8 moduri de a scapa de starile de nervozitate

Starile de nervozitate sunt experimentate de fiecare dintre noi. Ele provin din factorii externi si externi agresivi, care stimuleaza puternic sistemul nervos si produc stari de anxietate, stres, neliniste si insomnie.

Odata cu trecerea timpului, experimentarea repetata a starilor de nervozitate poate degenera in tulburari fiziologice si psihologice grave, motiv pentru care este importanta prevenirea si inhibarea lor, imediat ce se instaleaza.

Starile de nervozitate produc tensiuni musculare si tulburari de respiratie, cu efecte imediate asupra bunastarii generale. Respiratia superficiala da nastere unui cerc vicios, intrucat corpul reactioneaza schimbarilor produse la nivel respirator, prin mai mult stres si tensiune resimtita atat mental, cat si fizic.

Stresul declanseaza o productie agresiva de adrenalina si alti hormoni care pun organismul in stare de alerta, soldata cu cresterea ratei cardiace, dilatarea vaselor de sange, declinul activitatii metabolice si cresterea nivelului de glicemie in sange.

Impreuna cu adrenalina, cortizolul (numit si hormonul stresului), acutizeaza transformarile negative produse de starile de nervozitate, fiind si un factor de risc in degenerarea celulelor creierului. In mod normal, apar 3 tipuri de reactii sub efectul stresului, in functie de personalitatea fiecarei persoane

- un raspuns furios si agitat, insotit de cresterea temperaturii corpului, exteriorizarea necenzurata a emotiilor si pierderea controlului;
- un raspuns pasiv si depresiv, insotit de tacere, retragere, lipsa de expresivitate si emotii;
- un raspuns inactiv, o stare de paralizie, cu o anxietate si un tumult interior ascunse in interior;

Expunerea pe termen lung la stari de nervozitate extreme conduce la declansarea multor probleme de sanatate. Stresul cronic creste tensiunea arteriala, inhiba raspunsul sistemului imunitar, creste riscul atacului de cord si cerebral, contribuie la infertilitate si grabeste procesul de imbatranire a organismului.

Stresul prelungit are efecte directe asupra randamentului cerebral si functiilor psihice, crescand vulnerabilitatea la anxietate, depresie si alte boli psihice, de la nevroze care cresc gradual in intensitate, pana la episoade psihotice.

Deseori, starile de nervozitate par a fi imposibil de controlat, din pricina simptomelor coplesitoare. In realitate, exista metode de relaxare care le atenueaza si le previn pe termen lung.

1. Metoda vizualizarii

O prima metoda eficienta de calmare a unui sistem nervos dezechilibrat este vizualizarea unui peisaj care produce placere, induce senzatia de relaxare si bunastare. Tehnica presupune sa inchideti ochii timp de 5-10 minute in momentele de maxima nervozitate si sa creati o fotografie imaginara cu locurile in care va simtiti cel mai bine.

Respirati adanc si incercati sa vizualizati o plaja exotica, locul in care v-ati indragostit prima oara sau orice alta circumstanta care va produce trairi pozitive. Creierul va reactiona imediat si va secreta hormoni ai fericirii, care sa contracareze efectele reactiilor chimice negative produse de stres, griji, anxietate etc.

2. Metoda rugaciunii

Persoanele spirituale isi pot regasi echilibrul psihic prin rugaciune. Aceasta metoda are o componenta de relaxare (inchiderea ochilor si petrecerea catorva momente in liniste), precum si de a lua parte la altceva decat activitatea care produce stres si de a simti ca exista undeva o sursa de ajutor, de sprijin si de protectie.

3. Metoda exercitiului fizic

Activitatea fizica regulata este o parte importanta a strategiei generale de management al stresului, insa poate fi si o tehnica de relaxare imediata. O plimbare in jurul cladirii in care lucrati, efectuarea de miscari yoga sau dansul pe o melodie preferata sunt cai minunate de combatere a starilor de nervozitate. Este important, insa, sa optati pentru forme de miscare care va produc placere, nicidecum cele pentru care depuneti un efort care va streseaza suplimentar.

4. Metoda masajului

Aceasta metoda presupune sa cunoasteti foarte bine regiunea corpului in care se instaleaza tensiunea produsa de starile de nervozitate. Cele mai comune sunt umerii, capul, gatul, mandibula, mainile sau abdomenul.

Masati aceasta zona prin miscari usoare, timp de 5 minute, pentru a va elibera de tensiunea musculara acumulata. Vizitati un specialist in masaj si solicitati o mica instruire asupra miscarilor pe care le puteti efectua, pentru a va simti mai bine in momentele stresante.

De fiecare data cand simtiti ca se instaleaza o tensiune sporita, masati usor zonele afectate, inchideti ochii si ganditi-va la lucruri care va produc trairi pozitive.

5. Metoda termica

Starile de nervozitate cu simptome fizice suparatoare pot fi combatute prin aplicarea unui obiect cald asupra zonei tensionate la nivel muscular. O baie sau un dus fierbinte pot avea acelasi efect de relaxare.

6. Metoda aromoterapiei

In ciuda faptului ca efectele benefice ale aromoterapiei raman controversate, multe persoane reusesc sa se linisteasca cu ajutorul unor parfumuri, precum lavanda sau iasomia. Alte extracte din plante cu arome calmante sunt busuiocul, nucsoara, musetelul, scortisoara, ghimbirul, trandafirul, lemnul de santal, ylang-ylang si vetiverul.

7. Metoda respiratiei

Inhalati aer pe nas timp de 3 secunde, mentineti aerul in plamani timp de 5 secunde, apoi expirati pe nas vreme de 3 secunde. Respirati angrenand diafragma, muschiul respiratiei, pentru a ajuta corpul sa isi regleze reactiile. Respiratia adanca si lenta ajuta la recapatarea starii de calm.

8. Metoda deconectarii

Metoda deconectarii apeleaza la abilitatea de a ramane constient de trairile negative ale momentului, dar detasat de problema, ca si cum v-ati privi din exterior si v-ati analiza propriile senzatii. Gandurile despre trecut - presarate de vina si regrete - sau grijile despre viitor, conduc intotdeauna catre nasterea unei cantitati coplesitoare de stres.

A ramane calm si concentrat pe momentul prezentul poate sa reechilibreze sistemul nervos. Metoda deconectarii se poate aplica in diverse circumstante, precum plimbarile prin parc, miscarea sau meditatia.