi recomandat un consult psihiatric pediatric. Nu exista teste de diagnosticare a depresiei, insa evaluarea psihiatrica atenta cu interviu atat cu copilul, cat si cu parintii, este suficienta pentru a stabili diagnosticul de depresie si anxietate.

Discutiile cu profesorii, prietenii sau colegii asupra comportamentului copilului afectat pot ajuta la confirmarea diagnosticului.

Optiunile de tratament pentru copiii cu depresie si anxietate sunt aceleasi ca cele pentru adulti. Astfel, medicul psihiatru pediatru va recomanda sedinte de psihoterapie, tratament medicamentos sau o combinatie dintre cele doua. De asemenea, va fi incurajata apropierea si comunicarea cu membrii familiei sau cu prietenii apropiati, pentru a ajuta copilul sa gestioneze mai bine intreaga situatie.

Cea mai eficienta metoda de psihoterapie utilizata pentru a trata depresia este terapia cognitiv comportamentala. Aceasta terapie ajuta copiii sa invete sa gandeasca mai pozitiv in legatura cu propria persoana si in legatura cu viata, precum si sa gestioneze mai bine orice situatie negativa ce poate aparea. Terapia comportamentala isi propune sa ajunga la radacina si originea fricilor si grijilor copilului si ofera astfel o metoda eficienta, personalizata, de a gestiona anxietatea si depresia in moduri sanatoase.

In ceea ce priveste tratamentul medicamentos, clasa utilizata este reprezentata de inhibitorii de recaptare ai serotoninei. Acestea cresc nivelul de serotonina prezenta deja in mod natural la nivelul sistemului nervos central.

Este esential sa pastrati reguli stricte si sa fiti foarte atenti cu administrarea acestor medicamente.

Daca medicul recomanda si prescrie antidepresive, fiti atent asupra starii copilului pe toata durata tratamentului. Nu permiteti niciodata intreruperea brusca a tratamentului, intrucat acest lucru poate inrautati semnificativ simptomele.

Depresia poate avea cauze biologice fara sa fie influentata de factori externi, sau poate fi rezultatul unor situatii si evenimente de viata. Astfel, in calitate de parinte, nu puteti intotdeauna sa controlati ceea ce se intampla in viata copilului dumneavoastra si nu puteti evita mereu factorii cauzatori.

Totusi, puteti ajuta la formarea si pastrarea unei sanatati mintale intacte, prin implementarea unor obiceiuri sanatoase precum:

• Exercitii fizice regulate, in special implicarea in sporturi de echipa
• Un mediu sigur si suportiv atat acasa, cat si la scoala
• Odihna suficienta
• Mese echilibrate, sanatoase
• Comunicare deschisa si constanta

Apelati la ajutor medical inca de la primele semne de depresie si anxietate pe care le arata copilul dumneavoastra. Daca observati semne de tentative de suicid, apelati la ajutor medical de urgenta. De asemenea, cautati linii si grupuri de ajutor specializat pentru tentative de suicid.

Desi poate fi dificil sa va vedeti propriul copil confruntandu-se cu depresia si anxietatea, trebuie sa intelegeti ca parintii au cel mai important rol in ghidarea copilului catre un tratament si o vindecare eficienta.

Tratamentul potrivit, instaurat precoce, va permite o crestere si dezvoltare armonioasa a copilului, cu reluarea tuturor activitatilor si obiceiurilor sanatoase.

Nu uitati sa comunicati cu copilul dumneavoastra si sa fiti sincer cu privire la intreaga sa afectiune si la tratamentul urmat.

Bibliografie
https://www.psychiatry.org/psychiatrists/practice/dsm
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30322701/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20855043/