Exercitii usoare pentru prevenirea cheagurilor de sange

Cheagurile de sange formate la nivelul venelor, numite si tromboza venoasa profunda, apar la nivelul membrelor inferioare, pe fondul lipsei prelungite de activitate fizica.

Trombul poate migra apoi catre inima sau plamani, provocand complicatii importante pentru sanatate, precum embolismul pulmonar.

Cateva exercitii usoare recomandate dupa perioadele de imobilitate va ajuta sa reduceti substantial riscul formarii cheagurilor de sange.

Predispozitia la formarea cheagurilor de sange este strans legata de mentinerea aceleiasi pozitii corporale perioade lungi de timp, asa cum se intampla in timpul unei calatorii cu avionul sau masina, dupa o interventie chirurgicala sau repausul prelungit la pat.

Deoarece muschii picioarelor nu se afla in proximitatea inimii, contractiile lor sunt cele care ajuta la circulatia sangelui la acest nivel. Cu cat musculatura membrelor inferioare ramane relaxata mai mult timp, cu atat sangele stagneaza si nu mai circula corespunzator in organism.

Desi tromboza venoasa profunda apare cel mai frecvent in zona picioarelor, exista si situatii in care cheagurile de sange se formeaza la nivelul mainilor sau in alte regiuni corporale. Cand trombii deja formati incep sa calatoreasca in sistemul sanguin, ei pot ajunge in plamani, provocand embolismul pulmonar (circulatia sangelui este obstructionata). Acest fenomen se poate solda cu formarea de leziuni grave ale organelor respiratorii sau chiar cu decesul.

Odata ce cheagurile de sange apar, ele pot fi recunoscute prin observarea urmatoarelor simptome

- Decolorarea cutanata. Zona in care cheagul s-a format poate fi identificata cu ajutorul decolorarii partiale a pielii, ce anunta instalarea unui tromb in vena profunda.
- Temperatura crescuta a pielii. Localizarea unui cheag de sange poate fi observata si prin cresterea temperaturii in aceasta regiune.
- Umflaturile. Cand trombii apar in picior, glezna sau gamba, pot produce umflaturi dureroase pe o parte a cheagurilor.
- Accelerarea ritmului cardiac. Odata ce cheagul de sange creste in dimensiuni, reactia organismului va fi aceea de a depune eforturi pentru eliminarea trombului, inclusiv prin suprasolicitarea inimii. Astfel se explica accelerarea ritmului cardiac.
- Starile de ameteala si lesin. Aceste doua simptome pot sa apara in doua circumstante corpul nu reuseste sa dizolve trombul sau cheagul de sange se detaseaza de punctul sau de origine si ajunge la nivelul plamanilor.
- Oboseala accentuata. Intrucat organismul face eforturi sustinute pentru dizolvarea trombului, sistemul imunitar isi epuizeaza si el resursele, instalandu-se starea de oboseala accentuata, aparent nejustificata.
- Cresterea temperaturii corporale. Odata ce cheagul de sange incepe sa circule in sistemul circulator, poate sa apara si starile febrile.
- Cresterea sensibilitatii la durere. Portiunile cutanate din proximitatea cheagului de sange pot deveni sensibile la atingere si chiar dureroase.
- Distensia venelor din zona afectata.

Toate aceste manifestari clinice ajuta la reperarea existentei unui cheag de sange, insa nu in toate cazurile. Statisticile medicale arata ca aproximativ 50% dintre pacientii cu tromboza venoasa profunda nu prezinta simptome.

Tratamentul pentru cheagurile de sange implica administrarea de medicamentele anticoagulante si alte substante medicamentoase eficiente in dizolvarea trombilor venosi.

Cateva forme simple de miscare si intinderile sunt suficiente pentru a ajuta sangele sa circule corespunzator, implicit pentru reducerea semnificativa a riscului de formare a cheagurilor de sange. Practica-le dupa ce traversati perioade lungi de imobilitate corporala, astfel incat sa preveniti eficient instalarea trombilor venosi.

Miscarea diversificata

Daca aveti aceasta posibilitate, plecati intr-o plimbare scurta pe jos, pe distante mici, pentru a reactiva circulatia sangelui. Daca va aflati in spital, dupa o operatie, deplasati-va pe cat posibil in perimetre sigure.

Simplul gest de a va muta din pat intr-un fotoliu si invers stimuleaza circulatia sangelui. In calatoriile foarte lungi cu avionul, vizitati toaleta cel putin o data la 1-2 ore, intindeti picioarele si contractati muschii sau miscati-va bratele si umerii de sus in jos.

Exercitii usoare in sezut

In cazul in care conditia fizica nu va permite sa va ridicati in picioare si sa va deplasati, pana si sezutul pe scaun va ofera optiuni pentru a pune sangele in miscare si a evita astfel coagularea acestuia.

Pompele de picior

Puneti talpile pe sol, ridicati degetele de la picioare si orientati-le cat puteti de mult catre dumneavoastra. Ramaneti astfel cateva secunde, apoi reveniti in pozitia initiala si ridicati calcaiele cat mai sus pentru 20 de secunde. Alternati aceste doua miscari si veti observa cum talpile se vor incalzi datorita fluxului de sange imbunatatit.

Cercurile cu gleznele

Ridicati talpile de pe sol si miscati-le circular, de parca ati trasa cercuri imaginare in aer cu varful degetelor mari. Puteti chiar sa scrieti alfabetul in aceasta postura, pentru o stimulare excelenta a musculaturii picioarelor.

Intinderea picioarelor

Intindeti piciorul stang in fata lent, ramaneti in aceasta postura cateva secunde, apoi reveniti cu talpa pe sol. Repetati miscarea cu piciorul drept. Ridicati usor genunchiul stang la piept, reveniti si repetati miscarea cu genunchiul drept.

Rotirea umerilor

Desi cheagurile de sange se formeaza rareori la acest nivel, orice forma de stimulare a circulatiei sangelui si de detensionare este de bun augur. Ridicati usor umerii si miscati-i prin rotiri de sus in jos (cel putin 5), apoi schimbati sensul.

Exercitii usoare in pozitia intins

Ridicati picioarele in aer, cat mai intinse, apoi flexati degetele inainte si inapoi, mentinandu-le in aceeasi pozitie cateva secunde.

Cu picioarele perfect intinse pe pat, ridicati piciorul drept, pana cand formeaza un unghi de 90 de grade cu corpul. Folosind palma dreapta, trageti piciorul catre piept, atat cat va permite si mentineti pozitia timp de 30 de secunde. Repetati miscarile cu piciorul stang.